Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a clarificat, într-un comunicat de presă, faptul că sumele de bani transferate între rude, precum și darurile încasate cu ocazia evenimentelor familiale, precum nunți sau botezuri, nu sunt impozabile. ANAF a transmis că aceste sume sunt considerate venituri neimpozabile, dacă nu există obligația declarativă din partea contribuabililor, și că ele se încadrează în categoria donațiilor sau darurilor, care nu sunt supuse impozitării.

Clarificările au venit în urma unor informații apărute în mass-media conform cărora Fiscul ar fi început să verifice transferurile de bani între rude și ar urma să aplice un impozit de 70% pe aceste sume. ANAF a subliniat că, în realitate, aceste transferuri nu intră sub incidența impozitului, iar sursele financiare provenite din daruri și donații în cadrul evenimentelor familiale sunt excluse de la impozitare, în condițiile reglementărilor actuale ale Codului fiscal.

„Transferurile/sumele date/încasate de la rude se subscriu operaţiunilor de donaţie/dar manual şi se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile”, a transmis ANAF, menționând că și darurile primite în cadrul unor evenimente precum nunți sau botezuri nu sunt supuse impozitării, atâta timp cât nu există obligația declarativă din partea contribuabililor.

În ceea ce privește verificările fiscale, ANAF a explicat că organul fiscal examinează intrările și ieșirile de fonduri și analizează creșterile sau descreșterile patrimoniului în perioada verificată. De asemenea, ANAF a adăugat că, în cazul în care sursa unui venit nu este identificată, organul fiscal poate aplica o cotă de impozit de 70% asupra bazei impozabile ajustate, dar această regulă nu se aplică veniturilor provenite din donații sau alte surse legale, așa cum sunt prevăzute la articolele 61 și 62 din Codul fiscal.

ANAF a subliniat că această cotă de impozit de 70% nu se aplică surselor identificate și a mai explicat că, în cazul în care contribuabilii nu prezintă documente corecte sau complete în timpul procedurii de verificare fiscală, organul fiscal poate stabili o bază de impozitare ajustată și poate emite o decizie de impunere.

Într-o serie de mesaje transmise de Horațiu Potra, fostul lider al mercenarilor români și asociat al lui Călin Georgescu, acesta a lansat îndemnuri clare la revoltă armată, chemând nu doar mercenarii cu care a luptat în Congo, ci și militarii din Armată să se alăture acestui demers violent. Într-unul dintre mesajele sale, Potra le cere militarilor să „iasă cu armele și să aresteze toți cei care au dat lovitura de stat, inclusiv generalii care ar încerca să-i oprească”.

Aceste declarații sunt considerate, fără îndoială, instigare la lovitură de stat, o acțiune care pune în pericol ordinea constituțională a României. Potra a fost implicat în conflictul din Congo, unde și-a construit o armată privată de mercenari, mulți dintre aceștia fiind, de fapt, militari și jandarmi români care au ales să plece în Africa în perioada în care și-au luat concedii „fără plată” pentru a lupta pe bani.

Este ironic și, totodată, alarmant faptul că aceste mesaje ajung să fie adresate, implicit, celor care au făcut parte din comandourile de mercenari conduse de Potra, incluzând și angajați ai Ministerului Apărării Naționale și ai Jandarmeriei Române. Deși autoritățile au negat inițial prezența unor militari activi în această grupare, dezvăluirile privind implicarea lor au fost făcute publice de jurnaliștii Bianca Felseghi și Răzvan Filip de la PressOne.

În urma solicitării Parchetului General de arestare a lui Potra, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a anunțat că vor începe verificările asupra militarilor români implicați în acțiunile de mercenariat din Congo. Cu toate acestea, reacția autorităților a venit doar după ce cererea de arestare a fost depusă și nu în momentul în care au apărut primele informații.

În mod șocant, Jandarmeria Română a precizat într-un răspuns oferit Libertății că nu deține informații despre jandarmii care ar fi plecat ca mercenari în Congo și că „legea nu reglementează explicit” interdicția de a participa la conflicte externe. Această justificare este considerată inacceptabilă, având în vedere responsabilitatea instituțiilor statului de a proteja siguranța națională.

Atât Direcția Generală de Informații a Armatei, cât și Direcția de Informații și Protecție Internă ar fi trebuit să monitorizeze și să prevină astfel de activități ilegale și periculoase pentru securitatea națională. Întrebările care rămân sunt clare: ce au făcut aceste instituții pentru a preveni formarea unei armate private, care acum este instigată la acțiuni violente și antidemocratice?

Această situație este un semnal de alarmă major pentru statul român, care riscă să cedeze sub presiunea unor grupuri interlope și paramilitare ce amenință stabilitatea politică și siguranța cetățenilor. Un stat democratic nu poate permite ca astfel de activități să se desfășoare necontrolat, iar responsabilitatea instituțiilor implicate în apărarea ordinii publice este uriașă.

Sursă foto: Libertatea

Un nou capitol al scandalului legat de Horațiu Potra și Călin Georgescu adâncește misterul legăturilor interlope care macină scena politică și infracțională din România. Printre cei 18 arestați în acest dosar se numără Bogdan Lascu, finul lui Mircea Nebunul, liderul Clanului Sportivilor din Capitală.

Acesta este acuzat de tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și a fost reținut în urma unor percheziții de amploare la locațiile mercenarului Potra, descoperind sume mari de bani și un arsenal impresionant de arme de foc.

Lascu, originar din Sibiu, face parte din nucleul dur al organizației lui Potra și a fost implicat în mai multe acțiuni violente, fiind cunoscut pentru pregătirea sa militară în cadrul Ministerului Apărării Naționale. După retragerea din sistemul militar român, Lascu a aderat la grupul de mercenari condus de Potra, având legături cu rețele interlope și fiind implicat în activități ilegale pe continentul african.

Împreună cu alte persoane din cercul său apropiat, Lascu a fost implicat în scandaluri majore, inclusiv în organizarea unor proteste violente în sprijinul candidatului pro-rus la prezidențiale, Călin Georgescu. De asemenea, acesta este legat de Mircea Nebunul și de Clanul Sportivilor, una dintre cele mai periculoase grupări din Capitală, care se ocupă cu recuperări de datorii, șantaj, taxe de protecție și alte activități criminale.

Pe lângă relațiile interlope, Lascu și Potra au fost implicați în sprijinirea candidaturii lui Călin Georgescu, cu susținerea unor personaje controversate din lumea interlopă. Aceste legături sunt documentate în fotografii și mesaje care dovedesc implicarea directă a acestor indivizi în politica extremă din România.

În acest context, instigările la violență ale lui Potra, care vizează în principal mercenarii care au lucrat pentru el în Africa, îngrijorează autoritățile și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul acestei grupări interlope și la implicarea sa în politica din România. Potra, acuzat de finanțarea lui Georgescu, se află acum în Dubai, împreună cu familia sa, fiind dat în urmărire internațională.

Sursă: Captura

Un drum forestier de 1,5 km a fost amenajat în Pădurea Băneasa de către Romsilva, deschizând astfel accesul pentru locuitorii cartierului Greenfield. Inițial considerat un drum „privat” destinat gospodăririi fondului forestier, acesta a fost reabilitat și pregătit pentru circulația auto, iar rezidenții au fost informați că vor putea folosi drumul începând cu 12 martie.

Deschiderea acestuia a fost dezvăluită accidental de către școala privată Avenor, iar anunțul a ajuns rapid în atenția organizațiilor ecologiste și a celor care apără Centura Verde a Bucureștiului.

Romsilva a declarat inițial că drumul a fost doar reabilitat conform obligațiilor legale, susținând că nu este un drum nou, dar nu a recunoscut că acest drum va fi folosit de locuitorii Greenfield pentru accesul auto. În schimb, în urma presiunilor, s-a confirmat că drumul va fi accesibil cu o taxă de peaj și va fi folosit doar pentru ieșirea din cartier, cu restricții de utilizare pe timpul weekendului pentru protejarea pădurii.

Organizațiile de mediu, cum ar fi „Salvați Codrii Vlăsiei” și „Împreună pentru Centura Verde”, au reacționat vehement, condamnând fragmentarea Pădurii Băneasa. Acestea susțin că deschiderea drumului este ilegală și contravine legislației care protejează pădurile. Potrivit acestora, o astfel de acțiune pune în pericol biodiversitatea și pune la riscuri pe termen lung pădurea emblematica pentru oraș, care face parte din Centura Verde a Bucureștiului.

Disputa va ajunge în fața autorităților pe 11 martie, când primarul Sectorului 1, George Tuță, va organiza o întâlnire cu reprezentanții Greenfield, Romsilva și organizațiile de mediu, pentru a găsi o soluție echilibrată între interesele imobiliare și protejarea mediului.

Sursă: G4Media