Guvernul României a cheltuit, în 2024, peste 130 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 26 de milioane de euro, pentru organizarea de petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și pentru flota de mașini de protocol destinată angajaților Executivului. Conform datelor publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), cheltuielile pentru serviciile de cazare și protocol au crescut semnificativ față de anii anteriori, depășind chiar și inflația.

În perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2024, suma destinată serviciilor de cazare la unitățile de protocol ale RAAPPS s-a ridicat la 115 milioane de lei, cu 15% mai mult decât în anul precedent. Aceste fonduri au fost utilizate pentru întreținerea și organizarea de evenimente în locații exclusiviste, în care sunt cazați oficiali ai guvernului și delegații externe. În 2023, costurile pentru aceste servicii s-au ridicat la 100 de milioane de lei.

Un alt capitol important în cheltuielile guvernamentale îl reprezintă flota de mașini de protocol, pentru care în 2024 s-au plătit 13,6 milioane de lei, deși contractul a fost semnat abia la începutul lunii februarie. Aceste autoturisme sunt utilizate de funcționari superiori și secretari de stat, având în vedere că demnitarii de rang înalt dispun de vehicule din partea SPP sau ale instituțiilor pe care le conduc.

În plus, pentru mesele oficiale și evenimentele guvernamentale, s-au cheltuit peste 2,3 milioane de lei, în creștere cu aproximativ 40% față de anul precedent. Acest buget a inclus cheltuieli pentru dineuri oficiale, tratări de evenimente și catering în saloanele VIP ale aeroporturilor.

Aceste cheltuieli ridicate au generat critici vehemente din partea liderilor politici și a opiniei publice. Nicolae Ciucă, președintele PNL, a propus, în toamna anului trecut, o restructurare completă a RAAPPS. El a cerut ca instituția să-și reducă drastic cheltuielile și să se concentreze exclusiv pe obligațiile legate de activitățile diplomatice și evenimentele de interes național.

„RAAPPS nu trebuie să fie un sanatoriu de lux pentru demnitari mici sau mari. E nevoie de o reorganizare profundă și de o transparentizare a cheltuielilor publice,” a declarat Ciucă.

În urma controversei, RAAPPS a emis un comunicat în care susține că, începând cu 2025, aceste cheltuieli vor fi reanalizate și ajustate, iar măsurile de austeritate vor fi implementate în conformitate cu strategia de reducere a deficitului bugetar impusă de Uniunea Europeană.

Românii s-au arătat revoltați de modul în care sunt cheltuiți banii publici în condițiile în care se confruntă cu creșteri de taxe și reduceri ale unor beneficii sociale. Criticii susțin că fondurile alocate pentru petreceri și lux ar putea fi direcționate către sănătate, educație sau infrastructură.

Astfel, în timp ce Executivul investește sume uriașe în cazare și transport de lux, cetățenii sunt supuși unor măsuri de austeritate, inclusiv tăieri de sporuri și reduceri de personal în sectorul public.

Rămâne de văzut dacă guvernul va reuși să implementeze măsuri concrete de reducere a cheltuielilor și de eficientizare a utilizării resurselor publice.

Sursă: Defapt

Cristina Târteață, consilier parlamentar și fost candidat PSD la alegerile europarlamentare din 2019, a devenit una dintre cele mai vocale figuri în rândul funcționarilor Senatului, opunându-se vehement planului de reorganizare propus de președintele Senatului, Ilie Bolojan. Acesta intenționează să concedieze aproape 200 de angajați, pe care îi consideră sinecuriști, și să declanșeze concursuri pentru posturile vacante.

Târteață, cunoscută pentru legăturile sale cu PSD, a avut o carieră influentă în instituțiile statului, ocupând poziții cheie precum secretar de stat în Ministerul Turismului și membru în Consiliul de Administrație al Romatsa. Protestul său față de restructurare este susținut de argumente privind importanța continuității în administrație și necesitatea expertizei funcționarilor actuali pentru buna funcționare a Senatului. Ea susține că decizia de concediere este „ilegală” și amenință cu acțiuni în instanță.

Pe lângă cariera sa politică, Târteață are și un trecut controversat, fiind asociată în afaceri cu Dahwa Youssef, un om de afaceri egiptean condamnat la 13 ani de închisoare pentru evaziune fiscală de 2,7 milioane de euro. Relația lor de afaceri a inclus implicarea în mai multe firme, ceea ce a atras atenția publicului și a presei.

În ceea ce privește educația, Cristina Târteață și-a început studiile la Universitatea Spiru Haret și și-a completat pregătirea cu un master la Academia Națională de Informații, instituție aflată sub egida SRI. De asemenea, a urmat cursuri la Institutul Diplomatic Român și Colegiul Național de Apărare, consolidându-și astfel profilul de expert în politici publice și administrație.

Declarația sa de avere arată un stil de viață confortabil, incluzând două apartamente în București, un autoturism de lux marca Lexus și bijuterii evaluate la 25.000 de euro. De asemenea, a investit în firma Kali Center SRL, căreia i-a împrumutat 93.000 de lei, sumă echivalentă cu venitul său anual de la Senat.

Târteață a atras atenția și prin prezența sa la evenimente internaționale, inclusiv la un târg de afaceri desfășurat în Rusia, unde a postat imagini alături de președintele Vladimir Putin, lucru care a stârnit controverse în contextul relațiilor tensionate dintre România și Rusia.

Sursă: G4Media

CFR Călători traversează o perioadă critică, confruntându-se cu pierderi financiare uriașe și un management controversat. În timp ce angajații beneficiază de 8 tipuri de sporuri, unele ajungând la 100% din salariu, conducerea companiei, reprezentată de directorul Traian Preoteasa, este în centrul unor controverse legate de achiziții imobiliare de lux, printre care un penthouse de 300.000 de euro și o casă în Dubai.

Sindicaliștii de la CFR Călători amenință cu greva din cauza prevederilor „Ordonanței Trenuleț”, care anulează plata orelor suplimentare, compensându-le doar cu zile libere. Această măsură este considerată imposibil de aplicat, dat fiind deficitul de personal care afectează activitatea feroviară, conducând la anularea a sute de trenuri.

Printre sporurile de care beneficiază angajații se numără:

• Spor de condiții vătămătoare – 10%
• Spor pentru condiții periculoase – 15%
• Spor de noapte – 20%
• Spor pentru proiecte cu finanțare externă – 35%
• Spor pentru muncă în zile de repaus săptămânal – 100%
• Spor pentru muncă în perioada sărbătorilor – 100%
• Spor pentru ore suplimentare – 75%
• Spor de vechime – 25%

Deși angajații sunt nemulțumiți de posibila reducere a acestor beneficii, publicul se întreabă dacă nivelul actual de compensații este justificat, având în vedere performanțele companiei și condițiile precare în care călătoresc pasagerii.

CFR Călători înregistrează pierderi constante, raportând un deficit de 210 milioane de lei în 2023 și datorii totale de peste 1,2 miliarde de lei. Flota de material rulant este învechită, cu o medie de 50 de ani pentru locomotive, dintre care doar 9 au fost modernizate în ultimii 5 ani. De asemenea, compania operează cu 60 de locomotive mai puțin decât ar fi necesar pentru a acoperi rutele actuale.

Traian Preoteasa, actualul director general al CFR Călători, a intrat în vizorul presei din cauza unor tranzacții imobiliare suspecte. În 2023, și-a achiziționat un apartament în Dubai, pe care l-a închiriat cu sume considerabile. De asemenea, în 2020, și-a cumpărat un penthouse de 300.000 de euro în România, pentru care plătea rate lunare de 8.000 de euro, deși venitul său oficial nu depășea 4.700 de euro lunar.

Anchetele jurnalistice au scos la iveală faptul că apartamentul a dispărut din declarațiile de avere, sugerând existența unor tranzacții suspecte, care ridică semne de întrebare cu privire la sursa fondurilor utilizate.

Rodrigo Maxim, președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, acuză conducerea CFR de lipsă de profesionalism și transparență în gestionarea companiei. Reducerea personalului esențial și angajarea unor persoane din cadrul CFR Marfă, companie aflată în dificultate, au contribuit la actuala criză.

„Au tăiat posturile în loc să completeze personalul necesar. În schimb, au crescut numărul de angajați TESA. Acum CFR anulează trenuri pentru că nu mai are mecanici, dar nici nu le plătește orele suplimentare,” a declarat Rodrigo Maxim.

În ciuda promisiunilor de reformă și a alocărilor bugetare semnificative, CFR Călători se confruntă cu o criză profundă, generată de gestionarea defectuoasă și de lipsa investițiilor strategice. Reducerea datoriilor și îmbunătățirea serviciilor pentru călători sunt imperative, însă actuala conducere pare mai preocupată de interesele proprii decât de redresarea companiei.

Problema CFR Călători rămâne un exemplu grăitor al ineficienței și corupției din sectorul public, iar soluțiile trebuie să vină urgent pentru a evita un colaps total al transportului feroviar de călători în România.

Articol integral pe Newsweek