Fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, lansează acuzații grave la adresa Ernest Oberländer-Târnoveanu, fostul manager al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), demis în urma furtului Coifului de la Coțofenești din Muzeul Drents din Olanda. Alexandrescu susține că trimiterea piesei de tezaur peste hotare a fost o „greșeală enormă și de nescuzat”, iar modul în care Oberländer a condus muzeul în ultimii 15 ani a fost unul „nociv și dăunător pentru patrimoniul României”.

„Furtul de la Assen, în mod neașteptat, este consecința unui management unidirecțional și orgolios, care își făcea de lucru prin lume în loc să-i ajute pe români să-și înțeleagă istoria”, a declarat Vlad Alexandrescu într-o postare pe Facebook.

Acuzații grave la adresa fostului manager MNIR

Într-un mesaj dur, fostul ministru îl acuză pe Ernest Oberländer-Târnoveanu că a transformat Muzeul Național de Istorie într-o instituție lipsită de viziune și strategie, concentrată mai mult pe expunerea de tezaure în străinătate decât pe prezentarea istoriei naționale în România.

1. Trimiterea Coifului de la Coțofenești – o eroare fatală

Vlad Alexandrescu susține că decizia de a expedia Coiful de la Coțofenești în Olanda a fost „enormă și de nescuzat”, întrucât piesa, de o valoare inestimabilă, ar fi trebuit să rămână în siguranță în țară.

„Omul ăsta a blocat tot. A plimbat piesele de tezaur ale României prin străinătate pentru a justifica într-un fel lipsa de idei a principalului muzeu de istorie al țării”, afirmă Alexandrescu.

2. Promovarea detectoriștilor de metale în dauna arheologilor

O altă acuzație gravă pe care fostul ministru i-o aduce fostului manager MNIR este aceea că ar fi încurajat utilizarea detectoarelor de metale și recompensarea celor care găseau artefacte, în ciuda faptului că acest lucru afectează grav siturile arheologice.

„Obsedat de monezi antice, Oberländer a încurajat detectoriștii de metale, oferindu-le recompense, în ciuda avertismentelor repetate ale arheologilor. Siturile arheologice văduvite de monede nu mai pot fi studiate în toată complexitatea lor, iar piesele smulse din sol nu mai beneficiază de context”, explică Alexandrescu.

3. Întârzierea consolidării și restaurării Muzeului Național de Istorie

Vlad Alexandrescu susține că, în timpul mandatului lui Oberländer, proiectul de restaurare a fostului Palat al Poștelor, sediul MNIR, a fost blocat timp de opt ani. Deși proiectul câștigător al unui concurs internațional fusese selectat în 2016, managerul muzeului a refuzat să îl implementeze, motiv pentru care clădirea continuă să fie într-un risc seismic major.

„În loc să fie restaurat, monumentul istoric s-a degradat și mai mult. După 8 ani de litigii, Oberländer a pierdut procesul cu Ordinul Arhitecților, iar clădirea a rămas la fel de periclitată ca înainte”, a subliniat fostul ministru.

4. O lipsă totală de viziune pentru expunerea istoriei naționale

Una dintre cele mai grave acuzații aduse de Alexandrescu este faptul că, în 15 ani de mandat, Ernest Oberländer-Târnoveanu nu a reușit să modernizeze expunerea istoriei naționale în cadrul muzeului. Practic, în MNIR, doar Sala Tezaurului este deschisă permanent, în timp ce expozițiile temporare sunt singurele proiecte vizibile, realizate de muzeografii instituției.

„Cel mai grav este că acest om a întârziat orice demers de a regândi expunerea istoriei naționale. Practic, primul muzeu de istorie al țării nu are o expoziție permanentă a istoriei României”, a mai spus Alexandrescu.

După furtul Coifului de la Coțofenești din Olanda, Ministerul Culturii a decis să îl demită pe Ernest Oberländer-Târnoveanu, considerând că acesta este responsabil pentru gestionarea defectuoasă a tezaurului național. În prezent, se caută un înlocuitor capabil să reformeze Muzeul Național de Istorie, să repună în aplicare planurile de restaurare și să creeze o expunere modernă a istoriei României.

Fostul ministru Vlad Alexandrescu avertizează că este crucial ca noua conducere să aibă o viziune clară și să pună capăt haosului administrativ din MNIR. În caz contrar, România riscă să își piardă definitiv credibilitatea în protejarea patrimoniului național.

Cazul furtului din Olanda a scos la iveală problemele grave din conducerea Muzeului Național de Istorie. Ani de zile, muzeul a fost condus fără viziune, iar tezaurul național a fost folosit mai mult pentru expoziții externe decât pentru educarea publicului român. Acum, odată cu plecarea lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, MNIR se află în fața unei reforme necesare, care trebuie să înceapă prin restaurarea clădirii și prin crearea unei expoziții permanente a istoriei României.

Sursă: G4Media

Tensiunile continuă la Senat pe fondul discuțiilor legate de reorganizarea instituției prin reducerea a peste 150 de posturi. Conform surselor, aceste măsuri vin după ce, în ultimii doi ani și jumătate, peste 50 de persoane au fost angajate pe filieră politică, majoritatea din zona PNL. Situația stârnește nemulțumiri atât în rândul sindicatelor, cât și al unor membri ai coaliției de guvernare.

Din 2022 până în prezent, numărul posturilor ocupate la Senat a crescut semnificativ, ajungând la 894 de angajați în noiembrie 2024, față de 852 în toamna anului 2021. În perioada mandatului lui Alina Gorghiu ca vicepreședintă cu atribuții de președintă a Senatului (iunie 2022 – iunie 2023) și sub conducerea lui Nicolae Ciucă (iunie 2023 – decembrie 2024), peste 50 de persoane au fost angajate, dintre care aproximativ 10 prin intermediul Biroului președintelui și peste 40 prin grupul parlamentar al PNL.

Această creștere a personalului contrastează cu măsurile de austeritate propuse recent de Ilie Bolojan, președintele actual al Senatului, care vizează reducerea numărului de angajați și a cheltuielilor.

Reorganizarea Senatului a generat proteste din partea sindicatelor, care acuză lipsa de transparență și încălcarea legislației. Principalele nemulțumiri sunt:

1. Lipsa criteriilor clare: Deciziile privind concedierile sunt percepute ca fiind arbitrare, riscând discriminări.
2. Încălcarea legilor: Proiectul contravine Codului Administrativ și Codului Muncii.
3. Impact asupra eficienței muncii: Reducerea personalului ar putea supraîncărca angajații rămași, afectând calitatea procesului legislativ.
4. Absența unei analize fundamentate: Reorganizarea nu pare să fie susținută de o evaluare detaliată a necesarului de personal.

Un alt aspect sensibil este legat de sinecurile din consiliile de administrație, care rămân intacte, deși reducerea numărului de membri ar putea contribui semnificativ la scăderea cheltuielilor.

Revolta angajaților este alimentată și de privilegiile de care continuă să beneficieze senatorii, precum alocarea generoasă de carburant: 800 de litri pe lună pentru președintele Senatului și 600 de litri pentru membrii Biroului Permanent și liderii de grup. În contrast, activitatea legislativă a senatorilor lasă de dorit, doar în prima jumătate a anului 2024 fiind aprobate tacit 60 de proiecte de lege, fără dezbateri și voturi în plen.

Deși coaliția de guvernare a promis măsuri ferme pentru reducerea sinecurilor, acestea rămân, în mare parte, nerezolvate. Proiectele legislative pentru reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și plafonarea veniturilor acestora stagnează în Parlament. De exemplu, un proiect al PNL din 2019 și o inițiativă similară a PSD din 2021 se află încă în faza de discuții, fără progrese notabile.

Reorganizarea Senatului reprezintă un punct sensibil pentru coaliția de guvernare. În timp ce unii lideri, precum Ilie Bolojan, susțin măsuri drastice de austeritate, alții cer o analiză mai atentă, care să nu pună în pericol eficiența instituției. Însă problema angajărilor politice și a sinecurilor nejustificate continuă să planeze asupra credibilității procesului de reformă.

Această situație ilustrează dificultatea de a implementa măsuri reale de eficientizare în instituțiile publice, în condițiile în care interesele politice și cele administrative intră frecvent în conflict. Rămâne de văzut dacă reorganizarea Senatului va reprezenta un prim pas spre o reformă autentică sau doar o altă încercare eșuată de reducere a cheltuielilor publice.

Sursă: Libertatea

Un caz șocant de delapidare a fondurilor operative ale Serviciului Român de Informații (SRI) a ieșit la iveală după ce o angajată cu grad militar de locotenent-colonel, responsabilă de gestionarea banilor pentru operațiuni secrete, a sustras suma de 915.741,38 de lei. Banii au fost trimiși unui bărbat necunoscut, cunoscut pe Instagram, care pretindea a fi un medic neurolog american în misiune în Siria.

Povestea a ieșit la iveală în august 2023, când Direcția Financiară a SRI a descoperit lipsa fondurilor în urma unui control intern. Lt. col. Ionela B., care ocupa funcția de „mânuitor fonduri operative”, și-a recunoscut vina și a oferit detalii complete despre cum a sustras și folosit banii.

În calitate de responsabilă cu gestionarea fondurilor, Ionela B. avea sarcina de a comunica necesarul de bani către Direcția Financiară și de a gestiona plățile pentru operațiunile secrete. Însă, în perioada aprilie-iulie 2023, ea a deturnat sumele destinate acestor operațiuni și le-a transferat către conturi bancare din Turcia, conform instrucțiunilor primite de la un presupus „iubit” cunoscut online.

Femeia a relatat anchetatorilor că a fost abordată pe Instagram în martie 2023 de un bărbat care pretindea a fi medic neurolog american, aflat în Siria într-o misiune militară. Cu o poveste bine construită, acesta i-a câștigat încrederea, spunându-i că este văduv, are un copil bolnav de leucemie și intenționa să o întâlnească după finalizarea misiunii.

Profitând de vulnerabilitatea sa, bărbatul i-a cerut bani sub diverse pretexte, precum achiziționarea biletelor de avion sau încheierea unui contract cu armata americană. Femeia a virat banii în conturi bancare din Turcia, indicându-i persoane precum Isaac Yamikani Kaputalamba și Shukurova Dilyara drept beneficiari.

Banii sustrași din fondurile operative ale SRI au fost depuși de femeie în conturi personale, după care au fost transferați în dolari și virați mai departe în conturile indicate de „iubitul” său. În total, suma de 850.971,22 de lei a fost transferată în acest mod, iar alte 122.618,13 lei au fost convertiți în criptomonede pe platforma Binance, cu ajutorul unui cetățean nigerian.

După descoperirea furtului, femeia și-a dat demisia pe 5 august 2023, iar instituția s-a constituit parte civilă în dosar, solicitând recuperarea prejudiciului. În fața instanței, aceasta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, primind o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare și fiind obligată să presteze 90 de zile de muncă în folosul comunității.

În declarațiile martorilor, inclusiv ale superiorilor femeii, s-a evidențiat lipsa de personal și insuficiența controalelor interne, care au permis ca furtul să rămână nedescoperit timp de luni de zile. „Nu m-am gândit niciodată că acești bani ar putea dispărea din casieria unității, având în vedere că erau transportați sub pază armată și gestionați conform procedurilor,” a declarat unul dintre superiorii săi.

Cazul ridică semne de întrebare serioase cu privire la procedurile de securitate și supraveghere din cadrul SRI, mai ales în gestionarea fondurilor operative. În timp ce instanța a considerat pedeapsa suficientă, rămâne neclar dacă SRI va putea recupera prejudiciul, având în vedere că banii au fost transferați în conturi greu de urmărit și în criptomonede.

Acest scandal scoate la iveală vulnerabilități în structurile instituționale și subliniază riscurile generate de încrederea acordată persoanelor necunoscute pe rețelele de socializare. Cazul este un semnal de alarmă pentru instituțiile publice și un exemplu de cât de departe pot merge escrocheriile online.

Sursă: Libertatea

Compania de stat Hidroelectrica a cheltuit în 2024 suma de 16 milioane de lei pe sponsorizări diverse, potrivit unui raport citat de ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Printre beneficiarii acestor fonduri se numără proiecte caritabile, sportive și culturale, dar și inițiative religioase, precum „Proiectul Sfântul Paisie” al Fundației Șantik din Buzău, care a primit 750.000 de lei, precizează site-ul de știri Defapt.

Hidroelectrica a direcționat fonduri semnificative către entități mai puțin cunoscute, ridicând întrebări despre oportunitatea acestor cheltuieli într-o perioadă în care guvernul încearcă să eficientizeze cheltuielile publice.

Printre sponsorizări se numără:

• 750.000 lei pentru Handbal Club Brăila, club sportiv aflat sub influența Consiliului Județean Brăila, controlat de PSD;
• 124.000 lei pentru ONG-ul The Mentoring Project, care derulează proiectul „România în OCDE”;
• 174.000 lei pentru Asociația „Crede în bine”, destinată organizării unui eveniment în Parcul IOR din București;
• 100.000 lei pentru Asociația Fresh Community, care oferă cadouri copiilor din medii defavorizate.

Sebastian Burduja a declarat că a transmis instrucțiuni către toate companiile din portofoliu pentru a reduce cheltuielile cu sponsorizările și numărul de posturi de conducere. Ministrul a subliniat că există loc de optimizare, mai ales în ceea ce privește personalul administrativ din sectorul energetic, fără a afecta angajații implicați direct în activitățile de producție.

„Trebuie să reducem costurile cu până la 30% pentru posturile de conducere și 20% pentru personalul administrativ. Există companii mari, precum Complexul Energetic Oltenia, unde vrem să protejăm locurile de muncă în producție, dar să reducem aparatul administrativ,” a declarat Burduja la Digi24.

Numirea conducerii Hidroelectrica este una dintre problemele care au blocat accesul României la fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Compania este condusă de Karoly Borbely, fost ministru și secretar de stat, susținut de UDMR, iar numirea sa a fost criticată din cauza legăturilor politice și a lipsei de transparență în procesul de selecție.

Burduja a declarat că nu a dorit să „scoată la tablă” compania, recunoscând că Hidroelectrica își îndeplinește bine atribuțiile, dar consideră că fondurile trebuie gestionate mai eficient.

Reducerea cheltuielilor ar putea influența strategia de dezvoltare a Hidroelectrica, una dintre cele mai profitabile companii de stat, care joacă un rol important în sectorul energetic românesc. Întrebările rămân însă cu privire la modul în care vor fi prioritizate viitoarele investiții și sponsorizări.

Autoritățile promit o analiză atentă a tuturor cheltuielilor și măsuri stricte pentru prevenirea eventualelor abuzuri, într-un efort de a asigura transparența și eficiența în gestionarea fondurilor publice.

Sursă: Defapt