Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a adus recent în discuție contractul colectiv de muncă de la Romsilva, subliniind că regia forestieră beneficiază de 17 sporuri diferite, inclusiv un „spor de izolare” și un „spor de stres” pentru directorii din structura centrală. Fechet a declarat că aceste sporuri sunt inacceptabile, mai ales când sunt aplicate în mod larg, fără justificare, și că, odată cu reorganizarea regiei, va începe procesul de renegociere a contractului colectiv de muncă.

Ministrul a exprimat nemulțumirea față de unele dintre sporurile acordate în cadrul regiei. Printre ele se numără sporul de izolare, aplicat pentru angajații care trebuie să locuiască în locații izolate, cum ar fi cantonuri montane. Fechet a subliniat că, deși un astfel de spor poate fi justificat în anumite condiții, este important ca aceste bonusuri să nu fie acordate într-o manieră care să devină excesivă și să aplice generalizat pentru mii de angajați.

Un alt punct de controversă a fost „sporul de stres” acordat directorilor de direcții silvice, care a fost aplicat chiar și în structura centrală a RNP. Ministrul a criticat aceste măsuri, considerând că nu există o justificare clară pentru un astfel de bonus aplicat la nivelul unui număr mare de angajați, inclusiv directori care beneficiază de acesta în mod individual.

Pe lângă sporuri, ministrul a subliniat faptul că regia acordă prime și stimulente financiare care ajung la sume considerabile, inclusiv prime de pensionare care pot ajunge până la 100.000 de euro. Fechet a declarat că astfel de bonusuri sunt greu de explicat cetățenilor și a menționat că aceste practici trebuie eliminate printr-o ordonanță de urgență. „Nu putem accepta ca o instituție de stat să plătească aceste sume uriașe pentru pensionare, mai ales când regia se află într-o stare financiară destul de precară”, a spus Fechet.

Ministrul Mediului a adăugat că, din cauza lipsei de transparență și a activităților nejustificate din cadrul Romsilva, regia are dificultăți financiare. De exemplu, Fechet a menționat consumul excesiv de carburant și cheltuielile legate de păstrăvării, producția de zacuscă, creșterea fazanilor și întreținerea unor vile ascunse în pădure. „Multe dintre aceste activități nu au niciun sens în contextul activităților silvice și sunt o povară pentru bugetul regiei”, a completat ministrul.

În contextul criticilor aduse, Fechet a precizat că reorganizarea Romsilva va fi discutată în următoarea ședință de guvern, iar renegocierea contractului colectiv de muncă reprezintă un pas necesar pentru a reduce cheltuielile nejustificate și pentru a face regia mai eficientă din punct de vedere financiar. „Este momentul să punem capăt acestor practici care au afectat bugetul statului și să aducem o schimbare reală în modul în care Romsilva funcționează”, a conchis ministrul.

Sursă: Digi24

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, se află în centrul unui scandal legat de achiziționarea unei vile de lux, evaluată la 650.000 de euro, în apropiere de Timișoara, la Dumbrăvița. Construcția, realizată de o firmă ce a făcut parte din grupul imobiliar Nordis, cu Vladimir Ciorbă ca acționar, a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la posibilele conflicte de interese și legăturile din lumea afacerilor.

În 2022, soția ministrului Grindeanu a achiziționat un teren de 1.421 mp în localitatea Dumbrăvița, la marginea Timișoarei, pentru suma de 241.400 de euro. La un an distanță, familia Grindeanu a primit aprobarea pentru construirea unei vile cu subsol, parter și etaj, completată de un garaj și o anexă. Potrivit documentelor oficiale, proiectul acestei vile a fost realizat de arhitecții de la SC Addicted Evolution SRL din București, fostă SC Nordis Arhitectura SRL. De altfel, numele și locația societății rămân aceleași chiar și după rebranding.

SC Addicted Evolution SRL, compania care a realizat proiectul, este asociată cu o serie de persoane și entități cu legături apropiate în lumea afacerilor și politicului. Înainte de schimbarea denumirii, compania făcea parte din grupul Nordis, iar printre acționarii acesteia se numărau Vladimir Ciorbă (soțul Laurei Vicol, deputat PSD), frații Emanuel și Cristian Poștoacă, dar și Mihai Alexandru și Maria Ivan. După rebranduirea companiei, acționari au devenit și alte entități, printre care SC Best Luxury Investment SRL, unde Ciorbă deține o parte semnificativă din acțiuni.

Această legătură între proiectul familiei Grindeanu și grupul Nordis ridică întrebări despre posibile conflicte de interese, având în vedere că Ciorbă, un apropiat al PSD, este direct implicat în compania care a realizat proiectul. De asemenea, firma care construiește vila, SC Stoian Construct SRL din Timișoara, a câștigat mai multe licitații cu Inspectoratul Școlar Județean Timiș, instituție condusă de cumnata ministrului, Aura Danielescu.

Scandalul se adâncește și prin faptul că ministrul Grindeanu a efectuat mai multe deplasări cu avioane charter închiriate de grupul Nordis, dar până acum nu a prezentat documente care să ateste plata acestor excursii, nici nu le-a menționat în declarația de avere la rubrica privind cadourile primite. Aceasta ridică noi întrebări cu privire la transparența veniturilor și cheltuielilor oficiale ale ministrului.

În declarația sa de avere din ianuarie 2025, Grindeanu nu a menționat noua vilă de 650.000 de euro, deși construcția este aproape gata. Aceasta adaugă o altă vilă de 205 mp în Giroc și o locuință de 147 mp în Sintar, fapt care generează speculații privind natura afacerilor din care provine averea sa. Neîmpăcarea între veniturile declarate și bunurile deținute de Grindeanu este un alt punct sensibil care ar putea atrage atenția autorităților.

USR a cerut demisia lui Grindeanu, invocând nu doar conflictele de interese legate de activitățile sale de ministru, dar și absența unor dovezi clare privind sursa fondurilor utilizate pentru achizițiile sale imobiliare. De asemenea, opoziția atrage atenția asupra lipsei de transparență în legătură cu legăturile sale cu afaceri de mare amploare, care ar putea influența politicile publice.

Cazul ministrului Grindeanu și al vilei de 650.000 de euro adaugă un capitol controversat în administrarea publică din România. Aceasta subliniază necesitatea unei mai mari transparențe și responsabilități din partea celor care ocupă funcții de conducere în stat, în special în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice și evitarea posibilelor conflicte de interese

Sursă: Defapt

Foto: Inquam/Octav Ganea

Sursă: Defapt

Călin Georgescu, cunoscut în prezent pentru criticile aduse „rețelei Soros” și ONG-urilor internaționale, are o istorie interesantă în domeniul organizațiilor non-guvernamentale, în care a fost implicat timp de două decenii. Georgescu a condus organizații precum Tineretul Ecologist din România și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă, ONG-uri care au beneficiat în principal de fonduri externe, inclusiv de la USAID și de la Fundația Soros pentru o Societate Deschisă.

În anii ’90, România a început să primească sprijin substanțial pentru rezolvarea problemelor de mediu, iar Georgescu a fost un jucător principal în atragerea și gestionarea acestor fonduri. Tineretul Ecologist din România (TER), organizația pe care a condus-o, a primit fonduri de la Uniunea Europeană prin programul PHARE pentru susținerea educației ecologiste și a activităților de protecția mediului. De asemenea, TER a colaborat cu Fundația Soros, într-un parteneriat care a contribuit la promovarea educației ecologice în liceele din Oradea.

Georgescu a fost, de asemenea, implicat în mai multe proiecte internaționale cu sprijin financiar din partea guvernelor occidentale, cum ar fi guvernul britanic și cel canadian, pentru dezvoltarea unor strategii de protecție a mediului în România. A devenit un actor important pe scena ONG-urilor din România, având acces la fonduri internaționale, mai ales prin intermediul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Însă în ciuda acestor realizări, Georgescu a fost implicat într-un scandal legat de fondurile USAID, care au fost gestionate prin Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (CNDD). În 2003, a fost acuzat de angajați ai USAID că ar fi gestionat discreționar fondurile și ar fi favorizat primarii PSD, iar acest scandal a avut ecouri în presă. Deși a primit fonduri nerambursabile semnificative de la USAID, Georgescu a fost acuzat de „extorcarea de fonduri” și de lipsa transparenței în utilizarea acestora.

În ciuda acestor controverse, cariera lui Georgescu nu a avut de suferit semnificativ. După scandalul din 2003, a continuat să ocupe funcții importante, inclusiv în Ministerul Afacerilor Externe, iar în 2010 a fost considerat un potențial premier al României. Ulterior, a părăsit România și s-a stabilit în Austria, iar la întoarcerea sa a continuat să fie activ în viața publică și politică din România.

Astăzi, Georgescu critică vehement ONG-urile și organizațiile internaționale cu care a colaborat în trecut, afirmând că acestea au avut un impact negativ asupra țării și că va eradica „rețeaua Soros” dacă va ajunge în funcția de președinte. În ciuda acestor declarații, biografia sa ca lider al unor organizații finanțate de USAID și Fundația Soros rămâne un capitol important al activității sale, iar contradicțiile dintre discursul său de astăzi și trecutul său sunt evidente.

Articol intergal pe Recorder

Articol integral pe Buletin de București

Un raport al Curții de Conturi al României scoate la iveală o serie de nereguli majore la Primăria Sectorului 5, inclusiv plăți ilegale de salarii, achiziții publice dubioase și dispariția unor fonduri europene nerambursabile. Auditul se referă la perioada 2023, când primăria era condusă de Cristian Popescu Piedone, actual președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Raportul arată că primăria a înregistrat salarii ilegale pentru unii angajați, care depășeau chiar salariul viceprimarului, care este de aproximativ 16.000 de lei lunar. În total, primăria a acordat ilegal peste un milion de lei în salarii mărite pentru personalul său.

De asemenea, au fost găsite nereguli în gestionarea banilor publici. Curtea de Conturi semnalează că Primăria Sectorului 5 a ascuns peste 5 milioane de lei proveniți din taxele plătite de cetățeni pentru întreținerea spațiilor publice. Aceste fonduri ar fi fost colectate de două companii subordonate primăriei, dar nu au fost raportate corespunzător.

În plus, aproape 7 milioane de lei, bani strânși de asociațiile de proprietari pentru reabilitarea termică a imobilelor, nu se regăsesc în evidențele contabile ale primăriei, deși aceștia ar fi trebuit să fie utilizați pentru cofinanțarea proiectelor de reabilitare.

Raportul relevă și faptul că primăria a împărțit contractele de achiziție publică în părți mai mici pentru a evita procedura de licitație publică, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a legii. De asemenea, autoritățile au folosit o platformă necorespunzătoare pentru achizițiile publice, ceea ce a dus la atribuirea unor contracte fără respectarea principiilor de transparență și concurență.

Un alt punct major al auditului îl constituie achizițiile de software scumpe, dar nefolosite. Primăria a plătit sume mari pentru licențe de software pentru gestionarea resurselor bugetare, însă doar jumătate dintre instituțiile subordonate primăriei au utilizat aceste softuri.

Un alt aspect alarmant este pierderea a peste 1,5 milioane de lei din fonduri europene nerambursabile. Primăria Sectorului 5 a fost nevoită să restituie întreaga finanțare europeană destinată proiectului „FII C.O.O.L- Fii Competitiv-Organizat-Orientat-Lucrativ”, după ce nu a putut justifica cheltuielile făcute în cadrul proiectului. În plus, se relevă că angajații au continuat să primească salarii din aceste fonduri și în 2023, chiar și după încheierea proiectului.

Curtea de Conturi atrage atenția și asupra faptului că Primăria Sectorului 5 nu a identificat riscurile de fraudă, deși gestionează fluxuri importante de numerar. De asemenea, se semnalează cazuri de conflicte de interese, inclusiv angajarea unor membri ai familiei și a unor persoane aflate în incompatibilitate, ceea ce contravine legislației în vigoare.

În 2024, autoritățile au constatat un conflict de interese în cazul primarului Cristian Piedone, care și-a angajat propriul ginere într-o funcție cheie, iar în 2021, jurnalistii au descoperit că Piedone a pus rudele și apropiații să ocupe funcții importante în administrație.

Raportul Curții de Conturi recomandă primăriei să ia măsuri urgente pentru a remedia aceste nereguli și pentru a se conforma legislației privind achizițiile publice, gestionarea fondurilor și identificarea riscurilor de fraudă. În caz contrar, autoritățile locale riscă sancțiuni severe, inclusiv posibile condamnări la închisoare sau amenzi.

Neregulile grave descoperite în cadrul auditului Curții de Conturi pun în lumină problemele de transparență și de gestionare a fondurilor publice în Primăria Sectorului 5. În ciuda acestor descoperiri, autoritățile locale nu au oferit răspunsuri oficiale cu privire la măsurile luate pentru a remedia situația. Aceste probleme ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate fondurile publice și la responsabilitatea celor implicați în gestionarea acestora.

Articol integral pe Context

Bogdan Damian, un liberal din sectorul 3 al Bucureștiului, a stârnit controverse majore după ce a fost descoperit că încasează simultan două salarii de la instituții publice, încălcând flagrant prevederile Codului Muncii.

Damian ocupă, în paralel, funcția de director adjunct la Administrația Străzilor București (ASB) și pe cea de director de cabinet la Societatea de Transport București (STB), ambele funcții fiind remunerate cu salarii considerabile.

Conform unui raport recent, Bogdan Damian este angajat cu normă întreagă la ASB, având un salariu lunar de aproximativ 2.500 euro. Funcția sa presupune un program de muncă de opt ore pe zi, între orele 08:00 și 16:00. Însă, în paralel, Damian ocupă și funcția de director de cabinet la STB, un post cu jumătate de normă, care presupune lucrul zilnic între orele 11:00 și 15:00, adică exact în timpul programului său de la ASB. Acest tip de cumul de funcții este interzis de Codul Muncii, care stipulează că un angajat nu poate lucra simultan pentru mai mulți angajatori în aceleași intervale de timp.

Damian este un apropiat al deputatului PNL Andrei Baciu, care este considerat protectorul său în partid. De-a lungul carierei sale, Damian a ocupat mai multe funcții publice, majoritatea obținute cu ajutorul PNL. A fost consilier al fostului premier Florin Cîțu și a lucrat în diverse instituții publice, beneficiind de funcții bine remunerate, cum ar fi membru în Consiliul de Administrație al STB.

În 2022, Damian a înregistrat venituri substanțiale din multiple surse: Societatea de Transport București, Banca Națională a României, Secretariatul General al Guvernului și alte entități publice. Acesta a primit, în total, aproximativ 20.000 de euro anual, un venit semnificativ având în vedere numărul de funcții ocupate.

Pe lângă încălcarea Codului Muncii, Bogdan Damian a recunoscut că lucrează simultan la ASB și STB, dar susține că nu există nimic ilegal în acest cumul de funcții. Într-o declarație pentru DeFapt.ro, Damian a explicat că programul său de la STB este flexibil și că nu există o interdicție legală în privința activităților sale. Totuși, funcția de director de cabinet la STB este una de conducere, iar conform Codului Muncii, aceasta nu poate fi ocupată cu jumătate de normă.

De asemenea, Damian a menționat că, deși lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână, respectiv 60 de ore (12 ore pe zi între ASB și STB), el consideră că nu încalcă legea, susținând că nu este impusă o limită de ore pentru funcția de consilier juridic.

În ciuda acestor nereguli, nici directorul ASB, Marian Aurelian Bârgău, nici directorul STB, Daniel Istrate, nu au luat măsuri disciplinare față de Damian. Conform celor spuse de Bârgău, acesta nu a fost sancționat pentru nerespectarea programului de muncă, iar Damian continuă să ocupe simultan cele două funcții. De asemenea, Sebastian Burduja, șeful PNL București, nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor despre aceste ilegalități.

Cazul lui Bogdan Damian evidențiază problemele de transparență și respectarea legii în administrația publică din România. Cu sprijinul PNL, Damian a reușit să obțină multiple funcții în instituții publice, dar modul în care își gestionează programul de muncă și salariile ridică întrebări legale și etice. În lipsa unor măsuri din partea autorităților, acest caz ar putea alimenta percepția că sistemul public din România este vulnerabil la conflicte de interese și abuzuri de putere.

Sursă: Defapt

Sursă: Buletin de București