Articol integral pe Adevărul

FOTO: Profimedia

Vajda Zsombor, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) din februarie 2025, este în centrul unui nou scandal. Acesta a sesizat Parchetul General în legătură cu campania lui Nicușor Dan, iar surse din presă indică faptul că AEP ar putea depune o plângere și la DNA.

În ciuda unei cariere de mare parte bugetar, Vajda Zsombor are o avere considerabilă, ce include două case de 270 mp fiecare în Pantelimon și un teren de 1.100 mp în aceeași localitate de la marginea Bucureștiului, conform declarației sale de avere din 2024.

Născut în 1980, Vajda Zsombor a absolvit Facultatea de Drept a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” în 2008, la vârsta de 28 de ani, un interval de timp considerat neobișnuit de lung pentru o facultate de drept. Începuturile sale profesionale sunt și ele neclare, având în vedere că, între 1999 și 2004, a deținut funcția de „asistent manager”, un rol ce sugerează mai degrabă atribuții administrative, comparabile cu cele de secretariat, decât o activitate juridică propriu-zisă.

Începând din 2006, Vajda a activat în sectorul public, inițial în calitate de „Consilier juridic – Serviciul Lichidări” la Agenția Domeniilor Statului, deși el însuși menționează că și-a obținut licența în drept abia în 2008. Ulterior, a avut o carieră extinsă în cadrul CNADNR (compania națională de drumuri), unde a lucrat între 2006 și 2015, ocupând funcții importante, inclusiv de consilier juridic și director la Direcția Juridică.

În perioada 2015-2018, Vajda a schimbat domeniul de activitate, devenind director general la o companie de prefabricate de beton. Apoi, în regimul Dragnea, între 2018 și 2025, a fost vicepreședinte al AEP, iar în februarie 2025 a devenit președinte al acestei autorități.

În ciuda unui parcurs majoritar în sectorul public, Vajda Zsombor deține o avere considerabilă. Conform declarației sale de avere din 2024, el deține două imobile în Pantelimon, fiecare având o suprafață de 270 mp, precum și un teren de 1.100 mp în aceeași localitate. De asemenea, deși veniturile sale anuale din funcțiile bugetare nu sunt precizate în mod detaliat, averea sa sugerează o gestionare eficientă a resurselor financiare.

În 2023, Vajda a fost implicat într-o controversă semnificativă, fiind acuzat de implicare în afaceri cu CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) prin intermediul unei firme nedeclarate. În acest context, a fost remarcată legătura sa cu șeful AEP, Mitulețu Buică, despre care s-a susținut că ar fi implicat într-un conflict de interese, avându-și cumnata angajată la AEP.

În plus, Vajda a fost acuzat că a omis să declare veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitațiile publice, în timp ce supraveghea alegerile din România. Această omisiune a fost observată de jurnaliștii de la DeFapt.ro, care au semnalat posibile nereguli în declarațiile de avere și conflicte de interese.

Vajda Zsombor este un personaj controversat în politica românească, cu o carieră care combină funcții publice și afaceri private, dar cu un profil care ridică semne de întrebare privind transparența și gestionarea averii sale.

Sursă: Defapt

Foto: Inquam/George Calin

Serviciul Român de Informații (SRI) va acorda o creștere semnificativă salariilor angajaților săi de la Rasirom, o regie aflată sub conducerea instituției, conform unui proiect de hotărâre de guvern privind bugetul pentru anul 2025.

Această măsură vine într-un context de expansiune a regiei, care va angaja un număr considerabil mai mare de persoane în acest an.

Creșterile salariale și numărul de angajați din cadrul Rasirom sunt reglementate de HG 223/2024 și sunt prevăzute pentru a sprijini activitatea și dezvoltarea companiei.

În 2024, salariul mediu lunar al angajaților Rasirom era de 12.174 de lei. Începând cu anul 2025, acest câștig va crește cu peste 50%, atingând un nivel de 18.871 de lei. Această majorare semnificativă a salariilor reflectă strategia guvernamentală și a SRI de a îmbunătăți condițiile de muncă și de a atrage personal calificat în domeniul tehnologiilor informaționale.

Pentru anul 2025, numărul de salariați al Rasirom este estimat să crească de la 345 în 2024 la 436, ceea ce reprezintă o expansiune considerabilă față de 2022, când regia avea doar 229 de angajați. Aceasta se aliniază cu dezvoltarea și diversificarea activităților regiei, care include consultanță în tehnologia informației și managementul mijloacelor de calcul.

În ciuda creșterii numărului de angajați și a salariilor, bugetul Rasirom pentru 2025 preconizează o scădere a veniturilor totale, de la 635,37 milioane de lei în 2024 la 445,65 milioane de lei, ceea ce reprezintă o diminuare de 30%. De asemenea, profitul regiei pare a fi în scădere, estimat la 22,47 milioane de lei pentru 2025, față de 25,6 milioane de lei în 2024. Cu toate acestea, SRI a evitat să clarifice detaliile legate de aceste scăderi de profit în nota de fundamentare a bugetului.

Într-o declarație din februarie 2025, SRI a răspuns oficial speculațiilor din mass-media, clarificând că profitul generat de Rasirom nu este adăugat la bugetul SRI, ci este direcționat către bugetul de stat. Această precizare vine pentru a evita confuzia cu privire la destinația fondurilor regiei, subliniind transparența și respectarea reglementărilor fiscale.

Rasirom, regie autonomă sub autoritatea SRI, are ca obiect principal de activitate consultanța în domeniul tehnologiilor informației și managementul resurselor informatice. Acest sector joacă un rol esențial în modernizarea infrastructurii IT a statului român și în sprijinirea dezvoltării sectorului digital. Creșterile salariale și angajările masive din cadrul regiei reflectă angajamentul autorităților de a întări capabilitățile tehnice ale României în domeniul securității cibernetice și al tehnologiilor avansate.

Sursă: Defapt

George Simion, liderul AUR, a fost acuzat că a semnat un contract de lobby în valoare de 1,5 milioane de dolari cu scopul de a influența percepția asupra României în Statele Unite, conform unui document obținut de G4Media. Contractul, semnat pe 18 aprilie 2025, implică o campanie de promovare a intereselor lui Simion în rândul unor influenceri și oficiali americani, în special din rândul susținătorilor curentului MAGA (Make America Great Again).

Suma de 1,5 milioane de dolari, provenită din subvenția pe care AUR o primește de la statul român pentru partidele parlamentare, ar urma să fie folosită pentru organizarea unor interviuri și întâlniri cu influenceri americani de renume și cu oficiali din administrația SUA. Printre aceștia se numără Steve Bannon, Robert W. Malone și influencerul Jack Posobiec, cu care Simion s-a întâlnit recent în timpul vizitei sale în Statele Unite.

„Aceste întâlniri au avut scopul de a construi un sprijin pentru George Simion și pentru obiectivele sale politice în SUA, inclusiv implicarea în alegerile din România din 2025,” a spus Simion, în cadrul unui interviu postat pe rețeaua X.

După publicarea articolului, AUR a negat ferm informațiile referitoare la semnarea unui contract de lobby în SUA. „Informațiile prezentate sunt false. Nu există niciun contract semnat de AUR cu firma la care faceți referire. Este o dezinformare,” a transmis AUR printr-un comunicat oficial. De asemenea, George Simion a postat pe rețelele de socializare că „televiziunile mint” și a negat că ar fi plătit vreo sumă pentru aceste acțiuni de lobby. „Nu există niciun dolar, nu a existat nicio plată”, a precizat Simion într-un mesaj pe Facebook.

În cadrul întâlnirilor sale în SUA, George Simion a făcut unele declarații care au stârnit controverse, inclusiv despre presupuse fraude electorale în România și despre o posibilă „asasinare” politică, declarații care au fost interpretate ca fiind alarmante de către unele cercuri politice și jurnalistice. „Sistemul vrea să mă elimine prin orice mijloace, chiar și prin asasinare. Alegerile din România sunt fraudate,” a spus Simion într-un interviu cu Steve Bannon.

Mai mult, în același interviu, Simion a subliniat că a cerut ajutorul lui Steve Bannon pentru a influența alegerile din România, afirmând că are nevoie de implicarea Statelor Unite și a unor influenceri din SUA pentru a răspândi mesajele politice ale AUR.

Printre persoanele menționate în contextul acestei campanii de lobby se numără și Mateea-Cristina Petrescu, directoarea de comunicare a fraților Tate, care apare în contractul obținut de G4Media. Frații Tate au fost implicați în mai multe controverse legate de afaceri imobiliare și probleme legale, iar asocierea cu aceștia adaugă un alt strat de complexitate situației.

Claudiu Târziu, fost membru AUR, a comentat această situație într-o emisiune la Antena 3, exprimându-și opinia despre legalitatea și moralitatea unui astfel de contract. „Nu mi se pare nimic ciudat în a avea o firmă de lobby dacă crezi că te poate ajuta într-o campanie electorală. Este legal, iar banii provin din subvențiile acordate de statul român. Nu văd o problemă de moralitate, dar e o chestiune de oportunitate”, a declarat Târziu.

În urma acestei campanii de lobby, Simion a menționat că dorește să atragă sprijin din partea unor grupuri influente din SUA pentru alegerile din România din 2025. „Este nevoie de ajutorul vostru, de aceea te-am rugat să îi scrii lui Alex Jones pentru a discuta despre alegerile noastre din 4 mai”, i-a spus Simion lui Steve Bannon în timpul întâlnirii lor.

Simion a continuat, afirmând că lupta sa politică va fi similară cu cea a altor lideri naționaliști europeni, precum Matteo Salvini sau Robert Fico, și că sprijinul americanilor va fi esențial în creșterea popularității AUR în România.

Această situație deschide noi controverse în campania electorală din România. În timp ce AUR neagă acuzațiile și continuă să susțină că nu a fost încheiat niciun contract de lobby în SUA, informațiile legate de aceste întâlniri și de cheltuielile de campanie vor influența, cu siguranță, percepția publicului și a alegătorilor. Aceste dezvăluiri vor deveni un subiect fierbinte pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din 2025, iar impactul acestora asupra imaginii AUR rămâne de urmărit.

Articol integral pe G4Media

Într-o primă intervenție de campanie, Nicușor Dan, candidatul independent la prezidențiale, l-a atacat pe Crin Antonescu, fost ministru al Tineretului și Sportului, acuzându-l că a cedat ilegal terenuri valoroase din București unor afaceriști controversați, care ar fi beneficiat de pe urma tranzacțiilor imobiliare din sectoare centrale ale capitalei.

Nicușor Dan a lansat o acuzație gravă la adresa lui Crin Antonescu, susținând că, în calitate de ministru al Tineretului și Sportului, Antonescu a semnat în 1999 certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru două terenuri importante din București – unul situat în Parcul Herăstrău și celălalt la Ștrandul Tineretului. Aceste terenuri ar fi ajuns ulterior în proprietatea unor firme controlate de oameni de afaceri controversați, precum Bartolomeu Finiș, Alexandru Bittner, Adrian Petrache și Puiu Popoviciu.

„Crin Antonescu a cedat ilegal două terenuri valoroase ale statului, din Parcul Herăstrău și Ștrandul Tineretului, către afaceriștii Bartolomeu Finiș, Alexandru Bittner și Adrian Petrache. Aceste tranzacții au avut loc pe când Antonescu era ministru, iar instanțele au declarat ulterior că actele au fost ilegale”, a declarat Nicușor Dan, subliniind că terenurile în cauză au ajuns rapid în proprietatea unor persoane controversate din lumea afacerilor.

Primul teren, situat în Parcul Herăstrău, avea o suprafață de aproximativ 7 hectare și era un teren valoroas din apropierea lacului Herăstrău. Crin Antonescu a semnat în decembrie 1999 un certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru firma BTT, iar în 2005, instanțele au anulat definitiv acest certificat de atestare ca fiind ilegal. Terenul a fost împărțit în două părți: un Tenis Club de 6,4 hectare și un club nautic de dimensiuni mai mici. Imediat ce terenul a intrat în proprietatea BTT, clubul nautic a fost vândut unei firme controlate de Fernando Enciu, iar Tenis Club Herăstrău a fost cedat către firma Domino Impex SRL, al cărei acționar principal a fost soția lui Bartolomeu Finiș, omul de afaceri cunoscut pentru legăturile sale cu Alexandru Bittner și Adrian Petrache. Astăzi, pe acest teren se află mai multe restaurante.

Al doilea teren, situat lângă Stadionul Arcul de Triumf, a fost un teren din Ștrandul Tineretului, care a trecut din domeniul public al statului în domeniul privat printr-o hotărâre de guvern semnată de Antonescu în 1999. În 2000, o parte din acest teren a fost concesionată către firma Trigranit, iar ulterior a fost preluată de Puiu Popoviciu, un alt afaceriști cu un trecut juridic problematic.

În urma acuzațiilor, Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, a reacționat cu un atac direct la adresa lui Nicușor Dan, acuzându-l de reluarea unor acuzații „murdare și nedovedite” lansate anterior de Traian Băsescu. Stroe a susținut că Nicușor Dan încearcă să facă un scandal pe baza unor fapte vechi, în loc să se concentreze pe realizările din mandatul său de primar. „Este lamentabil că Nicușor Dan vine cu aceleași atacuri murdare de acum 20 de ani, care nu au fost niciodată dovedite. Aceasta arată disperarea sa”, a afirmat Stroe, adăugând că Nicușor Dan ar trebui să își concentreze eforturile pe problemele actuale ale Bucureștiului.

Pe lângă acuzele de cedare a terenurilor, Nicușor Dan a subliniat că Puiu Popoviciu, miliardarul condamnat pentru corupție, a fost beneficiarul final al acestor tranzacții și că a obținut terenuri valoroase din București datorită acestor tranzacții.

În ceea ce privește terenurile din Parcul Herăstrău și Ștrandul Tineretului, Nicușor Dan a explicat că acestea au fost folosite de afaceriști pentru a construi diverse complexuri comerciale și restaurante, fără ca statul să beneficieze în mod corespunzător de pe urma acestei cedări de bunuri publice.

Crin Antonescu este candidatul PSD-PNL-UDMR pentru alegerile prezidențiale din 2025, iar acuzațiile aduse de Nicușor Dan vin într-un moment politic crucial. Candidatul independent și-a construit o mare parte din campania sa pe problema imobiliară din București și pe lupta împotriva corupției din acest sector, iar atacul asupra lui Antonescu face parte din strategia sa de a atrage atenția asupra afaceriștilor controversați și a modului în care aceștia au obținut terenuri publice în trecut.

În contextul în care alegerile prezidențiale din 2025 sunt tot mai apropiate, aceste acuzații adâncesc polarizarea între candidații principali și pun în lumină disputele din interiorul clasei politice, în special între candidații susținuți de partidele mari din România.

Sursă: G4Media

Colaj InquamPhotos