Acasă Blog Pagina 121

Inspector ANAF acuzat că a protejat evaziunea Nordis, cu avere suspectă: vilă de 517 mp în București și împrumuturi misterioase de sute de mii de dolari

Redacția Normedia
-
0
Inspector ANAF acuzat că a protejat evaziunea Nordis, cu avere suspectă: vilă de 517 mp în București și împrumuturi misterioase de sute de mii de dolari

Averea uriașă a unui simplu inspector ANAF

Vasile Capră, inspector antifraudă la Direcția Generală Antifraudă Fiscală, deține:

  • O vilă de 517 mp în București – de aproape 10 ori mai mare decât un apartament standard cu două camere.
  • O casă de vacanță de 220 mp
  • Terenuri extinse – 1.900 mp extravilan și 6.300 mp intravilan în Prahova, plus un teren de 306 mp în București.

Surpriza majoră? Aceste bunuri au fost acumulate doar din salariul său de bugetar, fără alte surse declarate de venit.

Împrumut misterios de 255.000 de dolari

  • Capră a declarat că a primit această sumă de la o „persoană fizică” între 2006 și 2009.
  • Inițial, trebuia returnat până în 2015, dar termenul a fost prelungit mai întâi până în 2023, apoi până în 2033.
  • Un detaliu suspect? Inspectorul ANAF are un salariu anual de 25.600 de dolari, ceea ce înseamnă că ar trebui să trăiască 10 ani fără să cheltuie niciun leu ca să returneze banii.

Nu are conturi bancare declarate și nici alte venituri oficiale, în afară de salariu.

DIICOT: Cum au protejat inspectorii ANAF evaziunea fiscală Nordis

Vasile Capră și un alt inspector, Sorin Voicu, au efectuat mai multe controale la firmele lui Vladimir Ciorbă, dar nu au raportat nicio ilegalitate.

În decembrie 2021, cei doi inspectori au fost trimiși să verifice două firme suspecte, furnizori ai Nordis. Rezultatul? Un proces-verbal în care „nu s-a consemnat nimic”.

Între 2022 și 2023, Capră și Voicu au efectuat alte controale la firmele ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT și PTG ORIGINAL CONSTRUCT. Concluzia DIICOT?

  • Au ignorat probele privind evaziunea fiscală
  • Nu au raportat tranzacțiile suspecte dintre firmele „fantomă” și Nordis
  • Au acționat deliberat pentru a proteja afacerea lui Vladimir Ciorbă

Procurorii susțin că Vasile Capră și Sorin Voicu au încercat să împiedice tragerea la răspundere penală a lui Vladimir Ciorbă, facilitând astfel evaziunea fiscală.

Aceste fapte se încadrează în infracțiunea de favorizarea făptuitorului, o acuzație extrem de gravă pentru un inspector ANAF.

Concluzii: Rețea de protecție și averi inexplicabile

  • Inspector ANAF cu avere impresionantă, deși are doar un salariu de bugetar
  • Vilă de 517 mp și casă de vacanță, fără surse clare de finanțare
  • Împrumut de 255.000 de dolari de la o „persoană fizică”, cu termene de returnare prelungite suspect
  • Anchetatorii DIICOT acuză că a favorizat frauda Nordis, blocând investigațiile privind evaziunea fiscală

Scandalul Nordis devine tot mai complex, iar implicarea unor funcționari publici ridică întrebări serioase despre corupția din instituțiile statului.

Investitorii Nordis, care și-au pierdut economiile, află acum că, în loc să fie protejați, fraudele au fost acoperite chiar de cei care trebuiau să le investigheze.

Dacă acuzațiile se confirmă, cazul Vasile Capră poate deveni un simbol al corupției și complicității dintre stat și afacerile controversate din România.

Sursă: G4Media

Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu

Redacția Normedia
-
0
Nordis a cheltuit 864.000 de lei pe „protocol” la cluburile de fițe NUBA, unde Vicol petrecea alături de Grindeanu

Bani pentru „protocol” sau petreceri exclusiviste?

Conform referatului DIICOT, Nordis a cheltuit exact 864.392 de lei în cluburile NUBA Mamaia și NUBA Chalet Poiana Brașov, sub justificarea cheltuielilor de protocol.

Procurorii susțin că nu există nicio legătură între aceste cheltuieli și activitatea economică a companiei și că sumele uriașe au fost utilizate pentru petreceri private și consum de lux.

Cluburile NUBA sunt recunoscute pentru mesele rezervate de VIP-uri, sticlele de șampanie care costă zeci de mii de euro și evenimentele la care participă politicieni și afaceriști.

Fotografiile intrate în posesia presei o arată pe Laura Vicol la masă cu ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, într-unul dintre cluburile NUBA din București.

Grindeanu, un apropiat al Laurei Vicol, a fost prezent și la alte petreceri organizate de Nordis, unele dintre ele în Dubai și Poiana Brașov.În ianuarie 2024, G4Media a scris despre aceste petreceri, dezvăluind că liderii PSD și-au petrecut minivacanțele de 1 Decembrie la cluburile de lux din Brașov și Emiratele Arabe.

Laura Vicol a călătorit la Poiana Brașov cu un tren special închiriat de organizatorii petrecerii de la Nuba Chalet, în colaborare cu o firmă de IT și una de pariuri.

Sorin Grindeanu, prezent și el la NUBA, a cheltuit într-o singură noapte peste 4.100 de lei pentru cazare și consumație, potrivit documentelor obținute de presă.

Nordis, un „bancomat” pentru luxul liderilor PSD

Nordis Management, în loc să livreze apartamentele promise investitorilor, cheltuia milioane de lei pe zboruri private, mașini de lux și petreceri în cele mai exclusiviste locații.

Cheltuielile din cluburile NUBA sunt doar o mică parte din banii rulați de Laura Vicol și Vladimir Ciorbă prin Nordis, bani proveniți direct din buzunarele păgubiților.

În timp ce sute de investitori se chinuie să își recupereze banii, liderii Nordis și politicienii apropiați de companie cheltuiau fără limite pe lux și distracție.

  • Cheltuieli de aproape 1 milion de lei la NUBA
  • Zboruri private de peste 1,5 milioane de euro
  • Mașini de lux în valoare de 5 milioane de euro
  • Cumpărături de lux de 90.000 de euro în doar două zile

Ancheta DIICOT dezvăluie un model clar de fraudă și delapidare, în care banii investitorilor Nordis au fost deturnați către un stil de viață exorbitant.

Faptul că Laura Vicol și Sorin Grindeanu se aflau împreună la aceste petreceri ridică serioase semne de întrebare cu privire la protecția politică de care a beneficiat grupul Nordis.

În prezent, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă sunt investigați pentru spălare de bani, delapidare și fraudă, însă impactul acestui scandal depășește cu mult simplele acuzații penale.

Sursă: Defapt

Centrul Național de Învățământ Turistic lansează un nou curs acreditat de Formator (Trainer) (Adv)

Redacția Normedia
-
0
Centrul Național de Învățământ Turistic lansează un nou curs acreditat de Formator (Trainer) (Adv)

Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) anunță deschiderea unui nou curs acreditat de formator (trainer), destinat celor care doresc să își dezvolte competențele în domeniul formării profesionale.

Cursul va începe imediat ce se formează grupa, iar înscrierile sunt deschise acum.

Detalii despre curs:

  • Cost curs: 1.200 lei, însă în această perioadă se aplică o reducere de 400 lei, astfel încât tariful final este de 800 lei.
  • Durată: 180 ore (60 ore teorie, 120 ore practică)
  • Format: 100% online, desfășurat pe platforma Zoom
  • Diplomă acreditată și recunoscută național și internațional

Condiții de acces:

  • Învățământ superior cu diplomă de licență

Acte necesare pentru înscriere:

  • Copie carte de identitate
  • Copie certificat de naștere
  • Copie certificat de căsătorie (dacă este cazul)
  • Copie diplomă de studii

Prin acest curs, participanții vor dobândi competențe esențiale pentru a deveni formatori profesioniști, inclusiv:

  • Aplicarea prevederilor legale privind formarea profesională a adulților;
  • Analiza nevoilor de formare și evaluarea competențelor inițiale ale participanților;
  • Respectarea eticii și a standardelor profesionale;
  • Comunicarea eficientă și gestionarea conflictelor în procesul de formare;
  • Organizarea și proiectarea procesului de instruire;
  • Elaborarea instrumentelor de evaluare și furnizarea feedback-ului;
  • Dezvoltarea personală continuă a formatorului.

Examenul de absolvire constă într-un test scris de tip grilă și o probă practică, în care participanții vor susține o prezentare de proiect.

Acest curs reprezintă o oportunitate excelentă pentru cei care doresc să-și perfecționeze abilitățile de trainer și să obțină o certificare recunoscută pe piața muncii.

Contact:

Adresa: Bd. Poligrafiei, 3-5, București

E-mail: cursuri@cnit.ro

Telefon: 0769.651.104

Website: www.cnit.ro

Lux pe bani furați: Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, acuzați că au cheltuit 1,5 milioane de euro pe zboruri private și 5 milioane de euro pe mașini exclusiviste

Redacția Normedia
-
0
Lux pe bani furați: Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, acuzați că au cheltuit 1,5 milioane de euro pe zboruri private și 5 milioane de euro pe mașini exclusiviste

DIICOT scoate la iveală un nou capitol în scandalul Nordis: procurorii susțin că Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au cheltuit sume exorbitante din banii păgubiților pe lux și plăceri personale, inclusiv zboruri private spre Mykonos, Paris și Madrid, mașini Ferrari și Rolls-Royce, și vacanțe de lux în Delta Dunării.

Ce spun procurorii?

  • 1,5 milioane de euro cheltuiți pe zboruri private și elicoptere pentru vacanțe exotice
  • 5 milioane de euro cheltuiți pe mașini de lux – Ferrari, Bentley, Rolls-Royce
  • Folosirea fondurilor Nordis Management pentru plăceri personale, în timp ce clienților li se spunea că „materialele s-au scumpit”
  • Investigația DIICOT demonstrează că banii păgubiților au fost direcționați spre cheltuieli de lux, în timp ce proiectele imobiliare Nordis erau întârziate sau abandonate.

Zboruri private, plătite din banii păgubiților

Procurorii arată că Laura Vicol și Vladimir Ciorbă și-au finanțat vacanțele de lux folosind bani din conturile Nordis Management, companie care ar fi trebuit să construiască apartamentele promise clienților. Câteva exemple de zboruri private achitate din acești bani:

  • București – Mykonos – București (18 – 21 iunie 2021) – 19.500 euro
  • București – Nisa – București (18 – 21 august 2022) – 31.500 euro
  • București – Paris – Nisa – București (27 – 30 mai 2022) – 42.700 euro
  • București – Madrid – București (3 – 5 mai 2022) – 34.900 euro
  • București – Londra – București – Nisa – București (20 – 23 mai 2021) – 52.900 euro
  • București – Delta Dunării – București (10 – 11 aprilie 2021) – 55.294 lei

Toate aceste zboruri au fost realizate prin intermediul Nordis Travel, companie controlată de grupul Nordis, iar plățile s-au făcut din conturile Nordis Management, unde ajungeau banii clienților.

Mașini de lux cumpărate cu aproape 5 milioane de euro

Laura Vicol și Vladimir Ciorbă nu s-au limitat doar la vacanțe extravagante, ci și-au construit un adevărat imperiu auto de lux.

Suma totală cheltuită pe autoturisme: 19.336.134 lei și 965.391 euro

Branduri cumpărate: Ferrari, Bentley, Rolls-Royce.

După finalizarea contractelor de leasing, unele dintre mașini au fost vândute, iar grupul a recuperat doar 6.022.440 lei, ceea ce înseamnă că aproape 5 milioane de euro au fost cheltuiți efectiv pe aceste autoturisme.

Cinism și dispreț față de clienți

În timp ce Laura Vicol și Vladimir Ciorbă se bucurau de zboruri private și mașini de lux, clienții Nordis primeau mesaje în care li se explica că proiectele întârzie din cauza „problemelor financiare” și a „scumpirii materialelor de construcții”.

Nordis nu și-a respectat obligațiile față de clienți, iar banii din avansuri au fost folosiți pentru un stil de viață extravagant.

În toată această poveste, nu doar Vladimir Ciorbă și Laura Vicol sunt implicați, ci și lideri ai PSD.

În noiembrie 2024, G4Media a dezvăluit că Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis și Laura Vicol au zburat cu un jet privat închiriat de Nordis.

Inițial, liderii PSD au negat vehement această informație, dar ulterior au revenit cu explicații contradictorii.

Marcel Ciolacu a încercat să-și spele imaginea, postând pe TikTok facturi neinteligibile, în care erau acoperite numărul și data emiterii, astfel încât documentele nu puteau fi verificate.

Luxul „Nordis” pe banii clienților

DIICOT arată că Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au folosit compania Nordis ca pe un ATM personal, golind conturile de milioane de euro pentru propriile capricii.

Jeturile private, mașinile de lux și cumpărăturile extravagante din Dubai sunt doar vârful aisbergului într-o schemă de fraudă imobiliară care a păgubit sute de oameni.

În timp ce clienții Nordis așteptau livrarea apartamentelor, Laura Vicol cheltuia zeci de mii de euro pe Chanel, Hermes și Rolex.

Ancheta DIICOT este în plină desfășurare, iar pagubele ar putea fi mult mai mari decât cele estimate inițial.

Sursă: G4Media

Sursă foto: Pinterest

Referatul procurorilor: Laura Vicol a cheltuit 90.000 de euro în două zile pe lux – Hermes, Gucci, Chanel, Rolex și Richard Mille

Redacția Normedia
-
0
Referatul procurorilor: Laura Vicol a cheltuit 90.000 de euro în două zile pe lux – Hermes, Gucci, Chanel, Rolex și Richard Mille

Fosta deputată PSD, Laura Vicol, este vizată într-un dosar DIICOT, iar referatul procurorilor scoate la iveală cheltuieli extravagante, de peste 90.000 de euro în doar două zile, pe produse de lux din Dubai și București.

Potrivit documentelor consultate de G4Media.ro, în perioada 6-8 ianuarie 2020, Laura Vicol a efectuat 45 de tranzacții folosind cardul bancar la comercianți de lux din Dubai, cheltuind aproximativ 90.000 de euro.

Printre brandurile unde a făcut achiziții se numără:

  • Hermès
  • Gucci
  • Chanel
  • Loro Piana
  • Louis Vuitton
  • Audemars Piguet (ceasuri de lux)

Pe 11 decembrie 2020, Laura Vicol a încasat 90.000 de lei de la Nordis Management S.R.L., justificând suma drept „avans”.
Pe 14 decembrie 2020, suma a fost utilizată pentru achiziționarea unui ceas Rolex, tranzacția având loc la Marriott – Chron Municipiu București.

Achiziții extravagante: Ce conținea garderoba de lux a Laurei Vicol?

  • Genți Hermès și Chanel – unele modele depășind 100.000 de euro
  • Pantofi Gucci – 650 de euro
  • Colier Tiffany & Co. – 285 de dolari
  • Costum tweed Dior – 5.600 de euro
  • Brățară Cartier – 18.000 de euro
  • Colier Van Cleef & Arpels – 10.000 de euro
  • Pantaloni Palm Angels – 350 de euro
  • Colier Chanel – 3.000 de euro
  • Broșă Chanel – 700 de euro
  • Pantofi Jimmy Choo – 800 de euro
  • Ceas Richard Mille – 1 milion de lei (aproximativ 200.000 de euro)

Înainte de izbucnirea scandalului Nordis, Vicol a șters mai multe imagini de pe social media, în care erau expuse accesoriile sale exclusiviste.

Legătura cu Nordis și ancheta DIICOT

  • Laura Vicol este soția lui Vladimir Ciorbă, acționarul principal al Nordis, companie aflată în centrul unui dosar de criminalitate economică investigat de DIICOT.
  • Nordis este acuzată de delapidare, spălare de bani și evaziune fiscală, prejudiciul estimat fiind de peste 195 de milioane de euro.
  • DIICOT a efectuat 65 de percheziții în România și Monaco în acest dosar.

De ce este acest caz important?

  • Procurorii suspectează că luxul afișat de Laura Vicol ar fi fost finanțat din banii proveniți din activitățile frauduloase ale Nordis.
  • Modul extravagant în care a cheltuit banii contrazice discursul public al fostei deputate PSD, care a criticat deseori „privilegiile elitei” în declarațiile sale.
  • Cheltuielile de milioane de euro ale Laurei Vicol ridică întrebări despre sursele reale ale averii sale.
  • În plin scandal DIICOT, fostei deputate Laura Vicol i se reproșează cheltuieli extravagante de 90.000 de euro în doar două zile, în timp ce soțul său, Vladimir Ciorbă, este cercetat pentru fraudă de milioane de euro.
  • Lista cumpărăturilor de lux – de la Hermès și Chanel la Richard Mille și Rolex – confirmă un stil de viață opulent, care ridică semne de întrebare asupra surselor financiare.

Sursă: G4Media

Sursă foto Libertatea

CCR cere 700.000 de lei pentru medicamente, senatorul UDMR Lorand Turos: „Nu e prost cine cere, ci cine dă”

Redacția Normedia
-
0
CCR cere 700.000 de lei pentru medicamente, senatorul UDMR Lorand Turos: „Nu e prost cine cere, ci cine dă”

Controversa bugetului CCR continuă! Curtea Constituțională a României (CCR) a solicitat 700.000 de lei pentru medicamente destinate actualilor și foștilor judecători, dar și personalului instituției. Propunerea a fost dezbătută în Parlament, stârnind indignare și critici din partea mai multor politicieni.

Senator UDMR: „Nu ştiu dacă e tupeu sau nu”

Întrebat despre solicitarea CCR, senatorul UDMR Lorand Turos a oferit un răspuns care a atras atenția opiniei publice:

  • „Nu ştiu dacă e tupeu sau nu. Cred că fiecare îşi apără interesele, îşi apără propriile opţiuni.”
  • „Nu e prost cel care cere, ci cel care dă.”

Această declarație ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt percepute cheltuielile instituțiilor publice și justificarea unor alocări financiare excesive în timp ce Guvernul anunță măsuri de austeritate.

Buget de criză? Nu și pentru CCR

În timp ce Guvernul României a impus tăieri și restricții bugetare, inclusiv în ministere, CCR a solicitat o sumă considerabilă pentru medicamente, beneficiind deja de salarii și pensii speciale uriașe.

USR a semnalat acest exces printr-o intervenție a deputatului Claudiu Năsui, care a descoperit suma în timpul dezbaterilor din comisiile de buget-finanțe.

În urma discuțiilor, parlamentarii au respins alocarea celor 700.000 de lei pentru medicamente în bugetul CCR.

Senatorul UDMR Lorand Turos despre bugetul de stat 2025: „Nu e de sacrificiu”

Lorand Turos a declarat că bugetul nu este unul de criză, ci unul „bine construit și chibzuit”.

„Punem statul la dietă, tăiem din cheltuielile care nu sunt justificate.”

Totuși, excepțiile de la aceste tăieri includ sănătatea, educația, apărarea și internele, însă CCR a încercat să își asigure un buget special pentru medicamente, ceea ce ridică semne de întrebare asupra prioritizării cheltuielilor publice.

  • Judecătorii CCR beneficiază deja de salarii și pensii speciale foarte mari, comparativ cu media veniturilor din România.
  • 700.000 de lei este o sumă uriașă pentru medicamente, mai ales în contextul în care mulți români se confruntă cu probleme financiare grave din cauza măsurilor de austeritate.
  • Alte categorii sociale, inclusiv pensionarii de rând, nu beneficiază de asemenea facilități, fiind nevoiți să își cumpere medicamentele din venituri modeste.

Criticii consideră că solicitarea CCR demonstrează o ruptură majoră între privilegiile unor instituții și realitățile economice ale cetățenilor de rând.

  • CCR a cerut 700.000 de lei pentru medicamente, dar parlamentarii au respins amendamentul!
  • În timp ce Guvernul susține că bugetul este echilibrat și se fac economii, CCR a încercat să obțină fonduri suplimentare pentru beneficii speciale.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Eugen Bejinariu (PSD), noul șef al Comisiei de control SRI: Bugetar milionar, implicat în afaceri cu Bittner și Cocoș, autor al Legii „Big Brother”

Redacția Normedia
-
0
Eugen Bejinariu (PSD), noul șef al Comisiei de control SRI: Bugetar milionar, implicat în afaceri cu Bittner și Cocoș, autor al Legii „Big Brother”

Parlamentul l-a ales pe Eugen Bejinariu (PSD) la conducerea Comisiei comune de control a SRI, instituția responsabilă de supravegherea civilă a principalului serviciu secret al României. Alegerea sa a stârnit controverse uriașe, având în vedere trecutul său politic și legăturile cu afaceriști influenți ai tranziției, proiecte legislative contestate și o avere impresionantă acumulată din funcții publice.

Carieră controversată lângă Adrian Năstase

  • Fost secretar general al Guvernului în perioada Adrian Năstase (2000-2004), implicat în privatizările controversate ale epocii.
  • A fost directorul RAAPPS, instituția care administra patrimoniul de lux al statului și care a fost acuzată de retrocedări și vânzări de imobile la prețuri modice pentru oameni influenți ai PSD.
  • În decembrie 2004, după demisia lui Năstase, a fost premier interimar.
  • Este deputat PSD din 2004, fără întrerupere, deținând una dintre cele mai longevive cariere parlamentare.

Inițiator al unui proiect legislativ care dădea SRI puteri similare cu fosta Securitate

  • În 2005, Bejinariu a fost co-inițiatorul Legii „Big Brother”, alături de Gabriel Oprea și George Maior (acesta din urmă și-a retras semnătura).
  • Proiectul de lege permitea SRI să intercepteze comunicațiile fără mandat judecătoresc, un abuz care amintea de practicile fostei Securități comuniste.
  • Totodată, obliga companiile de telecomunicații și Poșta Română să ofere acces nelimitat la datele de comunicații și corespondență, fără supraveghere judiciară.
  • În urma protestelor societății civile și presiunii internaționale, legea a fost respinsă.

Legături strânse cu „miliardarii tranziției”

  • Prieten apropiat al lui Dorin Cocoș și Alexandru Bittner, doi dintre cei mai controversați afaceriști post-revoluționari, cu conexiuni puternice în zona politică și servicii.
  • A fost administrator și cenzor în mai multe firme controlate de Alexandru Bittner, fost asociat și apropiat al lui Adrian Năstase.
  • Traian Băsescu, în campania din 2004, îl descria pe Bejinariu ca fiind parte a „mafiei personale” a lui Adrian Năstase.

Bugetar milionar: Cum a strâns o avere impresionantă doar din funcții publice?

Conform declarației de avere:

  • Conturi și plasamente de peste 5,5 milioane lei
  • Colecție de artă, ceasuri de lux și obiecte de cult
  • Șapte terenuri (intravilane, agricole, păduri)
  • Un apartament și o casă de lux
  • Pensii speciale generoase de la Ministerul Apărării

Ce face această comisie?

  • Supervizează activitatea SRI, verifică bugetul și controlează legalitatea operațiunilor serviciului.
  • Poate propune revocarea șefului SRI și verifică numirile în funcțiile de conducere.
  • Examinează respectarea drepturilor și libertăților cetățenești în activitatea SRI.

Cine mai face parte din comisie?

  • Neagu Nicolae (PNL) – vicepreședinte
  • Csoma Botond (UDMR) – secretar
  • Bogdan Cojocaru (PSD)
  • Allen Coliban (USR)
  • Vasile Nagy (SOS România)
  • Răzvan Prișcă (PNL)
  • Fabian Radu (AUR)
  • Laurențiu Țepeluș (PSD)

Un posibil conflict de interese

Bejinariu este prieten apropiat al unor personaje cu legături puternice în zona serviciilor de informații și afaceri cu statul. Prin poziția sa, ar putea influența direcția anchetelor și priorităților SRI în interes propriu.

Credibilitatea controlului parlamentar asupra SRI, pusă sub semnul întrebării

În loc să asigure transparență și echilibru, noua conducere a comisiei ar putea reduce și mai mult supravegherea civilă asupra serviciului secret.

Legături cu trecutul autoritar

Numirea sa în această funcție amintește de practici din perioada comunistă, când controlul Securității era asigurat de personaje loiale regimului.

Într-o perioadă de instabilitate politică și geopolitică, transparența și controlul civil asupra serviciilor de informații sunt esențiale. Numirea lui Eugen Bejinariu la conducerea Comisiei de control SRI ridică mari semne de întrebare privind obiectivitatea, integritatea și eficiența acestui mecanism de supraveghere.

Sursă: G4Media

Foto: PAUL BUCIUTA / Agerpres

Parlamentul a decis: Felix Stroe (PSD), fost informator al Securității comuniste, a fost numit vicepreședinte al Comisiei de control SIE

Redacția Normedia
-
0
Parlamentul a decis: Felix Stroe (PSD), fost informator al Securității comuniste, a fost numit vicepreședinte al Comisiei de control SIE

Numire controversată în Parlament! Felix Stroe (PSD), fost informator al Securității comuniste, a fost votat vicepreședinte al Comisiei parlamentare de control asupra Serviciului de Informații Externe (SIE). Alături de el, în comisie se regăsesc Mircia Chelaru (AUR) și Anamaria Gavrilă (POT), ambii cunoscuți pentru pozițiile lor anti-occidentale.

Decizia a fost luată luni seară, prin vot secret, în cadrul unei ședințe tensionate a Parlamentului. Președintele comisiei a fost desemnat Alexandru Muraru (PNL), fost consilier guvernamental pe probleme de extremism.

Cine este Felix Stroe și de ce numirea sa este controversată?

Fost informator al Securității comuniste

Conform unui document transmis de CNSAS la solicitarea Info Sud-Est în 2015, Felix Stroe a colaborat cu Securitatea sub numele conspirativ „Dan”, furnizând informații despre colegi de liceu și monitorizând atitudinile acestora față de regim.

A lucrat în Consiliul Politic al Marinei Militare

În perioada 1978 – 1991, Stroe a fost ofițer activ în Marina Militară și a deținut funcții de conducere în departamentele ideologice ale armatei, având rolul de a implementa doctrina Partidului Comunist Român.

Legături politice puternice în PSD

După 1990, Stroe a devenit o figură influentă în politica românească, conducând PSD Constanța din 2015, după prăbușirea tandemului Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu. A fost ministru al Transporturilor în guvernele Sorin Grindeanu și Mihai Tudose.

Comisia parlamentară de control asupra activității SIE este un organism vital pentru supravegherea Serviciului de Informații Externe. Aceasta are atribuții esențiale, precum:

  • Audierea și propunerea de revocare a directorului SIE
  • Verificarea bugetului și cheltuielilor serviciului
  • Monitorizarea respectării Constituției în activitatea SIE

Problema majoră: comisia de control trebuie să supravegheze un serviciu condus de Gabriel Vlase, fost coleg de partid al lui Felix Stroe.

Alți membri controversați din comisie:

  • Mircia Chelaru (AUR) – fost general al Armatei Române, cunoscut pentru pozițiile sale anti-NATO și pentru declarații în favoarea unor teorii conspiraționiste despre Occident.
  • Anamaria Gavrilă (POT) – fostă deputată AUR, apropiată de Călin Georgescu, candidatul prezidențial susținut de grupări extremiste pro-ruse.

Legături dubioase între SIE și afaceriști controversați

Directorul SIE, Gabriel Vlase, în centrul unui scandal de lux
În septembrie 2024, Gabriel Vlase și adjunctul său, Ioan Octavian Brița, au fost surprinși la Marele Premiu de Formula 1 din Baku, Azerbaidjan, unde au călătorit cu un avion privat. Dezvăluirea a fost făcută de G4Media, pe baza documentelor de zbor și a martorilor oculari.

Fratele lui Vlase face afaceri cu personaje controversate
Investigații jurnalistice au arătat că Constantin Vlase, fratele șefului SIE, face afaceri imobiliare pe litoral alături de interlopi. Printre partenerii săi de afaceri se numără:

  • Elvis Petcu – fost învinuit în dosarul clanului Beinur, cunoscut pentru scandalurile din Constanța.
  • Alexandru Olea – patron al companiei de pariuri și jocuri de noroc Magnum, recent cununat și botezat de frații Vlase.

Defrișări ilegale pentru dezvoltări imobiliare în Pădurea Comorova
Terenurile aflate în posesia fraților Vlase și a partenerilor săi însumează aproape 3 hectare, într-o zonă protejată a litoralului românesc, aflată acum în proces de defrișare pentru dezvoltări imobiliare.

Securitatea națională sub influența unor persoane cu legături dubioase?
Numirea lui Felix Stroe și a altor membri cu poziții anti-occidentale în comisia de control a SIE ridică întrebări serioase despre viitorul serviciului de informații externe și despre independența acestuia față de influențele politice.

Un posibil conflict de interese

Comisia condusă de Muraru și Stroe ar trebui să supervizeze activitatea unui serviciu condus de fostul coleg de partid al lui Stroe, Gabriel Vlase. Acest aspect pune sub semnul întrebării obiectivitatea și eficiența controlului parlamentar asupra SIE.

Legitimitatea unor membri ai comisiei

Faptul că în comisie se află Mircia Chelaru (AUR) și Anamaria Gavrilă (POT), cu poziții anti-NATO și anti-UE, poate afecta grav colaborarea României cu partenerii internaționali, mai ales într-un context regional marcat de tensiuni geopolitice.

Parlamentul României a luat o decizie controversată, punând la conducerea Comisiei de control asupra SIE persoane cu trecut discutabil, legături politice puternice și opinii anti-occidentale.

Această situație ar putea submina încrederea partenerilor strategici ai României și ridică semne de întrebare despre direcția în care se îndreaptă supravegherea serviciilor de informații.

Sursă: G4Media

Senatorul SOS Adrian Peiu și-a câștigat traiul în 2024 din jocuri de noroc – Declarația de avere confirmă că banii din salarii au fost insignifianți

Redacția Normedia
-
0
Senatorul SOS Adrian Peiu și-a câștigat traiul în 2024 din jocuri de noroc – Declarația de avere confirmă că banii din salarii au fost insignifianți

Senatorul SOS Adrian Peiu, reprezentant al județului Ialomița, a trăit în 2024 în mare parte din câștigurile la jocuri de noroc, potrivit declarației de avere depuse la finalul lunii ianuarie.

Conform documentului oficial, veniturile sale din pariuri și alte jocuri de noroc au depășit cu mult orice altă sursă de venit, ridicându-se la 51.474 de lei net, în timp ce salariile și indemnizațiile oficiale însumau doar puțin peste 7.000 de lei.

Ce arată declarația de avere a senatorului Adrian Peiu?

  • Câștiguri nete din jocuri de noroc – 51.474 de lei în 2024.
  • Salariu de la o firmă din București – 4.166 de lei.
  • Indemnizație de administrator la altă firmă – 1.658 de lei.
  • Indemnizație de consilier local la Urziceni – 1.321 de lei.
  • Fiul său a primit 12.000 de lei – două pensii de urmaș și alocația universală.
  • Nu are casă, mașină sau cont bancar.

Veniturile din jocuri de noroc au fost de aproape șapte ori mai mari decât toate celelalte câștiguri cumulate.

Cine este senatorul Adrian Peiu?

  • Membru al partidului SOS România, formațiunea condusă de Diana Șoșoacă.
  • Reprezintă județul Ialomița, fiind ales senator în 2024.
  • Nu și-a publicat CV-ul pe site-ul Senatului.
  • Pe rețelele sociale, menționează că ar fi absolvit ASE.
  • Nu a făcut declarații publice despre veniturile sale din pariuri.

Faptul că un senator al României își câștigă majoritatea veniturilor din jocuri de noroc ridică semne de întrebare asupra responsabilității și stabilității sale financiare.

Subiectul jocurilor de noroc este unul sensibil și disputat în România, iar declarația de avere a lui Peiu vine într-un moment în care politicienii iau în considerare limitarea drastică a industriei de gambling.

Călin Georgescu, fost candidat prezidențial și figură proeminentă în SOS România, a promis în noiembrie 2024 interzicerea completă a jocurilor de noroc:

„La fiecare colț de stradă este farmacie, jocuri de noroc și amanet. Este o umilire la adresa poporului român! Prin urmare, ca să fiu clar, voi desființa acest lucru complet. Nu mai există niciun Superbet și alte păcănele.”

În acest context, faptul că un senator din propriul partid își câștigă existența din jocurile de noroc pune într-o lumină contradictorie promisiunile formațiunii.

Ce spune legea despre veniturile din jocuri de noroc pentru demnitari?

  • Veniturile din jocuri de noroc trebuie declarate oficial în declarația de avere, ceea ce Peiu a făcut.
  • Nu există restricții legale care să interzică parlamentarilor să joace la cazino sau să parieze, dar ridică probleme de etică și responsabilitate.
  • În trecut, alți politicieni au fost implicați în scandaluri legate de dependența de jocuri de noroc, însă niciun caz nu a fost similar cu al senatorului Peiu, care pare să fi depins financiar de aceste câștiguri.

Sursă: Defapt

Scandal la CNIR: Membrii Consiliului de Administrație cer triplarea indemnizațiilor în plin an al austerității

Redacția Normedia
-
0
Scandal la CNIR: Membrii Consiliului de Administrație cer triplarea indemnizațiilor în plin an al austerității

Doi membri ai Consiliului de Administrație (CA) al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Cătălin Urtoi și Marius Sorin Bota, au solicitat triplarea indemnizației tuturor membrilor CA ai instituției, de la 8.591 lei brut la 27.000 lei brut. Această solicitare vine în anul austerității, în care Guvernul a anunțat înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor, dar și măsuri stricte pentru reducerea cheltuielilor publice.

Majorarea nu a fost motivată prin rezultate sau performanțe administrative, ci prin precedentul creat de CNAIR, unde indemnizațiile administratorilor au fost dublate în decembrie 2024.

Ce presupune creșterea indemnizațiilor la CNIR?

  • De la 8.591 lei brut/lunar ➡ La 27.000 lei brut/lunar pentru fiecare membru CA.
  • Propunerea a fost votată în Comitetul de Remunerare al CA de către Cătălin Urtoi, Marius Sorin Bota și Ion Cosmin Petrescu.
  • Nu există indicatori de performanță care să justifice majorarea.
  • Pentru a intra în vigoare, trebuie aprobată și în Consiliul de Administrație, precum și în Adunarea Generală a Acționarilor.

Reprezentanții CNIR au confirmat că solicitarea a fost aprobată în Comitetul de Remunerare, dar urmează să fie supusă votului în Consiliul de Administrație și Adunarea Generală a Acționarilor.

„Majorarea a fost propusă în cadrul Comitetului de Remunerare și aprobată în unanimitate. Pentru a fi aplicată, trebuie aprobată și în Consiliul de Administrație al CNIR și în Adunarea Generală a Acționarilor”, au transmis oficialii CNIR într-un răspuns oficial.

Cătălin Urtoi a clarificat pe Facebook că indemnizațiile nu au fost încă majorate și că în prezent membrii CA primesc 5.000 lei net/lună, fără alte beneficii precum sporuri, tichete de vacanță sau mașini de serviciu.

Membrii CA ai CNIR au cerut majorarea indemnizațiilor după ce au aflat că și administratorii Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și-au dublat indemnizațiile în decembrie 2024.

În cazul CNAIR, indemnizațiile au fost majorate astfel:

  • De la 15.000 lei brut ➡ La 27.024 lei brut.
  • Indemnizația netă a crescut de la 7.000 lei la 15.000 lei/lună.

Astfel, membrii CA CNIR au considerat că este „firesc” să solicite o triplare a indemnizațiilor, chiar dacă nu au fost prezentate motive legate de performanță sau rezultate obținute de companie.

Cine sunt membrii Consiliului de Administrație ai CNIR?

  1. Cătălin Urtoi – președinte, inginer hidrotehnician, fost consilier la Ministerul Transporturilor.
  2. Marius Sorin Bota – fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, inginer absolvent al Universității Tehnice din Cluj-Napoca.
  3. Gabriel Budescu – neremunerat, fiind și director general.
  4. Ștefan Ioniță – fost director CNAIR.
  5. Bogdan Pascu – fost consilier la Ministerul Transporturilor.
  6. Ion Cosmin Petrescu – președinte PNL Argeș, membru CA Electrica.
  7. Lucian Eduard Simion – fost guvernator al Deltei Dunării.

Într-un an în care:

  • Salariile și pensiile au fost înghețate,
  • Guvernul anunță măsuri stricte de austeritate,
  • România se confruntă cu un deficit bugetar record,

creșterea indemnizațiilor membrilor CA ai CNIR ridică semne de întrebare cu privire la prioritizarea cheltuielilor publice.

Această majorare nu a fost justificată prin performanțe concrete ale companiei, iar CNIR este o instituție care încă nu gestionează direct proiecte majore de infrastructură, fiind în plină dezvoltare.

Reacțiile publice și controversa

  • Sindicatele și economiștii critică această solicitare, subliniind că nu este momentul pentru astfel de creșteri salariale în sectorul public.
  • Cetățenii sunt revoltați, mai ales că Guvernul a anunțat măsuri drastice de reducere a cheltuielilor.
  • Liderii politici evită să comenteze subiectul, însă există presiuni pentru a respinge această majorare în Adunarea Generală a Acționarilor.

Dacă solicitarea va fi aprobată, ar putea deschide calea pentru creșteri salariale și în alte instituții publice, amplificând și mai mult povara pe bugetul de stat.

Rămâne de văzut dacă Guvernul va interveni sau dacă CNIR va reuși să-și crească indemnizațiile în ciuda nemulțumirilor publice.

Sursă: G4Media

1...120121122...555Pagina 121 din 555