O afacere recent înființată în Aiud, Royal Smart Construct SRL, a reușit să semneze până în prezent peste 100 de contracte prin achiziții directe cu școlile din Sectorul 1 al Capitalei. Înființată pe 4 martie 2024, societatea are ca obiect de activitate lucrările de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat. Cu o creștere rapidă și numeroase contracte importante, firma a reușit să capteze atenția în domeniul public al achizițiilor educaționale.

După doar câteva luni de la înființare, Royal Smart Construct SRL a reușit să încheie un număr impresionant de 105 contracte cu mai multe școli din Sectorul 1. Printre unitățile de învățământ care au încheiat contracte cu această firmă se numără Școala Gimnazială nr. 6, Școala Gimnazială nr. 183, Școala Gimnazială nr. 184, Școala Gimnazială „Herăstrău”, Școala Gimnazială „Eugen Barbu”, Școala Gimnazială „Uruguay” și Liceul Teoretic „Constantin Brâncoveanu”.

Cele mai mari contracte, conform platformei Termene.ro, includ lucrări de igienizare și reparații, dar și amenajări peisagistice, cu sume importante de bani alocate pentru diverse lucrări de renovare:

• 589.640,15 lei pentru lucrări de igienizare la Școala Gimnazială “Herăstrău”

• 382.796,32 lei pentru lucrări de igienizare și reparații la Școala Gimnazială nr. 184

• 152.897,69 lei pentru amenajare peisagistică la Școala Gimnazială nr. 184

• 124.869,00 lei pentru lucrări de reparații și amenajări exterioare la Școala Gimnazială nr. 184

Maria-Sabina Laslo, asociatul unic al Royal Smart Construct SRL, a fost implicată în mai multe afaceri de succes de-a lungul anilor. Ea deține părți semnificative în mai multe firme, printre care Financial Solutions SRL, Techmaster Industries SRL (ambele radiate în 2019) și Beldue Servicii Agricole SRL, dar și în alte afaceri precum Domeniul Aiud SRL și Personal Fast Consulting SRL.

De asemenea, Laslo a fost asociată în trecut în firme care au avut contracte de consultanță și reparații cu școli din Sectorul 1 în perioada 2012-2013. La fel ca și în cazul firmei Royal Smart Construct SRL, aceste afaceri se concentrează pe servicii în domeniul educațional, de curățenie și întreținere.

Mircea Cetean, administratorul societății, este asociat în mai multe alte firme, inclusiv Cetean Construct SRL, Miraserv Administrare SRL, și People Union SRL. Aceste companii au semnat mai multe contracte de-a lungul anilor, inclusiv cu unități de învățământ din Sectorul 1. Printre cele mai mari contracte semnate de Cetean Construct SRL se numără lucrările de reparații pentru Școala Gimnazială „Herăstrău”, Școala Gimnazială “Uruguay” și Școala Gimnazială nr. 184, cu sume ce depășesc 200.000 de lei.

De asemenea, firmele lui Mircea Cetean au semnat și contracte cu Liceul Teoretic „Constantin Brâncoveanu”, acoperind lucrări de renovare, în valoare de aproape 300.000 de lei.

Pe lângă succesul rapid al Royal Smart Construct SRL, există anumite controverse legate de conexiunile pe care le au atât Maria-Sabina Laslo, cât și Mircea Cetean cu sectorul public, mai ales în contextul în care multe dintre aceste contracte au fost obținute prin achiziții directe de la unități de învățământ din Sectorul 1. Aceste achiziții directe au ridicat semne de întrebare referitoare la transparența procedurilor și la posibilele conflicte de interese.

Maria-Sabina Laslo și Mircea Cetean, prin afaceri interconectate și prin firma Royal Smart Construct SRL, au ajuns să fie implicați într-o rețea extinsă de contracte cu școlile din Sectorul 1, ceea ce ar putea stârni preocupări legate de transparența și legalitatea acestora.

Această situație ridică întrebări cu privire la impactul acestor afaceri asupra sectorului educațional din București. În timp ce școlile din Sectorul 1 beneficiază de lucrări importante de renovare și îmbunătățire a infrastructurii, există un risc ca astfel de achiziții directe să nu fie suficient de reglementate sau verificate, creând posibilitatea unor riscuri financiare și administrative.

Sursă: Followthemoney

Într-un sondaj realizat la comanda primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, se conturează un nou peisaj al alegerilor prezidențiale din 2025, cu Victor Ponta, fostul premier și candidat independent, înregistrând o ascensiune semnificativă. Conform cercetării efectuate de Verifield între 24 și 28 martie 2025 pe un eșantion de 1100 de persoane, Victor Ponta se află pe locul 2 în intențiile de vot, cu un scor de 21,1%. Acesta îl depășește pe actualul primar general Nicușor Dan, care se situează pe locul 3 cu 20,8%.

Candidatul AUR, George Simion, rămâne liderul preferințelor în sondajele recente, având un scor de 35%, fiind mult în fața celorlalți competitori. Potrivit sondajului Verifield, 59% dintre respondenți au spus că ar vota la alegerile prezidențiale, iar dintre aceștia, aproape un sfert ar opta pentru Simion, un semn clar al sprijinului popular pe care acesta îl are din partea unui segment semnificativ al electoratului.

Un alt aspect interesant al sondajului este plasarea lui Victor Ponta pe locul 2, un rezultat remarcabil în contextul în care, acum două săptămâni, același sondaj îl plasa mult mai jos, la locul 3, cu un scor de 9%. Această schimbare poate indica o creștere constantă a sprijinului pentru Ponta în rândul electoratului, mai ales în fața unui primar general care nu reușește să adune un suport semnificativ la nivel național.

Nicușor Dan, în ciuda statutului său de primar general al Capitalei, pare să nu reușească să convingă majoritatea electoratului, fiind detronat de Ponta, care a început să capete din ce în ce mai multă susținere în ultimele săptămâni. Această situație ar putea modifica dramatic dinamica alegerilor prezidențiale, având în vedere că Ponta ar urma să ajungă în turul 2, confruntându-se posibil cu George Simion pentru președinția României.

Mai multe sondaje recente confirmă această tendință favorabilă lui Victor Ponta. Conform unui sondaj realizat de CURS în perioada 19-22 martie 2025, George Simion rămâne lider, cu un scor de 29%, dar Ponta se află pe locul 4, cu un scor de 13%, în timp ce Nicușor Dan se află pe locul 3 cu 18%, iar Crin Antonescu se situează pe locul 2 cu 22%. De asemenea, în sondajul Avangarde, George Simion este în continuare pe primul loc cu 30%, iar Ponta continuă să fie o prezență puternică în acest context electoral.

În trecut, Victor Ponta a acuzat sondajele comandate de Nicușor Dan de manipulare, punând sub semnul întrebării sursele de finanțare ale acestora și punând la îndoială obiectivitatea acestora. Într-o postare pe rețelele sociale, Ponta a afirmat că sondajele care îl plasează pe Nicușor Dan pe locul 2 sunt rezultatul unui aranjament politic și financiar, susținut de „Statul Paralel” care îl sprijină pe primar. Cu toate acestea, rezultatele recente ale sondajelor par să întărească poziția lui Ponta și să pună sub semnul întrebării capacitatea lui Nicușor Dan de a atrage un sprijin substanțial din partea electoratului național.

Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din 2025, lupta pentru locul în turul 2 devine din ce în ce mai interesantă. George Simion, cu un sprijin semnificativ din partea alegătorilor AUR, va rămâne un favorit clar, dar întrebarea rămâne cine îl va înfrunta în finala pentru președinție. Cu Victor Ponta în ascensiune și Nicușor Dan în regres, se preconizează că lupta dintre aceștia va deveni din ce în ce mai tensionată, iar Ponta ar putea deveni principalul contracandidat al lui Simion.

În concluzie, „revirimentul” electoral al lui Victor Ponta și poziția sa pe locul 2 în sondaje subliniază o schimbare semnificativă în cursa prezidențială, oferind un viitor incert pentru Nicușor Dan, care se află acum sub presiune să își consolideze sprijinul național.

Sursă foto: G4Media

După preluarea funcției de primar al Sectorului 2, Rareș Hopincă, fost city manager al Sectorului 5 și fost prefect al Capitalei, a anunțat o „reformă” a administrației publice din sectorul pe care îl conduce.

Cu toate acestea, măsurile de reorganizare și restructurare au fost însoțite de controverse, mai ales în ceea ce privește transferurile de personal din instituțiile unde Hopincă a avut funcții de conducere, precum Primăria Sectorului 5 și Prefectura Capitalei. Printre noii funcționari aduși în primăria sectorului 2 se află persoane cu un trecut mai mult decât dubios, inclusiv membri ai unor familii cu legături strânse în politica locală și centrală.

După ce a anunțat intenția de a face o reorganizare majoră a instituției, Hopincă a adus în Primăria Sectorului 2 peste 20 de funcționari care au lucrat anterior la Primăria Sectorului 5 și la Prefectura Capitalei. Majoritatea dintre aceștia aveau legături directe cu administrarea anterioară a instituțiilor respective, iar mutările au ridicat semne de întrebare legate de motivul pentru care anumiți angajați au fost rechemați în funcții înalte la Primăria Sectorului 2.

Printre noile transferuri se numără Elena Roxana Nedelcu, noua directoare a Direcției de Digitalizare, care a ocupat o funcție similară în Primăria Sectorului 5, dar și Constantin Vlășceanu, care a fost șef de birou în Direcția Generală de Administrare a Domeniului Public din Sectorul 5. În plus, printre noii veniți în Primăria Sectorului 2 se află și Florin Andrei Tecău, fiul fostului baron PSD de Argeș, care a fost prins drogat la volan în 2021 și care a fost transferat în funcția de consilier în Direcția Digitalizare.

Una dintre cele mai controversate numiri este cea a lui Florin Andrei Tecău, fiul fostului președinte al Consiliului Județean Argeș, Florin Grigore Tecău. Acesta a fost implicat într-un incident în 2021, când a fost prins conducând sub influența substanțelor interzise. De asemenea, Tecău a fost implicat în dispute publice, inclusiv amenințând jurnaliștii care l-au criticat pe tatăl său pe rețelele sociale. Cu toate acestea, în pofida trecutului său problematic, el a fost angajat la Primăria Sectorului 2, o alegere care ridică mai multe întrebări despre transparența și criteriile de selecție folosite de primar.

În cadrul anunțului său despre reorganizarea administrației Sectorului 2, Hopincă a declarat că va desființa Poliția Locală, Administrația Domeniului Public (ADP) și Direcția de Taxe, urmând ca acestea să fie integrate în aparatul de specialitate al primarului. Numărul posturilor de execuție va scădea cu 294, iar posturile de conducere vor fi reduse cu 50%, rezultând o economie de aproximativ 30 de milioane de lei pe an.

În ciuda acestor măsuri de restructurare, angajarea unui număr semnificativ de noi funcționari din instituțiile anterioare conduse de Hopincă a ridicat suspiciuni în rândul angajaților și al opoziției politice. De exemplu, angajați de la Poliția Locală Sector 5 și de la Prefectura Capitalei au fost transferați la Primăria Sectorului 2, fără o explicație clară a motivelor pentru care aceștia au fost selectați pentru funcții cheie în noua administrație.

În ciuda reformei anunțate, procesul de reorganizare a fost marcat de lipsa de transparență. Consultările cu angajații din ADP Sector 2 au fost criticate pentru faptul că informațiile nu au fost comunicate în timp util și pentru că angajații vizați de concediere nu au primit un preaviz corespunzător. De asemenea, dezbaterea publică pe tema reorganizării a fost considerată de opoziție un „simulacru”, în care consilierii locali nu au avut șansa să participe la discuții sau să pună întrebări relevante.

Unii angajați din primărie au afirmat că aceștia au fost convocați la discuții cu doar o zi înainte, iar procedurile au fost incomplete și neclare. „Am fost informați în mod insuficient despre reorganizare și nu am primit documentele necesare. Multe dintre persoanele vizate de concediere sunt de vârsta a doua sau au probleme de sănătate”, a declarat unul dintre angajați, criticând modul în care a fost gestionat procesul de consultare.

Partidele din opoziție, în special USR, au criticat în mod constant măsurile luate de Rareș Hopincă, acuzându-l de lipsă de transparență și de favorizarea unor persoane cu legături politice. Radu Mihaiu, fost primar al Sectorului 2, a declarat că administrația Hopincă a organizat o dezbatere publică superficială, în care nu au fost permise întrebări sau intervenții din partea consilierilor locali.

Opoziția cere, de asemenea, ca primarul să explice transferurile și angajările controversate, inclusiv numirea unor persoane cu un trecut dubios în funcții importante. În plus, lipsa unui plan clar pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea serviciilor publice a fost criticată dur de reprezentanții opoziției.

Deși Rareș Hopincă a promis o reformă administrativă majoră în Sectorul 2, măsurile implementate au fost însoțite de controverse și nereguli care ridică semne de întrebare. Transferurile și angajările de persoane cu legături politice și un trecut problematic subminează credibilitatea acestora și pun în pericol transparența și corectitudinea procesului de reorganizare. Așadar, „reforma” promovată de primar pare să fi fost mai mult o schimbare de personal decât o reorganizare reală a administrației locale. Rămâne de văzut cum va evolua situația și dacă măsurile anunțate vor aduce cu adevărat o administrație mai eficientă și mai corectă pentru cetățenii Sectorului 2.

Foto: Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu

Articol integral Buletin de București

Portul Constanța, una dintre cele mai importante infrastructuri economice din România, a fost, în ultimii ani, un centru al corupției și al influențelor politice, care au permis unor grupuri de interese să controleze banul public. De la politicieni și oameni de afaceri până la funcționari publici, grupările care au dominat portul au pus stăpânire pe resursele și activitățile economice, creând un mediu favorabil pentru corupție, nepotism și ilegalități.

În urmă cu mai bine de zece ani, pe vremea când primarul Radu Mazăre se afla la apogeul său politic, Portul Constanța a fost unul dintre principalele obiective vizate pentru a fi controlate de administrația locală. Mazăre a încercat să preia procente din Administrația Porturilor și să transforme portul într-o entitate administrativă a primăriei, în încercarea de a învârti sume considerabile de bani. Acesta a încercat să impună oameni apropiați în funcții cheie, pentru a-și controla afacerea și a obține profituri considerabile, în defavoarea unui mediu concurențial sănătos.

Unul dintre oamenii care a fost aproape tot timpul în jurul portului Constanța, sub protecția anonimatului, a mărturisit că intenția principală a fost ca Portul să devină parte din orașul Constanța, iar afacerile să fie distribuite către cei care susțineau interesele PSD-ului. Deși planul inițial prevedea includerea portului în administrarea municipalității, guvernul s-a opus, iar portul a rămas un obiectiv de importanță națională, însă corupția continuă să domine.

După condamnarea lui Radu Mazăre, puterea locală a fost preluată de tandemul Felix Stroe – Ion Dumitrache, oameni de afaceri cu o influență semnificativă în Constanța și în port. Aceștia au continuat să controleze portul prin intermediari, asigurându-și contracte profitabile și având acces la resurse publice.

Ion Dumitrache, lider al PSD Constanța, este unul dintre cei mai controversați oameni de afaceri care controlează afaceri imobiliare și șantiere navale. Acesta și-a folosit funcția pentru a pune oameni apropiați în funcții-cheie în cadrul administrației portului și pentru a obține contracte avantajoase. Dumitrache a fost implicat într-un dosar de corupție, iar DNA l-a acuzat că a încercat să-și folosească influența pentru a obține foloase necuvenite.

Un alt personaj important în acest tablou este Petrică Buduru, fost președinte de cluburi de fotbal, care s-a implicat activ în afacerile din port, în special în sectorul petrolier. Buduru a fost un intermediar între autoritățile portuare și afaceriștii locali, ajungând să obțină foloase materiale semnificative prin mita oferită pentru avize și aprobare de documentații.

Florin Vizan, fost director general al CN APM, este un alt personaj controversat care a avut legături cu gruparea Mazăre-Constantinescu. A fost implicat în mai multe afaceri de proporții, iar relațiile sale cu figura centrală din port au fost criticate pentru lipsa de transparență. În timpul mandatului său de director general, Vizan a gestionat un complex de tranzacții obscure, iar în dosarele DNA a apărut ca o piesă cheie în rețeaua de afaceri din port.

Un alt afacere din portul Constanța este legată de Jean-Paul Tucan, un om de afaceri cu legături strânse cu politicieni locali și naționali. Acesta a fost implicat în vânzarea de motorină și construcția unui terminal petrolier în port, folosind fonduri de la bănci și ajutoare de stat. După ce a cumpărat afacerea de la Petrică Buduru, Tucan s-a implicat în multiple tranzacții care ridică semne de întrebare privind legalitatea și transparența acestora.

În ciuda investigațiilor și a unui număr semnificativ de dosare de corupție care vizează portul Constanța, grupările de interese au continuat să își exercite influența și să mențină controlul asupra acestuia. Investigațiile DNA și acțiunile în instanță ar putea aduce schimbări importante, dar până atunci, corupția continuă să prospere.

Portul Constanța a ajuns să fie considerat un „loc de joacă” pentru interlopi și politicieni, iar adevăratele victime ale acestui sistem sunt cetățenii români și companiile corecte care se confruntă cu un mediu de afaceri viciat și cu o administrație care protejează grupuri de interese. În acest context, întrebarea care se pune este: va reuși România să curățe portul și să restabilească un sistem de administrare corect și transparent? Sau caracatița corupției va continua să se extindă, subminând în continuare economia națională și încrederea cetățenilor în instituțiile statului?

Sursă: ȘtirileProTv

Deputatul AUR Mihail Neamţu, președintele Comisiei pentru Cultură, Arte și Mijloace de Informare în Masă din Camera Deputaților, a provocat un val de reacții după ce a folosit un limbaj vulgar într-un videoclip în care răspunde celor care îl acuză de „putinism” și „moscovit”. Neamţu a fost criticat sever de unii colegi parlamentari și membri ai societății civile pentru comportamentul său inadecvat, incompatibil cu funcția publică pe care o deține.

În videoclipul de jumătate de minut, Mihail Neamţu se adresează celor care îl acuză că ar fi „putinist” și „moscovit” din cauza unei donații de 500 de euro pe care ar fi primit-o de la Bogdan Peşchir, un IT-ist din Brașov arestat preventiv și acuzat că ar fi principalul finanțator al campaniei electorale a lui Călin Georgescu. Neamţu își exprimă furia folosind termeni precum „nenorociți” și „nesimțiți”, iar la finalul mesajului său, adresează o vulgaritate gravă, care a stârnit indignare în rândul opiniei publice.

„Mă, eu sunt putinist? Eu sunt moscovit fiindcă un IT-ist din Brașov mi-a dat 500 de euro? Mă nenorociţilor, mă! Mă javrelor! Până când veţi continua cu această calomnie? Nesimţiţilor. Dacă eu sunt putinist, mă-ta-i… Demonstrează că nu-i aşa!”, a spus Mihail Neamţu în videoclipul său.

În urma apariției videoclipului, George Gima, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură, Arte și Mijloace de Informare în Masă, a solicitat demisia imediată a lui Mihail Neamţu din funcția de președinte al comisiei. Gima a denunțat limbajul „obscen, incalificabil și de nereprodus” folosit de Neamţu și a subliniat că un astfel de comportament este inacceptabil într-o funcție publică.

„Limbajul folosit de Mihail Neamțu este de neacceptat. Acesta a escaladat un conflict cu un comportament vulgar și agresiv. Nu vorbim despre un simplu dezacord, ci despre un limbaj care subminează autoritatea instituțională și încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Președintele Comisiei pentru Cultură nu poate continua să ocupe această funcție având un astfel de comportament”, a spus George Gima.

George Gima a subliniat că un astfel de comportament afectează grav imaginea Comisiei pentru Cultură, arte și mijloace de informare în masă și subminează încrederea cetățenilor în instituțiile democratice. Acesta a solicitat ca toți membrii comisiei să se dezică de comportamentul lui Neamţu și să solicite schimbarea conducerii comisiei.

„Comisia pentru cultură trebuie să fie un model în spațiul public, să încurajeze dezbaterile raționale și respectul reciproc. Mihail Neamţu a demonstrat că nu are echilibrul și decența necesare pentru a reprezenta cultura României în Parlament. Comportamentul său aduce prejudicii acestei instituții”, a concluzionat George Gima.

Mihail Neamţu face parte din lista persoanelor care au primit bani de la Bogdan Peşchir, considerat finanțatorul campaniei lui Călin Georgescu, conform motivării deciziei de arestare a acestuia. Acest context a amplificat speculațiile și acuzațiile la adresa deputatului AUR, mai ales în contextul scandalurilor de corupție și finanțare ilegală.

Într-o perioadă în care societatea românească este deja tensionată din cauza polarizării politice și a dezinformării, liderii politici au datoria de a promova decența și respectul în discursul public. Comportamentul lui Mihail Neamţu, susținut de unii susținători ai săi, a fost condamnat de mulți politicieni și observatori din partea opoziției, fiind considerat un exemplu negativ pentru Parlamentul României.

Această polemică ridică întrebarea dacă instituțiile statului și liderii politici pot adresa în mod eficient provocările actuale ale societății, într-un climat marcat de dezbateri aprinse și tensiuni politice.

Sursă: G4Media

Fostul ministru USR al Justiției, Stelian Ion, a reacționat vehement la numirea lui Nicu Marcu în funcția de președinte al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), considerând-o o „insultă adusă cetățenilor corecți care plătesc taxe și se așteaptă la o minimă decență din partea statului”. Stelian a subliniat că numirea unui astfel de personaj într-o funcție crucială pentru siguranța națională ridică semne de întrebare cu privire la integritatea procesului decizional din România.

Potrivit fostului ministru, numirea lui Nicu Marcu la conducerea ORNISS reprezintă un act de „răsplată politică” mai degrabă decât un act de responsabilitate, având în vedere trecutul controversat al acestuia. Stelian Ion a atras atenția asupra faptului că de integritatea ORNISS depinde siguranța națională, iar acest post ar trebui ocupat de o persoană cu un comportament imaculat și cu o atitudine de responsabilitate față de statul român.

Marcu a fost numit în funcția de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în 2020, în urma unui acord politic între PSD și PNL, dar mandatul său la ASF a fost marcat de scandaluri legate de gestionarea fondurilor și de colapsul unor societăți de asigurări, care au păgubit mii de români. Aceste falimente au dus la creșterea prețurilor la RCA pentru toți cetățenii, iar Marcu nu a fost tras la răspundere pentru aceste rezultate negative.

Stelian Ion a mers mai departe în critici, acuzându-l pe Marcu că, în loc să răspundă pentru gestionarea defectuoasă a ASF, a fost promovat într-o altă funcție cheie, ceea ce reprezintă o adevărată „insultă” adusă celor care respectă legea și plătesc taxe. În plus, Ion a remarcat că schimbarea procurorului de caz în dosarul ASF, în care Marcu a fost implicat, ar putea semnala o protecție din partea autorităților, ceea ce ridică mari îngrijorări cu privire la modul în care se desfășoară anchetele legate de corupție în România.

„Mai grav este că, în loc ca DNA să facă urgent lumină în acest caz, pare că face eforturi să-l «spele» pe Marcu. Înlocuirea procurorului de caz din acel dosar este un semnal îngrijorător. Când procurorii încep să devină complici și politicienii se ocupă de aranjamente pentru sinecuri, nu mai vorbim de guvernare, ci de bătaie de joc”, a adăugat Stelian Ion.

Nicu Marcu a fost numit în funcția de președinte al ASF în 2020, într-un compromis politic între PSD și PNL, având susținerea ambelor partide. A fost un nume controversat și în trecut, fiind implicat în mai multe scandaluri de management defectuos și conflicte de interese. Marcu a avut o carieră politică și administrativă de lungă durată, ocupând funcții importante în mai multe instituții ale statului, inclusiv în ANAF și Ministerul Agriculturii.

În trecut, Marcu a fost și președintele Consiliului Național de Integritate, instituția care numește conducerea Agenției Naționale de Integritate (ANI), ceea ce adaugă un alt strat de controversă în jurul său, având în vedere trecutul său în domeniul integrității și al responsabilității instituționale.

De asemenea, Marcu a absolvit studii la Universitatea din Craiova, cu un doctorat în economie, și a avut o carieră academică la Academia de Științe Economice din București.

Criticile lui Stelian Ion reflectă îngrijorările legate de modul în care sunt numiți liderii instituțiilor strategice ale statului român. În timp ce unii sunt promovați pe baza meritelor profesionale, alții, precum Nicu Marcu, sunt percepuți ca beneficiari ai aranjamentelor politice, ceea ce pune sub semnul întrebării transparența și corectitudinea deciziilor guvernamentale. Numirea lui Marcu la conducerea ORNISS, un post esențial pentru securitatea națională, a stârnit astfel o avalanșă de critici din partea opoziției și a societății civile.

Sursa foto: Ilona Andrei 

Sursă: G4Media

Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a propus numirea lui Dumitru Chisăliță ca președinte al Consiliului de Administrație al Romgaz, conform surselor politice citate de HotNews.ro. Ministerul Energiei a trimis recent două propuneri pentru numirea de noi membri provizorii în CA-ul Romgaz: Dumitru Chisăliță și Cornel Benchea.

Cu toate că amândoi sunt nominalizați ca membri provizorii, sursele sugerează că Burduja intenționează ca Dumitru Chisăliță să devină președintele plin al CA-ului Romgaz, o funcție strategică în compania de stat importantă din sectorul energetic românesc.

Dumitru Chisăliță este o figură controversată în peisajul politic și economic românesc. Născut în Mediaș, acesta a avut o carieră de lungă durată în cadrul Romgaz, ocupând diferite funcții importante, inclusiv președinția CA-ului. De asemenea, Chisăliță este și angajat al Romgaz, unde deține funcția de coordonator al unui centru de documentare și informare, având un salariu de 250.000 de lei anual.

În ciuda experienței sale în domeniu, numele lui Chisăliță a fost asociat cu diverse scandaluri și acuzații de afaceri dubioase. În 2023, el a fost implicat în lansarea cărții „Marea Renaștere – Ieșirea din Matrix” a lui Călin Georgescu, eveniment organizat la Muzeul Gazelor din Mediaș, un muzeu ce aparține de Romgaz. Chisăliță a fost descris de jurnaliști ca fiind „coordonatorul” acestui muzeu și, în același timp, s-a aflat într-o poziție de administrare la Centrala În Ciclu Combinat Pe Gaz (CCCG) Turceni SA, companie cu legături strânse cu Ministerul Energiei.

Chisăliță este și o figură asociată cu scandaluri financiare. Numele său a apărut în contextul unui scandal legat de Restart Energy, un furnizor privat de energie, acuzat de fraudă financiară, fiind suspectat că ar fi determinat investitori să cumpere criptomonede într-un proiect de energie regenerabilă, pentru ca ulterior să fi fost cheltuiți bani în achiziții de lux. Această legătură a stârnit îngrijorare în rândul celor care urmăresc sectorul energetic din România.

Într-un interviu acordat DeFapt.ro, Chisăliță a încercat să minimizeze implicațiile lansării cărții lui Călin Georgescu, spunând că nu știa cine este autorul acesteia și că nu avea nicio legătură directă cu evenimentul. „Habar n-aveam cine e Călin Georgescu în 2023. Atâta timp cât nu sunt eu organizatorul și nu se organizează activități ilegale, nu am cum să combat”, a declarat el.

De asemenea, Chisăliță a fost întrebat despre viitoarea sa numire în CA-ul Romgaz, dar a evitat un răspuns clar, lăsând loc speculațiilor: „Trebuie văzut dacă îmi doresc chestia asta. Deocamdată nu am o ofertă în sensul ăsta, dar să vedem despre ce o să fie vorba.”

Propunerea lui Burduja de a-l instala pe Chisăliță ca președinte al CA-ului Romgaz a generat reacții contradictorii, având în vedere istoricul controversat al acestuia și implicarea sa în scandaluri financiare. Mulți dintre criticii săi se tem că numirea unui astfel de personaj într-o funcție de vârf într-o companie de stat poate afecta credibilitatea și transparența instituțiilor din sectorul energetic.

În ciuda acestor critici, Burduja își menține sprijinul față de Chisăliță, sugerând că experiența acestuia în domeniu ar putea aduce beneficii Romgaz, o companie strategică în economia românească. Însă, pentru mulți, aceste legături cu diverse scandaluri financiare și afaceri discutabile ridică semne de întrebare cu privire la corectitudinea unui astfel de demers.

Dumitru Chisăliță continuă să fie o figură centrală în politica și economia românească, dar asocierea sa cu controversele din trecut ridică întrebări legate de viitorul Romgaz și de modul în care acest tip de numiri poate afecta imaginea și funcționarea companiei. Cu toate acestea, propunerea de numire a acestuia ca președinte al CA-ului Romgaz subliniază interacțiunile complexe dintre politică și afaceri în sectorul energetic din România.

Sursă: Defapt