Acasă Blog Pagina 122

Scandalul „Împlicuirii” – Fostul Director al Poștei Române, judecat pentru corupție, continuă afacerile cu instituțiile publice

Fost director general al Poștei Române, Daniel Dumitru Neagoe, aflat în plin proces pentru fapte de corupție și deja condamnat în primă instanță, continuă să beneficieze de contracte generoase cu statul. Deși a fost acuzat că a devalizat compania națională pe care a condus-o, Neagoe s-a reorientat rapid spre afaceri profitabile în domeniul curieratului și serviciilor poștale. Prin intermediul firmei Letter Lionpost SRL, controlată oficial de partenera sa, acesta obține contracte de milioane de lei, inclusiv de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Daniel Neagoe a fondat în 2014 firma Letter Lionpost SRL, având ca obiect de activitate servicii poștale și de curierat. După ce a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție, acesta și-a cesionat acțiunile către fiul său, apoi către fratele său, iar, în 2018, firma a ajuns pe numele partenerei sale de viață, Valentina Rădulescu.

Deși în acte firma aparține Valentinei Rădulescu, contractele cu statul îl au ca persoană de contact chiar pe Daniel Neagoe. El răspunde la telefon, discută licitațiile și menține relațiile cu clienții de stat.

Contracte de milioane de lei cu Ministerul de Interne și alte instituții

Deși a fost demis în 2012 de la conducerea Poștei Române și investigat pentru abuzuri, Neagoe a continuat să câștige contracte cu statul, printre clienții săi fiind:

  • Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne (contracte de peste 5 milioane de lei pentru tipărirea și împlicuirea taloanelor de pensii ale polițiștilor pensionari)
  • Apa-Canal Ilfov SA
  • Primăria Bușteni
  • Hidro Prahova SA
  • Apa Vital SA Iași

În 2019, firma Letter Lionpost SRL a semnat un acord-cadru cu Casa de Pensii a MAI care i-a adus aproape 4 milioane de lei până în 2023. Ulterior, a câștigat un nou contract, parte a unei licitații de 3,8 milioane de lei, din care firma controlată de Neagoe și-a adjudecat aproape 1,4 milioane de lei.

În 2022, a beneficiat și de 204.993 de lei din ajutoare de stat pentru „susținerea activității în pandemie”.

Daniel Neagoe a fost propulsat politic în 2010 de PDL, fiind susținut de Roberta Anastase. În doar câțiva ani, a devenit director executiv la Poșta Română, apoi director general al companiei naționale.

DNA: Poșta Română, devalizată prin contracte interpuse

Conform DNA, Neagoe a folosit firme interpuse pentru a căpușa Poșta Română, redirecționând contracte și comisioane către companii pe care le controla. Printre cele mai grave acuzații:

  • Contracte fictive pentru curățenie – Poșta Română a pierdut peste 253.000 de lei, bani care au ajuns la firma controlată de Neagoe.
  • Afacerea „Poștă Hibridă” – a direcționat peste 1,3 milioane de lei către o firmă prietenă.
  • Delapidare prin sisteme de plată electronică – Poșta Română a fost prejudiciată cu 5 milioane de euro printr-un contract supraevaluat.

Justiția Română: Condamnare la 6 Ani, dar sentința a dispărut?

În 2020, Tribunalul București l-a condamnat pe Neagoe la 6 ani de închisoare pentru luare de mită. Sentința includea și confiscarea a peste 575.000 de lei. Cu toate acestea, procesul nu a mai ajuns la Curtea de Apel București, iar dosarul pare să fi fost „uitat” în sistem.

Cum a scăpat Neagoe de executarea pedepsei? Nimeni nu știe exact. Judecătorii și procurorii nu oferă explicații, iar dosarul nu apare pe portalul instanțelor.

În 2019, DNA l-a trimis din nou în judecată, alături de Gabriel Sandu, fost ministru al comunicațiilor, într-un nou dosar de corupție. Neagoe este acuzat că a luat 270.254 de lei mită pentru a aproba un contract supraevaluat, prejudiciind Poșta Română cu 5 milioane de euro.

Procesul se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar există riscul prescrierii faptelor.

Cum e posibil ca un fost director judecat pentru corupție să continue să primească contracte de la stat?

  • A folosit paravanul partenerei sale pentru a controla o firmă abonată la contracte publice.
  • Justiția întârzie procesele – condamnarea sa din 2020 nu pare să fi fost executată.
  • Contractele cu statul sunt o sursă sigură de bani, chiar și pentru cei acuzați că au prejudiciat instituții publice.

În timp ce Poșta Română rămâne în pragul falimentului, Daniel Neagoe și-a construit un imperiu financiar din bani publici, încasând milioane pentru tipărirea și împlicuirea taloanelor de pensii ale polițiștilor pensionari.

 Ce urmează?

  • Continuarea procesului la Înalta Curte de Casație și Justiție – risc de prescriere?
  • Verificarea legalității contractelor Letter Lionpost SRL cu MAI și alte instituții.
  • Reacții din partea Ministerului de Interne – vor continua colaborarea cu o firmă condusă de un fost inculpat pentru corupție?
  • Clarificări despre condamnarea din 2020 – de ce nu a fost executată?

Sursă: Libertatea

Foto: Agerpres

Scandalul Nordis: Procurorii DIICOT fac 65 de percheziții în România și Monaco într-un dosar de criminalitate organizată

Procurorii DIICOT au declanșat o amplă operațiune luni, 3 februarie 2025, desfășurând 65 de percheziții domiciliare în România și Monaco într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe grave. Ancheta vizează 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), printre care și Vladimir Ciorbă, acționar principal al Nordis Group, soțul fostei deputate PSD Laura Vicol.

Piramida frauduloasă Nordis: 3 nivele de organizare

Anchetatorii au identificat o grupare infracțională bine structurată, formată din:

  • Liderii grupului, care controlau schemele financiare și devalizau fondurile.
  • Eșalonul secund, format din apropiați ai liderilor (rude, prieteni), care sprijineau activ operațiunile ilegale.
  • Ultimul palier, compus din notari, avocați și contabili, care mascau activitățile ilegale și ajutau la spălarea banilor.

Prejudiciu uriaș: Peste 195 milioane Euro

În perioada 2019-2024, suspecții au colectat peste 957 milioane de lei (aproximativ 195 milioane euro) de la clienți, prin:

  • Vânzarea fictivă de apartamente și locuri de parcare în proiecte imobiliare care nu au fost finalizate sau livrate.
  • Manipularea contractelor – impunerea unor noi condiții clienților după semnarea antecontractelor.
  • Delapidarea sumelor prin transferuri către conturile personale ale membrilor grupării sau către firme fantomă.
  • Evidențierea de operațiuni fictive pentru a se sustrage de la plata taxelor și impozitelor.
  • Spălarea banilor prin societăți controlate și prin retrageri masive de numerar.

Cum erau păcăliți clienții Nordis

Mii de cumpărători de apartamente au fost induşi în eroare prin tactici de manipulare, inclusiv:

  • Vânzarea aceluiași apartament către mai multe persoane.
  • Refuzul semnării contractelor de vânzare-cumpărare sub diverse pretexte.
  • Obligarea clienților să cedeze folosința apartamentelor către dezvoltator pe termen lung.
  • Blocarea accesului la șantiere pentru verificarea stadiului lucrărilor.
  • Încheierea de tranzacții fictive între firme controlate pentru a împiedica punerea la dispoziție a locuințelor.

Ce urmează?

  • Audieri la sediul DIICOT – Structura Centrală, cu participarea a zeci de suspecți și martori.
  • Posibile rețineri și arestări preventive pentru liderii grupării.
  • Evaluarea prejudiciilor și identificarea bunurilor care pot fi confiscate.
  • Acțiuni în justiție pentru recuperarea sumelor pierdute de clienți și bugetul de stat.

Aceasta este una dintre cele mai mari anchete privind fraude imobiliare și spălare de bani din România! Rămâne de văzut dacă justiția va reuși să recupereze sumele delapidate și să tragă la răspundere vinovații.

Sursă: G4Media

România riscă să piardă 660 milioane de euro din PNRR pentru că a modificat Legea pensiilor speciale după aprobarea Bruxelles-ului

România se confruntă cu riscul de a pierde 660 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) după ce a modificat legea pensiilor speciale în favoarea beneficiarilor acestora, deși Comisia Europeană deja aprobase varianta inițială a reformei. Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a recunoscut că nu doar Parlamentul și Curtea Constituțională a României (CCR) sunt vinovate, ci și Guvernul Ciolacu, care a permis alterarea jaloanelor stabilite cu Uniunea Europeană.

Conform declarațiilor oficiale, Bruxelles-ul validase reforma pensiilor speciale, dar ulterior, sub presiunea unor grupuri de interese, legea a fost modificată în Parlament și prin decizii guvernamentale, anulând progresele făcute și punând sub semnul întrebării finanțarea prin PNRR.

„Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de același tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm. Costul este mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România.”Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene

Consecința: România ar putea pierde 660 milioane de euro, bani care ar fi trebuit să finanțeze proiecte esențiale din PNRR.

Problema principală identificată de Comisia Europeană este lipsa de „ireversibilitate” a reformelor asumate de România. În loc să implementeze schimbări sustenabile, autoritățile române au revenit asupra legilor adoptate, periclitând fondurile europene esențiale pentru dezvoltare.

Fapte-cheie despre pierderea banilor din PNRR:

  • Comisia Europeană aprobase forma inițială a reformei pensiilor speciale.
  • Ulterior, Parlamentul și Guvernul au modificat legea în favoarea beneficiarilor pensiilor speciale.
  • Bruxelles-ul a reacționat și a blocat finanțarea unui jalon esențial.
  • România trebuie acum fie să revină la varianta inițială, fie să suporte pierderea banilor.

„Jalonul cu pensiile speciale costă România 660 milioane de euro”, a precizat Marcel Boloș.

În același interviu, ministrul fondurilor europene a dezvăluit o altă problemă gravă care afectează finanțarea României prin PNRR: politizarea excesivă a companiilor de stat. Menținerea unor conduceri numite politic, fără criterii de competență, costă România 1,1 miliarde de euro din fondurile europene.

Consecințe directe ale acestui blocaj:

  • Reducerea investițiilor strategice.
  • Întârzierea reformelor din companiile de stat.
  • Scăderea credibilității României în fața Comisiei Europene.

„Dacă nu respectăm jaloanele PNRR, pierdem bani și oportunități esențiale pentru dezvoltarea României”, a avertizat Boloș.

Riscul pierderii celor 660 milioane de euro și a celor 1,1 miliarde de euro din cauza conducerilor politizate impune acțiuni imediate:

  • Revenirea la varianta inițială a reformei pensiilor speciale.
  • Demiterea conducerilor politizate din companiile de stat și implementarea managementului profesionist.
  • Respectarea ireversibilității reformelor pentru a evita sancțiuni financiare.

Dacă autoritățile nu acționează rapid, România nu doar că va pierde aceste sume, dar va pune în pericol întregul mecanism de finanțare al PNRR, afectând dezvoltarea infrastructurii, sistemului de sănătate și educației.

Rămâne de văzut dacă Guvernul Ciolacu va reuși să repare greșelile sau dacă România va continua să rateze oportunități esențiale pentru viitorul său economic.

Sursă: Defapt

Foto: Inquam/Octav Ganea

Boicot național în Croația: Vânzările magazinelor scad cu peste 50%, comercianții forțați să reducă prețurile

Protestul consumatorilor croați împotriva creșterii excesive a prețurilor a continuat cu un nou boicot național, determinând o scădere semnificativă a vânzărilor comercianților și forțând marile lanțuri de magazine să aplice reduceri de preț. Datele oficiale arată o scădere cu 42% a cifrei de afaceri pentru retailerii croați, iar unele lanțuri au raportat o prăbușire de 53% față de vinerea precedentă.

Mișcarea de protest a fost inițiată de asociațiile pentru protecția consumatorilor și coordonată de activistul Josip Kelemen de la organizația „Hallo, Inspektore”. Pe rețelele sociale, acesta a lansat un apel clar:

„Astăzi nu cumpărăm nimic. Nici din magazine și nici online. Nu facem nicio plată.”

Protestul vine pe fondul unei creșteri de peste 30% a prețurilor alimentelor în ultimii trei ani, cu 58% mai mult pentru ouă și 44% mai mult pentru pâine. Consumatorii sunt nemulțumiți și acuză lanțurile de magazine de speculă și de creșterea artificială a prețurilor după adoptarea monedei euro.

Impactul boicotului a fost resimțit rapid. Konzum, cel mai mare lanț de supermarketuri din Croația, a anunțat înghețarea sau reducerea prețurilor pentru 250 de produse timp de patru luni. Alte lanțuri, precum Kaufland, au reacționat prompt, anunțând ieftiniri pentru peste 1.000 de produse începând cu 5 februarie.

„Atunci de ce au majorat prețurile înainte?” – se întreabă o pensionară din Zagreb, reflectând suspiciunea generală a populației față de strategiile comercianților.

Executivul croat a intervenit, impunând un preț maxim pentru 70 de produse esențiale, în încercarea de a opri specula și de a liniști populația. Cu toate acestea, economiștii avertizează că problema prețurilor ridicate nu poate fi atribuită doar monedei euro sau comercianților. Ei indică problemele structurale ale economiei croate, cum ar fi:

  • Scăderea producției agricole
  • Creșterea importurilor
  • Dependența excesivă de turism
  • Expansiunea sectorului public, care a crescut cu 100.000 de angajați în ultimii 15 ani

Boicotul consumatorilor croați ar putea deveni un precedent pentru alte țări europene afectate de inflație și creșteri artificiale ale prețurilor. Protestul a demonstrat că, atunci când consumatorii acționează în mod organizat, pot forța comercianții să revină la prețuri mai echitabile.

Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor avea un efect de durată sau dacă retailerii vor găsi noi modalități de a-și recupera profiturile. Între timp, croații transmit un mesaj clar: puterea este în mâinile consumatorilor.

Sursă: ȘtirileProTv

Guvernul României riscă să piardă 10 milioane de euro din PNRR pentru renovarea Palatului Victoria

Guvernul României este pe cale să piardă 10 milioane de euro din fondurile PNRR alocate proiectului de renovare a sediului său, Palatul Victoria. Cauza? O licitație controversată, anulată în decembrie 2024, și întârzierea reluării procedurilor de achiziție publică. Dacă termenul limită pentru utilizarea fondurilor europene – iunie 2026 – nu va fi respectat, suma va trebui acoperită din bugetul de stat, punând presiune pe finanțele publice.

Blocaj administrativ și licitație suspectă

Secretariatul General al Guvernului (SGG), responsabil de implementarea proiectului de eficientizare energetică a Palatului Victoria, a inițiat în septembrie 2024 o licitație pentru desemnarea proiectantului și executantului lucrărilor. Valoarea totală a proiectului este estimată la peste 100 de milioane de euro, iar pentru prima etapă, suma estimată pentru cheltuieli se ridică la 192,55 milioane de lei, plus TVA.

Totuși, în timpul procesului de depunere a ofertelor, au apărut suspiciuni privind criteriile de selecție. Una dintre prevederile din caietul de sarcini stabilea că un ofertant trebuie să fi realizat anterior proiectarea unei clădiri care să fie simultan monument istoric de clasa A și de importanță excepțională categoria A.

Or, singura clădire din România care îndeplinește aceste criterii este chiar Palatul Victoria, iar singura firmă care ar fi putut participa la licitație era Arhitectures Project Development 8 SRL, condusă de un om de afaceri a cărui soție lucrează la Serviciul de Telecomunicații Speciale. Astfel, s-a ridicat suspiciunea că licitația era favorizată pentru un anumit grup de firme.

În urma unor contestații și a unei sesizări la Curtea de Apel București, Secretariatul General al Guvernului a anulat licitația în decembrie 2024 pe motiv că nu a fost depusă nicio ofertă. Deși au trecut aproape două luni de la anulare, documentația necesară pentru reluarea procedurii nu a fost încă publicată.

Riscul pierderii fondurilor europene

Într-un scenariu optimist, fără noi contestații, procesul de licitație și semnarea contractului ar putea dura încă 3-4 luni. În plus, conform caietului de sarcini al licitației anulate, durata estimată pentru proiectare și execuție este de 27 de luni. Adunând aceste termene, lucrările ar putea fi finalizate, în cel mai bun caz, la finalul anului 2027 – cu peste un an mai târziu decât termenul impus de Comisia Europeană.

Dacă lucrările nu vor fi finalizate la timp, România va pierde cele 10 milioane de euro din PNRR, iar guvernul va trebui să suporte costurile din bugetul de stat. Potrivit unei surse din cadrul SGG, șansele ca termenul limită impus de UE să fie extins sunt minime.

Răspunsuri evazive din partea Guvernului

G4Media.ro a adresat mai multe întrebări Secretariatului General al Guvernului referitoare la măsurile luate pentru a evita pierderea finanțării europene. În răspunsurile oficiale, instituția s-a limitat la declarații vagi, fără a oferi clarificări concrete:

  • Întrebare: Cum va reuși SGG să respecte termenul limită din contractul de finanțare?
    • Răspuns: „Secretariatul General al Guvernului va respecta termenele contractuale conform contractului de finanțare”.
  • Întrebare: Ce se întâmplă dacă lucrările nu vor fi gata până în iunie 2026? Vor fi pierdute cele 10 milioane de euro?
    • Răspuns: „Secretariatul General al Guvernului va respecta termenele contractuale”.
  • Întrebare: Cine este responsabil pentru tergiversarea acestui proiect?
    • Răspuns: „SGG a abordat cu atenție și profesionalism obiectivul de investiții”.

Aceste răspunsuri nu oferă nicio garanție că proiectul va fi finalizat la timp și că banii europeni nu vor fi pierduți.

Ce urmează?

În timp ce Guvernul trenează reluarea licitației, ceasul ticăie. Fiecare lună de întârziere scade șansele de a respecta termenul impus de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că aproape 50 de milioane de lei din fonduri europene vor trebui acoperiți din bugetul României.

Această situație ridică semne serioase de întrebare:

  • Cine este responsabil pentru gestionarea defectuoasă a acestui proiect?
  • A fost licitația anulată din cauza suspiciunilor de favorizare a unor firme apropiate puterii?
  • Va reuși Guvernul să finalizeze la timp renovarea Palatului Victoria fără să piardă banii europeni?

În contextul unei economii tensionate și al unor măsuri de austeritate, orice sumă pierdută din PNRR reprezintă o povară suplimentară pentru bugetul României și, implicit, pentru contribuabili.

Cine răspunde pentru acest posibil eșec? Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să salveze proiectul sau dacă incompetența și interesele de culise vor costa România 10 milioane de euro.

Sursă: G4Media

Teodor Țigan: Directorul Romsilva care a primit 100.000 de Euro primă de pensionare și s-a angajat din nou tot director

Un nou scandal zguduie Regia Națională a Pădurilor Romsilva, după ce s-a aflat că Teodor Țigan, fost director general al instituției, a încasat o primă de pensionare de 100.000 de euro, pentru ca ulterior să fie reangajat pe un alt post de conducere în cadrul aceleiași instituții.

Situația a fost dezvăluită de activistul de mediu și jurnalistul Mihai Goțiu, care a criticat dur atât sistemul de recompensare din cadrul Romsilva, cât și reangajarea unor foști directori pensionari pe funcții bine plătite.

Pensie de lux și salariu uriaș: cum a ajuns Teodor Țigan să încaseze aproape 9.000 de euro lunar

Potrivit dezvăluirilor lui Mihai Goțiu, Teodor Țigan a reușit să își asigure un venit generos din două surse – pensia de fost șef al Romsilva și salariul de director al Direcției Silvice Arad.

„Omul a fost șeful șefilor în Romsilva o perioadă, apoi s-a pensionat (ca să încaseze prima aia de 100.000 de euro brut), după care s-a… reangajat, tot în Romsilva, director al unei direcții silvice județene falimentare, să mai încaseze vreo 473.000 de lei/an, pe lângă amărâta de pensie de doar 63.000 de lei/an”, a scris Goțiu pe Facebook.

Calculele arată că, lunar, Teodor Țigan primește aproape 9.000 de euro, un venit pe care puțini români și-l pot imagina, mai ales în sectorul public. Această sumă este compusă din:

  • Salariu de director DS Arad: 473.488 RON/an (aproximativ 7.900 euro/lună);
  • Pensia de fost director Romsilva: 62.757 RON/an (aproximativ 1.050 euro/lună);
  • Venituri suplimentare din agricultură și asigurări: 46.684 RON/an (aproximativ 800 euro/lună).

Astfel, Teodor Țigan nu doar că s-a pensionat cu o primă de 100.000 de euro, dar s-a și întors la muncă pe un post de conducere, fără a pierde nimic din beneficiile oferite de sistem.

Declarația de avere a lui Teodor Țigan: case, terenuri și bijuterii de zeci de mii de euro

Pe lângă veniturile sale impresionante, fostul director Romsilva deține un adevărat imperiu imobiliar și active valoroase. Potrivit declarației sale de avere, acesta are:

  • Trei case, dintre care una de 320 de metri pătrați în Arad;
  • Patru apartamente în Arad;
  • Peste 17 hectare de teren agricol;
  • Cinci terenuri intravilane;
  • Bijuterii de aur în valoare de 43.000 de euro.

Surprinzător, în conturi nu are sume semnificative, dar figurează cu o datorie de 50.000 de euro, scadentă în 2025, către o persoană fizică.

Cine este Teodor Țigan și ce rol a jucat în Romsilva?

În 2020, Teodor Țigan a fost director general al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, poziție din care a devenit o figură controversată.

  • A fost acuzat că a minimalizat amploarea tăierilor ilegale de păduri, susținând că 90% dintre ONG-urile care trag semnale de alarmă sunt „antiromânești”;
  • S-a opus măsurilor mai dure împotriva mafiei lemnului din Codul Silvic, care erau dezbătute în Parlament;
  • Sub conducerea sa, Romsilva nu a făcut pași concreți pentru protejarea pădurilor seculare și combaterea defrișărilor ilegale.

În ciuda acestor acuzații, după ce a încasat prima de pensionare de 100.000 de euro, Teodor Țigan a fost reangajat tot în Romsilva, ca director al Direcției Silvice Arad, una dintre cele mai slab performante din țară.

Critici dure din partea activiștilor și a opiniei publice

Reangajarea sa a stârnit indignare în rândul activiștilor de mediu și al opiniei publice, care consideră că sistemul din Romsilva favorizează „pensionarii de lux” și perpetuează practici lipsite de transparență.

Mihai Goțiu a denunțat acest model de „rotire a cadrelor”, în care aceleași persoane se pensionează, încasează prime generoase, apoi sunt reangajate pe salarii exorbitante.

„Acesta este unul dintre cele mai flagrante exemple de cum funcționează sistemul de sinecuri din România. Oamenii se pensionează, iau prime uriașe și apoi se reîntorc pe funcții de conducere, fără nicio rușine,” a spus Goțiu.

Cum este posibil un astfel de sistem?

Situația lui Teodor Țigan ridică o serie de întrebări asupra modului în care Romsilva gestionează fondurile publice și resursele umane:

  1. Cum este posibil ca un angajat să primească o primă uriașă la pensionare, iar apoi să fie reangajat pe o funcție similară?
  2. De ce Romsilva nu a stabilit un mecanism prin care astfel de practici să fie evitate?
  3. Cine sunt ceilalți angajați din sistem care beneficiază de tratament similar?
  4. Ce măsuri vor lua autoritățile pentru a stopa aceste practici?

În multe țări europene, astfel de practici sunt strict reglementate, iar persoanele care primesc prime de pensionare nu pot fi reangajate în aceeași instituție pentru o anumită perioadă de timp.

Momentan, nici Romsilva, nici Ministerul Mediului nu au oferit un punct de vedere oficial asupra situației lui Teodor Țigan.

Cu toate acestea, scandalul ar putea genera presiuni pentru o reformă în gestionarea resurselor umane din instituțiile publice, mai ales în contextul în care România se confruntă cu probleme grave legate de defrișările ilegale și administrarea pădurilor.

Cazul Teodor Țigan arată încă o dată cum funcționează rețelele de influență din administrația publică, în care persoane influente reușesc să obțină beneficii uriașe din bani publici, fără a aduce o reală valoare în funcțiile pe care le ocupă.

Rămâne de văzut dacă acest scandal va duce la schimbări reale în sistem sau dacă va fi doar un alt episod care trece fără consecințe.

Sursă: Libertatea

Primarul Ciprian Ciucu vrea să înființeze o companie de evenimente în plin an de austeritate: „Se va autofinanța”

Într-un context economic marcat de austeritate și reduceri bugetare impuse la nivel național, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunțat intenția de a înființa o companie municipală destinată organizării de evenimente publice, denumită West Side Events. Primarul susține că această inițiativă nu va reprezenta o povară financiară pentru bugetul local și că se va autofinanța încă din primul an, urmând ca, pe termen lung, să genereze venituri pentru sector.

Într-o postare pe Facebook, Ciprian Ciucu și-a justificat decizia prin faptul că, spre deosebire de alte primării de sector sau de Primăria Capitalei, Sectorul 6 a reușit să organizeze evenimente fără a cheltui bani publici, atrăgând sponsorizări din mediul privat.

„Am luat decizia de a înființa o mică companie a Sectorului 6, West Side Events, în care să consolidăm experiența aceasta de succes! Singura din București! Doar noi ne autofinanțăm!!” – a declarat primarul.

Noua companie municipală ar urma să aibă un număr redus de angajați, maximum opt persoane, și să se susțină integral din venituri proprii. Mai mult, Ciucu promite că, începând cu anul viitor, compania va aduce bani la bugetul local, devenind un model de sustenabilitate pentru evenimentele publice.

Primarul Sectorului 6 a evidențiat faptul că a reușit să atragă sponsori de renume pentru evenimentele organizate, fără a recurge la fonduri publice. Printre companiile care au sprijinit evenimentele primăriei se numără Vodafone, Carrefour, Kinder și Catena, iar Ciucu susține că acest model de colaborare cu mediul privat va continua.

„Am organizat chiar și o întâlnire de prezentare cu companiile, tocmai pentru a le prezenta ceea ce facem pentru comunitatea noastră și nu doar. Și, da, ni s-au alăturat!” – a explicat Ciucu.

Ca exemplu de succes, primarul a menționat ediția a treia a festivalului West Side Hallo Fest, care nu doar că nu a generat costuri din bani publici, ci a adus un excedent de 60.000 de euro. Această sumă a fost păstrată pentru organizarea viitoarei ediții a Flower Fest, un alt eveniment de tradiție al sectorului.

În ciuda entuziasmului afișat de primar, inițiativa de a înființa o companie municipală pentru organizarea de evenimente ridică mai multe semne de întrebare, mai ales în contextul măsurilor de austeritate care afectează administrațiile locale din întreaga țară.

Principalele controverse:

  1. Companii municipale vs. sector privat – De ce este necesară înființarea unei companii municipale, în locul organizării evenimentelor prin parteneriate cu firme private specializate?
  2. Sustenabilitatea financiară – Dacă West Side Events va fi profitabilă, așa cum susține primarul, de ce nu există deja alte companii municipale care să funcționeze după același model?
  3. Cheltuieli administrative – Deși Ciucu promite că firma nu va depinde de bani publici, există riscul ca, în cazul unui eșec, să fie necesară subvenționarea din bugetul local pentru acoperirea cheltuielilor.

De asemenea, există precedentul negativ al companiilor municipale înființate de Primăria Capitalei sub administrația Gabrielei Firea, multe dintre acestea devenind găuri negre pentru buget, fără a reuși să își atingă obiectivele declarate.

Până în prezent, liderii opoziției locale nu au comentat oficial propunerea primarului Ciprian Ciucu, însă există voci critice care consideră că Sectorul 6 ar trebui să prioritizeze alte probleme, cum ar fi infrastructura, traficul și curățenia, în locul organizării de festivaluri.

În același timp, cetățenii sectorului sunt împărțiți în privința acestei inițiative. Unii apreciază faptul că evenimentele organizate de primărie au adus un plus de atractivitate zonei și au creat un sentiment de comunitate, în timp ce alții sunt sceptici că o companie municipală poate funcționa eficient și fără a consuma bani publici.

Primarul Ciprian Ciucu nu a oferit încă detalii despre *structura organizatorică și sursa exactă a veniturilor West Side Events. Proiectul de înființare a companiei urmează să fie discutat în Consiliul Local al Sectorului 6, unde va trebui să obțină aprobarea majorității.

Dacă planul va fi implementat, West Side Events ar putea deveni prima companie municipală din București dedicată exclusiv organizării de evenimente, un experiment care va demonstra fie că administrația locală poate gestiona eficient astfel de inițiative, fie că riscă să devină o altă cheltuială inutilă pentru contribuabili.

Rămâne de văzut dacă primăria Sectorului 6 va reuși să transforme această companie într-un model de succes sau dacă va intra în categoria proiectelor ambițioase, dar greu de susținut pe termen lung.

Sursă: Defapt

USR propune modificarea Codului Penal pentru a împiedica prescripția faptei de luare de mită

Uniunea Salvați România (USR) a inițiat un proiect de lege prin care încearcă să modifice Codul Penal, astfel încât persoanele acuzate de luare de mită să nu mai scape de răspunderea penală din cauza termenului de prescripție. Propunerea vine ca răspuns la recenta decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care schimbă interpretarea momentului de început al prescripției pentru infracțiunile de corupție.

Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că termenul de prescripție în cazul unor infracțiuni de corupție, cum ar fi luarea de mită, începe să curgă din momentul cererii mitei, și nu din momentul în care aceasta este efectiv primită. Această interpretare poate genera numeroase situații juridice problematice, facilitând încetarea răspunderii penale a unor persoane acuzate de fapte grave.

Deputatul USR Alexandru Dimitriu, inițiatorul propunerii legislative, a dat exemplul fostului primar PSD al Sectorului 5, Marian Vanghelie, care ar putea scăpa de condamnare pentru o mită de 30 de milioane de euro, din cauza acestei reinterpretări a prescripției.

„Propunerea legislativă depusă de USR va împiedica repetarea unor situații precum cea a fostului primar PSD Marian Vanghelie, care scapă de răspundere penală pentru mita de 30 de milioane de euro, pentru care a fost condamnat deja în primă instanță. Concret, propunem clarificarea interpretării termenului de prescripție a răspunderii penale, în lumina Deciziei 1/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție”, a declarat Dimitriu.

Acesta atrage atenția că decizia ICCJ riscă să permită prescrierea răspunderii penale chiar în timp ce mita este plătită în mod repetat. În plus, în cazul complicilor, care nu au fost prezenți la momentul cererii mitei, interpretarea actuală a legii îi poate exonera complet de orice răspundere penală.

Proiectul de lege propus de USR introduce o clarificare esențială în articolul 154 alin. 2 din Codul Penal, astfel încât termenul de prescripție să fie calculat din momentul în care ultima acțiune infracțională a fost comisă, nu din momentul cererii mitei. Această modificare este menită să elimine lacunele exploatate de politicienii corupți și să împiedice prescrierea prematură a unor infracțiuni grave.

Textul propunerii USR precizează că:

„Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârșirii infracțiunii. În cazul infracțiunilor continue, termenul curge de la data încetării acțiunii sau inacțiunii, în cazul infracțiunilor continuate, de la data săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni, iar în cazul infracțiunilor de obicei, de la data săvârșirii ultimului act. În cazul infracțiunilor unice, în ipoteza în care sunt realizate mai multe modalități normative ale elementului material la date diferite, termenul curge de la data comiterii ultimei modalități alternative.”

Principalele schimbări propuse:

  1. Prescripția în cazul mitei începe să curgă din momentul ultimei plăți ilegale, nu din momentul cererii inițiale.
  2. Complicii rămân răspunzători penal, indiferent de momentul în care au fost implicați în tranzacție.
  3. Eliminarea posibilității ca termenele de prescripție să se deruleze în paralel cu desfășurarea actelor de corupție.

Decizia ICCJ a generat o undă de șoc în justiție și în opinia publică, fiind considerată un pas înapoi în lupta împotriva corupției. Experții din domeniu avertizează că interpretarea actuală a Codului Penal poate avea efecte dezastruoase asupra dosarelor aflate în curs, multe dintre ele riscând să fie clasate din cauza prescripției.

„În cazul infracțiunilor de corupție, decizia ICCJ ignoră planul infracțional inițial, care presupune o desfășurare pe termen lung a activităților ilicite. Faptul că un complice poate rămâne nepedepsit doar pentru că nu a fost prezent la momentul inițial este inacceptabil”, a explicat Alexandru Dimitriu.

Deși USR a anunțat că va susține ferm modificarea Codului Penal, PSD și PNL nu s-au pronunțat oficial asupra propunerii. Cu toate acestea, există temeri că majoritatea parlamentară ar putea bloca proiectul pentru a proteja anumiți lideri politici cu dosare în curs.

Criticii susțin că modificarea legislativă ar trebui adoptată de urgență, având în vedere impactul deciziei ICCJ asupra luptei împotriva corupției. USR a avertizat că PSD și PNL ar putea tergiversa procesul, astfel încât să permită închiderea unor dosare sensibile.

„USR va continua demersurile pentru repararea răului făcut Justiției în „epoca” Iohannis, indiferent de piedicile pe care le vor pune PSD și PNL. Legea trebuie să se aplice tuturor, iar cei care o încalcă trebuie să răspundă pentru faptele lor. Românii trebuie să redobândească încrederea în instituțiile statului și să nu mai aibă senzația că statul îi apără pe politicienii corupți”, a transmis USR într-un comunicat oficial.

Sursă: G4Media

Centrul Național de Învățământ Turistic deschide un nou curs acreditat de bucătar (Adv)

Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) anunță deschiderea unui nou curs acreditat de bucătar, dedicat celor care doresc să își construiască o carieră în domeniul gastronomiei.

Cursul va începe imediat ce se formează grupa, iar înscrierile sunt deschise în această perioadă.

Detalii despre curs:

  • Cost curs: 1.600 lei, însă participanții beneficiază acum de o reducere de 400 lei.
  • Durată: 720 ore ( 240 teorie și 480 practică)
  • Diplomă recunoscută național și international
  • Partea teoretică a cursului se va desfățura online, pe platforma ZOOM

CONDIȚII DE ACCES

  • Studii – învățământ general obligatoriu

ACTE NECESARE

  • Copie carte de identitate
  • Copie certificat de naștere
  • Copie certificat de căsătorie (dacă este cazul)
  • Copie diplomă de studii
  • Aviz medical cu specificația „apt pentru a desfășura activități în domeniul alimentar

Prin absolvirea acestui curs, participanții vor dobândi competențe esențiale pentru a lucra în domeniul gastronomic, inclusiv:

  • Aplicarea normelor de securitate și sănătate în muncă, precum și a reglementărilor privind situațiile de urgență;
  • Respectarea normelor igienico-sanitare și a standardelor de siguranță alimentară;
  • Prevenirea și combaterea risipei alimentare și a deșeurilor;
  • Aplicarea principiilor nutriției sănătoase;
  • Realizarea și prezentarea preparatelor culinare la standarde profesionale;
  • Asigurarea calității materiilor prime și a preparatelor culinare.

Examenul de absolvire va fi susținut fizic, la sediul societății din Bd. Poligrafiei 3-5, București și constă într-un test scris și o probă practică, în care participanții vor demonstra abilitățile dobândite prin realizarea și prezentarea unor preparate culinare.

Acest curs reprezintă o oportunitate excelentă pentru cei care doresc să își perfecționeze abilitățile în domeniul bucătăriei și să obțină o diplomă recunoscută atât în România, cât și la nivel internațional.

Pentru înscrieri și mai multe informații, vă rugăm să ne contactați la nr. De telefon 0769.651.104  sau să vizitați website-ul nostru www.cnit.ro.

Contact

Adresa: Bd. Poligrafiei, 3-5, București

E-mail: cursuri@cnit.ro

Telefon: 0769.651.104

Website: www.cnit.ro

Cartea lui Nicolae Ciucă: Un tiraj redus, o campanie de promovare de milioane și controverse politice

Autobiografia lui Nicolae Ciucă, intitulată „În slujba țării”, a fost tipărită într-un tiraj limitat de 3.000 de exemplare, însă a beneficiat de o campanie de promovare de 2,5 milioane de euro. Suma uriașă a fost folosită pentru 400 de panouri publicitare în întreaga țară, plătite din subvenția publică a PNL, fapt care a stârnit numeroase controverse.

Potrivit datelor oficiale ale PNL, costul efectiv al tipăririi volumului a fost de 23.659 de euro, fiind finanțat din cotizațiile și donațiile membrilor de partid. În schimb, campania de promovare a consumat 2,5 milioane de euro, sumă provenită din subvenția de stat acordată partidului.

PNL a justificat această cheltuială prin faptul că panotajul outdoor nu era parte a unei campanii electorale, ci a unui efort de informare despre activitatea liderului PNL. Cu toate acestea, în plină campanie pentru alegerile europarlamentare și prezidențiale, decizia a fost percepută ca o campanie electorală mascată, ceea ce a dus la multiple plângeri și decizii contradictorii din partea birourilor electorale de circumscripție.

Campania de promovare a cărții lui Nicolae Ciucă a inclus:

  • 400 de panouri publicitare în toată țara, cu 762 de afișaje.
  • O campanie pe TikTok, prin intermediul platformei FameUp, utilizată și în strategia electorală a PNL.
  • Panouri publicitare instalate înainte de alegerile europarlamentare, fapt care a generat plângeri privind legalitatea utilizării fondurilor publice pentru promovarea unui politician.

Conform site-ului de investigații Snoop.ro, PNL a evitat să facă publice aceste informații timp de 100 de zile, deși termenul legal de răspuns este de doar 10 zile. Abia după insistențele jurnalistice și intervenția noului lider interimar al PNL, Ilie Bolojan, partidul a furnizat detalii despre costuri.

După dezvăluirile privind campania de promovare a lui Nicolae Ciucă, președintele AUR, George Simion, a depus o plângere penală împotriva PNL, acuzând utilizarea ilegală a fondurilor publice.

În replică, PNL a modificat sursa de finanțare a cărții, declarând că tipărirea a fost acoperită din donații și cotizații, pentru a evita problemele juridice.

Totuși, controversa rămâne: dacă tipărirea a fost plătită din fonduri private, de ce campania de promovare a fost finanțată din banii publici?

Fostul secretar general PNL, Lucian Bode, este considerat principalul responsabil pentru aprobarea acestor cheltuieli. Însă actuala conducere a partidului a evitat să ofere un răspuns clar.

Deputatul Robert Sighiartău, un apropiat al fostului lider Nicolae Ciucă, a recunoscut că strategia de promovare a fost greșită și că partidul ar fi trebuit să comunice mai bine:

„A fost o comunicare inadecvată. Nu poți spune că o carte a costat 2-3 milioane de euro. Scopul final era promovarea candidatului, asta e realitatea.”

În schimb, a evitat să ofere explicații detaliate despre cine a decis finanțarea uriașă a campaniei.

În timpul campaniei pentru alegerile europarlamentare, PSD, USR și AUR au contestat în mai multe județe legalitatea panourilor cu Nicolae Ciucă. Birourile electorale locale au luat decizii diferite:

  • În Cluj și Sălaj, panourile au fost înlăturate, fiind considerate mesaje electorale mascate.
  • În Timiș, Călărași și Giurgiu, PNL a câștigat contestațiile, iar panourile au fost menținute.

Potrivit PSD, aceste panouri erau clar menite să sprijine indirect PNL în alegeri:

„Nu poate fi disociată funcția de președinte al PNL de imaginea acestui partid în contextul alegerilor din 9 iunie 2024.”

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a ironizat întreaga situație, comparând cazul cărții lui Ciucă cu cele mai mari „tunuri” financiare din istoria României postdecembriste:

„Cartea lui Ciucă – pe locul 2. Deși PNL a cheltuit peste 2 milioane de euro pentru promovare, aceasta nu este decât pe locul 2 în istoria coțcăriilor „editoriale”, după „Eterna și fascinanta Românie”, tipărită în 1994 cu aproape 6 milioane de dolari din bugetul de stat.”

Un alt detaliu care a atras atenția este diferența de costuri dintre autobiografia lui Nicolae Ciucă și cartea lui Mihai Tudose, europarlamentar PSD.

  • Cartea lui Tudose a fost tipărită în 60.000 de exemplare, de 20 de ori mai multe decât cea a lui Ciucă.
  • Cost total: 40.200 de euro, adică 0,67 euro/exemplar (comparativ cu 8 euro/exemplar în cazul lui Ciucă).
  • Fondurile pentru cartea lui Tudose au fost asigurate de la grupul socialiștilor din Parlamentul European, fiind considerate cheltuieli de informare publică.

Investigația privind cartea lui Nicolae Ciucă scoate la iveală nu doar o cheltuială disproporționată, ci și strategii discutabile de promovare politică, realizate din bani publici.

Într-un context politic tensionat, acest scandal riscă să afecteze grav credibilitatea PNL, iar controversa panourilor publicitare ar putea genera noi investigații privind utilizarea fondurilor publice în campaniile electorale.

Rămâne de văzut dacă PNL va fi sancționat pentru această practică sau dacă subiectul va fi uitat în tumultul alegerilor prezidențiale din 2025.

Sursă: SNOOP

INQUAM_Photos_Octav_Ganea