Un scandal de proporții zguduie Compania Apa Brașov, după ce membrii Consiliului de Administrație (CA) au descoperit nereguli majore în contractul de management al directorului interimar, Daniel Gligoraș. Acesta beneficiază de un salariu net de peste 8.000 de euro lunar și de o clauză de despăgubire de 400.000 de euro în cazul revocării sale nejustificate din funcție.

Mandatul lui Daniel Gligoraș, început în noiembrie 2024 și cu termen până la 4 martie 2025, a fost pus sub semnul întrebării după ce CA a intrat în posesia contractului de management, abia pe 7 februarie, deși acesta fusese solicitat în repetate rânduri.

„Ne-am înspăimântat ce am găsit acolo! Contractul nu are aprobarea vechiului CA, nu sunt aprobați indicatorii tehnico-economici, iar salariul nu a fost aprobat de Consiliu. Dar cel mai grav este clauza abuzivă de 400.000 de euro dacă va fi revocat în cele cinci luni de mandat”, a declarat Liviu Cocoș, președintele CA al Companiei Apa.

CA consideră clauza abuzivă și dorește înlăturarea imediată a lui Gligoraș, dar se teme de un eventual proces în care compania ar putea fi obligată să plătească despăgubirile stipulate în contract.

Daniel Gligoraș respinge acuzațiile, susținând că a preluat interimatul în condițiile financiare stabilite încă din 2020 și că nu a beneficiat de vreun avantaj suplimentar.

„Clauza nu cere nimic altceva decât să nu fiu demis abuziv. De ce să fiu destituit fără motiv? Conform legii, dacă ești demis abuziv, nu mai poți participa la concursuri pentru funcții publice timp de 5 ani”, a explicat Gligoraș.

Acesta mai afirmă că toate contractele anterioare ale directorilor generali au avut clauze similare și că planul de administrare pe care CA îl invocă nu putea fi realizat pentru un mandat de doar 5 luni.

CA intenționa să-l revoce pe Gligoraș încă din 11 februarie, dar a decis să nu acționeze, temându-se de procesul care ar urma, astfel că directorul va rămâne în funcție până la 4 martie 2025, când expiră mandatul său.

„Am preferat să lăsăm să curgă mandatul, pentru a evita eventuale despăgubiri”, a adăugat Cocoș.

Deși Consiliul Județean Brașov și Primăria Municipiului Brașov – fiecare deținând câte 42% din acțiunile companiei – au fost informate despre această situație, nicio autoritate locală nu a emis un punct de vedere oficial. Restul de 16% din acțiuni sunt deținute de șase primării din județ – Rupea, Ghimbav, Apața, Hălchiu, Hărman și Sânpetru.

Ce urmează?

• 4 martie 2025: Expirarea mandatului lui Daniel Gligoraș
• Consiliul de Administrație: Va decide dacă va prelungi mandatul sau va numi un nou director
• Autoritățile locale: Se așteaptă o reacție oficială și măsuri pentru clarificarea situației

Sursă: G4Media

Teodor Țigan, fostul director general al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, a fost în centrul unui scandal major după ce a încasat o primă de pensionare de 100.000 de euro și s-a reangajat la scurt timp în funcția de director al Direcției Silvice Arad.

Mai mult decât atât, Țigan s-a judecat cu Casa de Pensii Arad pentru a fi încadrat retroactiv la „condiții speciale de muncă”, obținând o pensie majorată.

Cum a obținut pensia pentru „muncă de ocnaș”

• În noiembrie 2023, Teodor Țigan s-a pensionat și a primit 100.000 de euro primă de pensionare de la Romsilva.
• La scurt timp după pensionare, s-a reangajat pe același post la Direcția Silvică Arad.
• A intentat proces împotriva Casei de Pensii Arad, solicitând recalcularea pensiei ca și cum ar fi muncit 35 de ani în condiții speciale.
• Romsilva și Direcția Silvică Arad i-au emis adeverințe care confirmau că „a lucrat în condiții speciale”.
• Tribunalul Arad i-a dat câștig de cauză și a obligat Casa de Pensii să îi recalculeze pensia și să îi plătească diferențele restante.

Ce înseamnă „condiții speciale” și cum a câștigat procesul?

Conform Legii Pensiilor, „munca în condiții speciale” presupune expunere la factori de risc și un impact negativ asupra sănătății. Aceasta oferă avantaje majore, precum reducerea vârstei de pensionare și un punctaj mai mare pentru pensie.

Teodor Țigan a susținut că în perioada 1988-2023 a lucrat în condiții speciale de muncă, invocând un articol din OUG 59/2000 privind statutul personalului silvic. În sprijinul său, Romsilva și Direcția Silvică Arad i-au emis adeverințe în care se menționa că a fost expus riscurilor din domeniul forestier.

Casa de Pensii Arad s-a opus:

✔️ A argumentat că nu s-au plătit contribuții suplimentare pentru condiții speciale, deci recalcularea pensiei nu era justificată.
✔️ În registrele de plată ale angajatorului, figura cu zero zile lucrate în condiții speciale.

Cum a câștigat Țigan:

✔️ Tribunalul Arad a invocat o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2023, care stabilea că personalul silvic poate fi încadrat automat în condiții speciale, fără obligația de plată a contribuțiilor suplimentare.
✔️ Instanța a considerat că adeverințele Romsilva sunt suficiente pentru a-i acorda avantajele.

Decizia finală:

✔️ Curtea de Apel Timișoara a menținut sentința, iar Casa de Pensii a fost obligată să îi acorde o pensie recalculată și să plătească diferențele salariale retroactive, cu rata inflației și dobânda legală.

Controversele: o pensionare aurită și un post „rezervat” la Romsilva

✔️ Primă de pensionare de 100.000 de euro: În timp ce românii de rând primesc pensii modeste, Teodor Țigan a beneficiat de una dintre cele mai mari prime de pensionare acordate vreodată la Romsilva.

✔️ Reangajare imediată: Deși s-a pensionat oficial, s-a reangajat pe același post, continuând să încaseze atât salariul, cât și pensia.

✔️ Noua lege a pensiilor a eliminat această facilitate: Începând cu 2024, silvicultorii nu mai sunt automat încadrați în condiții speciale de muncă. Totuși, Țigan și-a asigurat avantaje financiare uriașe înainte de modificarea legii.

✔️ Impactul asupra bugetului: Casa de Pensii va trebui să plătească retroactiv diferențele, iar cazul deschide un precedent periculos pentru alți foști angajați ai Romsilva care ar putea solicita aceleași beneficii.

Ce urmează?

Verificări privind primele de pensionare la Romsilva: Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat că peste 1.000 de angajați au beneficiat de bonusuri similare în ultimii doi ani.

Posibile modificări legislative: Parlamentul ar putea introduce măsuri pentru a preveni astfel de reangajări strategice și abuzuri privind pensionările anticipate.

Investigații extinse: Scandalul pensionărilor „aurite” de la Romsilva ridică semne de întrebare asupra întregului sistem și asupra modului în care sunt emise adeverințele pentru condiții speciale de muncă.

Cazul fostului șef al Romsilva evidențiază problemele majore din sistemul de pensii și din administrația publică.

✔️ Un director primește o primă uriașă, se pensionează și revine pe același post.
✔️ Reușește, printr-un proces controversat, să își majoreze pensia, în timp ce contribuabilii obișnuiți sunt penalizați pentru orice neregulă.
✔️ Scandalul expune lacunele din legislație și risipa fondurilor publice.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor acționa sau dacă astfel de practici vor continua nestingherite.

Sursă: Libertatea

Fotografii: Inquam Photos / George Călin

Un nou scandal lovește Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, după ce în cadrul audierilor parlamentare pe tema bugetului de stat pentru 2025 a ieșit la iveală o situație de-a dreptul halucinantă: aproximativ 100 de angajați ai Romsilva s-au pensionat, dar nu au anunțat instituția, continuând să încaseze atât salariul, cât și pensia.

În timpul audierilor, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a fost interpelat de deputatul USR Claudiu Năsui, care a cerut explicații pentru abuzurile financiare și practicile controversate din cadrul regiei. În special, a fost adusă în discuție situația directorului Romsilva, care, după ce a primit o primă de pensionare de 100.000 de lei, s-a reangajat imediat în cadrul aceleiași instituții.

Răspunsul ministrului a scos la iveală o realitate și mai gravă: zeci de angajați ai Romsilva s-au pensionat, dar nu au informat angajatorul, continuând să fie plătiți din fondurile publice.

„Este un fenomen extrem de grav. Astăzi ne aflăm într-o situație în care, de luni de zile – unii chiar de ani de zile – acești oameni încasează și pensie, și salariu. Sunt peste 100 de astfel de cazuri, iar astăzi am cerut conducerii Romsilva să închidă aceste dosare și să recupereze sumele încasate necuvenit.” – a declarat Mircea Fechet.

Situația semnalată nu este singulară. În ultimii doi ani, peste 1.000 de angajați ai Romsilva au beneficiat de bonusuri de pensionare uriașe, unele ajungând chiar și la 500.000 de lei, deși mulți dintre aceștia au rămas ulterior angajați în cadrul regiei.

„Cine s-a pensionat și a primit o astfel de bonificație trebuie să își vadă liniștit de pensie. Are cine să lucreze la Romsilva și la ocoalele private. Nu putem tolera astfel de practici!” – a adăugat ministrul Mediului.

Conform legii, încasarea simultană a pensiei și a salariului din sistemul public este interzisă în anumite condiții, însă reglementările sunt adesea evitate prin diverse artificii juridice.

Problema pare să fie cauzată de lipsa unor verificări riguroase în cadrul Romsilva, dar și de faptul că instituția nu a fost notificată oficial de pensionarea unor angajați. Astfel, salariile acestora au continuat să fie plătite, în paralel cu pensiile primite prin decizii ale caselor județene de pensii.

„Nu e nevoie să dați în judecată Romsilva. Contractul colectiv de muncă este public și poate fi consultat. Însă este clar că trebuie să corectăm rapid aceste abuzuri și să luăm măsuri pentru ca astfel de situații să nu se mai repete.” – a mai spus Mircea Fechet.

Ministrul Mediului a cerut revizuirea tuturor dosarelor de pensionare din cadrul Romsilva, pentru a identifica angajații care au beneficiat ilegal de salarii și pensii simultan. În plus, se ia în considerare o modificare legislativă pentru a preveni astfel de practici și a impune sancțiuni mai dure.

Principalele măsuri anunțate:

• Audit intern asupra plăților făcute către angajații pensionați
• Identificarea și recuperarea sumelor încasate ilegal
• Sancționarea celor responsabili de aceste nereguli
• Posibile sesizări către Parchet pentru investigarea cazurilor de fraudă
• Propuneri legislative pentru eliminarea „portițelor” care permit astfel de practici

Situația de la Romsilva vine în contextul unor reforme promise, dar niciodată implementate în ceea ce privește transparentizarea și eficientizarea cheltuielilor publice. În timp ce guvernul cere economii și măsuri de austeritate, astfel de cazuri subliniază lipsa unui control eficient asupra instituțiilor de stat.

Rămâne de văzut cât de repede și cât de eficient vor fi corectate aceste abuzuri financiare, însă cert este că Romsilva se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de credibilitate din ultimii ani.

Sursă: Epochtimes-romania

Premierul Marcel Ciolacu a decis numirea Rela-Nicoleta Ștefănescu în funcția de secretar general al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), una dintre instituțiile responsabile cu supravegherea și reforma companiilor de stat. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, iar numirea este valabilă pentru șase luni, prin detașare de la Ministerul Agriculturii.

Cine este Rela-Nicoleta Ștefănescu?

Ștefănescu este o figură cunoscută în administrația publică, având un parcurs profesional marcat de multiple funcții-cheie în instituțiile statului și un trecut controversat.

Funcții ocupate anterior:

✅ Secretar general la Ministerul Finanțelor
✅ Secretar general la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
✅ Director al Direcției Juridice din Ministerul Agriculturii
✅ Membru în Consiliile de Administrație la mai multe companii de stat:

• Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri
• Autoritatea Aeronautică Civilă Română
• SNTFC CFR Călători
• Exim Banca Românească

Este evident că Ștefănescu a ocupat poziții strategice în mai multe instituții publice și companii de stat, ceea ce ridică întrebări despre criteriile de selecție și independența decizională.

Plângere penală în dosarul Voiculescu – Legături cu unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție

În 2012, Daniel Constantin, pe atunci ministru al Agriculturii, a formulat o plângere penală împotriva lui Rela Ștefănescu, acuzând-o că a intervenit pentru diminuarea prejudiciului în dosarul ICA (privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare), în care era vizat Dan Voiculescu.

Procurorii DNA au investigat cazul, după ce Ștefănescu a transmis la Tribunalul București o opinie a unui expert contabil, fără acordul ministerului, care reducea prejudiciul calculat în dosar. Practic, acțiunea ar fi putut scăpa de răspundere penală unul dintre cei mai influenți moguli media ai României.

În 2014, Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru fraudă în acest dosar.

Acest episod ridică întrebări serioase despre imparțialitatea și integritatea noului secretar general al AMEPIP.

De ce este această numire atât de importantă?

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost înființată în 2023, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având rolul de a monitoriza și evalua companiile de stat. Aceasta ar trebui să asigure un management performant și transparent al întreprinderilor publice, reducând influențele politice.

Problema este că, în realitate, instituția a devenit o platformă de numiri politice.

Comisia Europeană a blocat deja 80 de milioane de euro din PNRR, motivând că numirile la companiile de stat nu respectă criteriile de transparență și performanță.

De asemenea, Bruxelles-ul a suspendat o plată de 300 de milioane de euro, din cauza ingerințelor politice în numirile din companiile energetice.

În acest context, numirea unei persoane cu un trecut controversat într-o instituție-cheie pentru reforma companiilor de stat ridică suspiciuni cu privire la direcția în care se îndreaptă această reformă.

Ce înseamnă această numire pentru viitorul companiilor de stat?

Rela-Nicoleta Ștefănescu vine la conducerea AMEPIP într-un moment în care România riscă să piardă miliarde de euro din cauza politizării excesive a companiilor de stat.

Dacă guvernul nu respectă angajamentele asumate față de Comisia Europeană, România poate pierde definitiv fondurile europene destinate reformei întreprinderilor publice.

Numirea lui Ștefănescu ridică întrebări serioase despre transparența și independența deciziilor care vor fi luate în AMEPIP și dacă această agenție va reuși să își îndeplinească rolul de supraveghere și eficientizare a companiilor de stat.

O numire care poate afecta viitorul reformei companiilor de stat

Rela-Nicoleta Ștefănescu este o figură cu o vastă experiență în administrația publică, însă trecutul său ridică semne de întrebare serioase asupra integrității și independenței sale.

Faptul că a fost implicată într-unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție din România, având legături cu dosarul Dan Voiculescu, este un semnal de alarmă.

Numirea ei într-o instituție-cheie pentru reforma companiilor de stat vine într-un moment în care România se află sub presiunea Comisiei Europene pentru a respecta standardele de transparență și guvernanță corporativă.

Dacă această reformă va fi deturnată de influențele politice și de interesele personale, România riscă să piardă fondurile europene vitale pentru modernizarea și eficientizarea sectorului public.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea