Acasă Blog Pagina 125

Iarna începe cu cea mai cool oportunitate alături de AIESEC în București (Adv)

AIESEC în București anunță deschiderea procesului de recrutare pentru noi membri până pe 20 februarie 2025. Dacă ești un tânăr entuziast, dornic să se implice în proiecte internaționale și să își dezvolte abilitățile de leadership, atunci AIESEC, cea mai mare organizație de tineret din lume, este locul potrivit pentru tine.

Prin intermediul AIESEC, vei avea oportunitatea de a participa la proiecte diverse, de a călători și de a interacționa cu tineri din întreaga lume. Vei învăța cum să lucrezi într-o echipă internațională, să dezvolți abilități de comunicare și de management și să contribui la proiecte care aduc schimbări pozitive în comunitățile din care faci parte. Departamentele din care poți face parte sunt Membership Experience (MXP), Finance & Legal (F&L), Incoming Volunteer Exchanges (iGV), Outgoing Volunteer Exchanges (oGV), Outgoing Business Internships și Outgoing Teaching Internships (oGTa & oGTe), Incoming Business Internships (iGTa), Local Events & External Relations (EwA&PR) și Marketing.

Recrutarea este deschisă tuturor tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, indiferent de domeniul lor de studiu sau de experiența anterioară. Dacă ești pasionat de schimbare și de dezvoltare personală și profesională, te încurajăm să aplici pentru a deveni membru AIESEC în București.

Pentru a aplica, poți accesa link-ul https://bit.ly/trecem-pe-albastru sau contactează-ne pe adresa de e-mail proudmemberinbucharest@gmail.com mai multe informații. Nu rata șansa de a te implica în proiecte care contează și de a-ți construi un viitor mai bun alături de AIESEC în București.

Primarul George Tuță și-a luat consilier personal o sinecuristă de profesie: vicepreședinta PNL Sector 4

Primarul George Tuță de la Sectorul 1, cunoscut pentru legăturile sale strânse cu liderii PNL, a angajat-o recent ca consilier pe probleme juridice pe colega sa de partid, Ecaterina Manolache, vicepreședinte al PNL Sector 4 și consilier local. Această mutare ridică semne de întrebare, având în vedere că Manolache este recunoscută ca o „sinecuristă de profesie”, bifând numeroase funcții de consilier personal pentru diverși lideri liberali în ultimii ani.

Ecaterina Manolache, avocat de profesie, a reușit să-și croiască un traseu politic impresionant, dar controversat. Angajată part-time la Primăria Sectorului 1, Manolache coordonează acum activitatea Serviciului Juridic, Legislație și Contencios.

Cariera sa în funcții publice nu este deloc întâmplătoare. Din decembrie 2021, este și consiliera directorului general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, membru al PNL Sector 3.

Anterior, Manolache a mai ocupat funcții de consilier pentru:

  • Vicepreședintele ANCOM (octombrie-decembrie 2023),
  • Prefectul Municipiului București (martie-mai 2022),
  • Consiliul de Administrație al OPCOM SA – operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale (septembrie 2021-februarie 2022),
  • Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (martie-decembrie 2021),
  • Secretarul General al Guvernului, Horațiu Gorun (martie-decembrie 2021).

Prezența sa în CA-urile controlate de PNL i-au adus venituri considerabile, conform declarației de avere din 2023.

Primarul George Tuță pare să își construiască o echipă bazată pe loialitate politică, nu neapărat pe competență. Surse din interiorul Primăriei Sectorului 1 au declarat pentru publicația Follow The Money că, pe lângă Manolache, Tuță și-a mai adăugat în echipă un alt nume controversat: avocatul Alex Moldoveanu.

Moldoveanu nu este un nume necunoscut. A fost director și secretar general al Primăriei Sectorului 1 în perioada mandatului lui Andrei Chiliman – o perioadă marcată de controverse, inclusiv rezilierea contractului cu firma de salubritate Rebu și semnarea unui contract de 25 de ani cu Romprest.

În decembrie 2024, Primăria Sectorului 1 a atribuit un contract de 15.000 lei pentru servicii de consultanță juridică casei de avocatură Moldoveanu și Asociații, coordonată de Alexandru Moldoveanu. Aceasta are ca scop „optimizarea activității instituțiilor aflate în subordinea Consiliului Local Sector 1”.

Criticii susțin că Ecaterina Manolache nu a avut o ascensiune bazată pe merit, ci pe relațiile strânse din interiorul PNL. Pe rețelele de socializare, aceasta nu își ascunde susținerea pentru liderii partidului și pentru proiectele controversate susținute de aceștia.

În același timp, surse din Primăria Sectorului 1 sugerează că Manolache „face mai mult politica de partid decât activitate juridică propriu-zisă”, iar angajarea sa este privită ca o recompensă politică, mai degrabă decât o necesitate administrativă.

Decizia primarului George Tuță a fost întâmpinată cu critici severe, mai ales din partea opoziției și a organizațiilor civice. Mulți consideră că angajarea Ecaterinei Manolache este încă un exemplu clar al modului în care PNL continuă să „planteze” oameni de partid în funcții publice, în timp ce problemele reale ale sectorului rămân nerezolvate.

Pe de altă parte, susținătorii PNL au justificat această mutare prin „necesitatea de a avea oameni de încredere în funcții cheie”, având în vedere complexitatea problemelor juridice cu care se confruntă Primăria Sectorului 1.

Angajarea Ecaterinei Manolache ca consilier pe probleme juridice la Primăria Sectorului 1 sub conducerea lui George Tuță este doar ultima dintr-o serie lungă de numiri politice care pun sub semnul întrebării transparența și integritatea administrației locale.

În timp ce locuitorii sectorului așteaptă soluții pentru problemele cotidiene, rețelele de influență din PNL par să-și consolideze pozițiile și să-și recompenseze fidelii. Rămâne de văzut dacă această mișcare va aduce Primăriei sprijin juridic real sau doar un alt nume pe lista sinecurilor politice din România.

Sursă: Followthemoney

 

Combinații marca PNL: Baronul de Ilfov, Hubert Thuma, a angajat-o directoare pe consiliera Alinei Gorghiu

Într-o mișcare politică previzibilă, dar controversată, Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov și lider al PNL Ilfov, a numit-o pe Diana-Maria Tobă, fosta consilieră a Alinei Gorghiu, în funcția de director adjunct al instituției. Această decizie aduce din nou în prim-plan legăturile strânse dintre liderii PNL și rețelele de influență din partid.

Relația dintre Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Diana-Maria Tobă nu este una recentă. Cei trei sunt membri de top ai Partidului Național Liberal, cu un trecut comun marcat de colaborări politice și susținere reciprocă.

Alina Gorghiu, deputat de Argeș și președinte al PNL Argeș, a ocupat funcția de ministru al Justiției în Guvernul anterior, perioadă în care Tobă a fost consiliera sa de încredere. Deși Gorghiu nu a mai prins un loc în actualul Executiv, rămânând doar parlamentar, influența sa în partid rămâne considerabilă.

Pe de altă parte, Hubert Thuma, cunoscut ca „baronul de Ilfov”, este un jucător cheie în PNL, deținând funcția de vicepreședinte PNL București-Ilfov. Ambițiile sale politice sunt evidente, dorind să preia controlul total al organizației PNL București, iar alianțele strategice cu nume influente, precum Gorghiu, îl pot ajuta să-și atingă acest obiectiv.

Numele Diana-Maria Tobă a devenit cunoscut în PNL Argeș încă din 2022, când, sub influența Alinei Gorghiu, a fost adusă direct în Biroul Permanent Județean al filialei. Ocupând funcția de președinte al Comisiei de Arbitraj Județene PNL Argeș, Tobă s-a remarcat ca o susținătoare vocală a politicilor promovate de Gorghiu.

În perioada în care lucra la Ministerul Justiției, Tobă a încasat un salariu anual de 184.540 lei, conform declarației de avere din 15 ianuarie 2025.

Noua sa funcție de director adjunct în cadrul CJ Ilfov vine ca o recompensă pentru loialitatea față de Gorghiu și susținerea față de Hubert Thuma, mai ales în contextul alegerilor interne din PNL.

Numirea Dianei-Maria Tobă nu este doar o simplă angajare, ci face parte dintr-un plan mai amplu al grupării Thuma-Gorghiu-Hellvig de a-și consolida influența în interiorul partidului. Potrivit surselor din interiorul PNL, Thuma își dorește sprijin pentru a controla organizația PNL București, iar aducerea Dianei-Maria Tobă în funcții cheie face parte din această strategie.

De altfel, postările sale pe rețelele sociale demonstrează simpatia pentru candidatul comun al PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, un alt nume promovat intens de gruparea Thuma-Hellvig.

Decizia lui Hubert Thuma a stârnit controverse, atât în mediul politic, cât și în rândul cetățenilor. Criticii susțin că astfel de numiri demonstrează cum PNL continuă să favorizeze relațiile personale și interesele de grup, în detrimentul competenței și meritocrației.

Pe de altă parte, susținătorii PNL consideră că Diana-Maria Tobă are experiența necesară pentru a ocupa funcția, având un parcurs profesional în instituții-cheie ale statului.

Această nouă „combinație marca PNL” aduce în prim-plan realitatea politică din România, unde relațiile personale și susținerea reciprocă dintre liderii de partid sunt adesea mai importante decât profesionalismul și integritatea.

Rămâne de văzut cum va evolua influența grupării Thuma-Gorghiu și dacă această numire va deschide noi controverse în sânul PNL și al administrației locale din Ilfov.

Sursă: Followthemoney

Scandal la compania Apa Brașov: Salariu net de 8.000 Euro și clauză de 400.000 Euro pentru Directorul Interimar, considerată abuzivă de CA

Un scandal de proporții zguduie Compania Apa Brașov, după ce membrii Consiliului de Administrație (CA) au descoperit nereguli majore în contractul de management al directorului interimar, Daniel Gligoraș. Acesta beneficiază de un salariu net de peste 8.000 de euro lunar și de o clauză de despăgubire de 400.000 de euro în cazul revocării sale nejustificate din funcție.

Mandatul lui Daniel Gligoraș, început în noiembrie 2024 și cu termen până la 4 martie 2025, a fost pus sub semnul întrebării după ce CA a intrat în posesia contractului de management, abia pe 7 februarie, deși acesta fusese solicitat în repetate rânduri.

„Ne-am înspăimântat ce am găsit acolo! Contractul nu are aprobarea vechiului CA, nu sunt aprobați indicatorii tehnico-economici, iar salariul nu a fost aprobat de Consiliu. Dar cel mai grav este clauza abuzivă de 400.000 de euro dacă va fi revocat în cele cinci luni de mandat”, a declarat Liviu Cocoș, președintele CA al Companiei Apa.

CA consideră clauza abuzivă și dorește înlăturarea imediată a lui Gligoraș, dar se teme de un eventual proces în care compania ar putea fi obligată să plătească despăgubirile stipulate în contract.

Daniel Gligoraș respinge acuzațiile, susținând că a preluat interimatul în condițiile financiare stabilite încă din 2020 și că nu a beneficiat de vreun avantaj suplimentar.

„Clauza nu cere nimic altceva decât să nu fiu demis abuziv. De ce să fiu destituit fără motiv? Conform legii, dacă ești demis abuziv, nu mai poți participa la concursuri pentru funcții publice timp de 5 ani”, a explicat Gligoraș.

Acesta mai afirmă că toate contractele anterioare ale directorilor generali au avut clauze similare și că planul de administrare pe care CA îl invocă nu putea fi realizat pentru un mandat de doar 5 luni.

CA intenționa să-l revoce pe Gligoraș încă din 11 februarie, dar a decis să nu acționeze, temându-se de procesul care ar urma, astfel că directorul va rămâne în funcție până la 4 martie 2025, când expiră mandatul său.

„Am preferat să lăsăm să curgă mandatul, pentru a evita eventuale despăgubiri”, a adăugat Cocoș.

Deși Consiliul Județean Brașov și Primăria Municipiului Brașov – fiecare deținând câte 42% din acțiunile companiei – au fost informate despre această situație, nicio autoritate locală nu a emis un punct de vedere oficial. Restul de 16% din acțiuni sunt deținute de șase primării din județ – Rupea, Ghimbav, Apața, Hălchiu, Hărman și Sânpetru.

Ce urmează?

  • 4 martie 2025: Expirarea mandatului lui Daniel Gligoraș
  • Consiliul de Administrație: Va decide dacă va prelungi mandatul sau va numi un nou director
  • Autoritățile locale: Se așteaptă o reacție oficială și măsuri pentru clarificarea situației

Sursă: G4Media

Sprijin financiar de 800 de lei pentru pensionarii cu venituri mici – prima tranșă în aprilie

Guvernul României a decis să acorde, în 2025, un sprijin financiar de 800 de lei, destinat pensionarilor cu venituri mici. Ajutorul va fi livrat în două tranșe egale – prima urmând să fie acordată în luna aprilie, iar a doua la sfârșitul anului. Măsura face parte dintr-un pachet de sprijin social, adoptat de coaliția de guvernare pentru a compensa creșterea prețurilor și dificultățile economice cu care se confruntă persoanele vârstnice.

Potrivit informațiilor furnizate de surse guvernamentale, ajutorul se va acorda pensionarilor care au pensii de până la 2.574 de lei – echivalentul salariului minim net pe economie. Această categorie de beneficiari include aproximativ 2,5 milioane de pensionari din România.

Suma totală alocată pentru această măsură este de aproximativ 2 miliarde de lei, bani prevăzuți deja în bugetul de stat pentru anul 2025.

Sprijinul financiar vine în contextul în care, în 2024, Guvernul a majorat de două ori pensiile. Cu toate acestea, în 2025, din cauza constrângerilor bugetare, pensiile nu vor fi majorate, întrucât o nouă creștere ar fi generat un impact bugetar suplimentar de 19 miliarde de lei.

Oficialii guvernamentali au explicat că această înghețare a pensiilor a fost necesară pentru a menține stabilitatea financiară a țării, însă, în paralel, s-a considerat oportună acordarea acestor plăți unice ca măsură compensatorie pentru pensionarii cu venituri reduse.

În perioada următoare, Ministerul Muncii va redacta actul normativ necesar pentru punerea în aplicare a acestei măsuri. Documentul va fi supus procesului de transparență decizională, urmând să fie avizat de ministerele de resort, iar apoi adoptat prin Hotărâre de Guvern.

Plata sumelor se va face automat, fără a fi nevoie de o cerere din partea beneficiarilor, direct pe cardurile bancare sau prin mandat poștal, în funcție de modalitatea prin care pensionarii își primesc în mod obișnuit pensia.

Reacții și opinii

Sindicatele pensionarilor

Asociațiile de pensionari au salutat această decizie, dar au atras atenția că măsura este insuficientă pentru a compensa inflația și creșterea prețurilor la alimente, medicamente și utilități.

Economiștii

Analiștii economici consideră că măsura este un ajutor de moment, dar subliniază că o reformă reală a sistemului de pensii este esențială, astfel încât să fie garantată o creștere sustenabilă a veniturilor vârstnicilor pe termen lung.

Opoziția politică

Partidele din opoziție au criticat Guvernul pentru că nu a putut susține o nouă majorare a pensiilor în 2025 și consideră că ajutoarele financiare acordate sunt doar o măsură electorală.

Ce urmează?

  • Martie 2025: Publicarea actului normativ în Monitorul Oficial
  • Aprilie 2025: Plata primei tranșe de 400 de lei
  • Decembrie 2025: Plata celei de-a doua tranșe de 400 de lei

Pensionarii vizați de această măsură nu trebuie să facă nicio solicitare suplimentară – banii vor fi virați automat, în funcție de veniturile lor din pensie.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro

Investigație: Primăria Sector 5 și contractul IT dubios care a condus la furtul datelor a 200.000 de România

În 2023, Primăria Sectorului 5, condusă la acea vreme de Cristian Popescu Piedone, a încredințat direct un contract de audit informatic firmei XKR Tools, o companie cu un singur angajat, fără experiență în domeniul securității IT și fără contracte anterioare în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Mai mult, firma nu figura pe lista auditorilor autorizați de Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC).

În octombrie 2024, la un an după ce firma a fost angajată pentru auditul securității IT a Primăriei, serverele instituției au fost compromise de hackeri, care au furat datele personale a peste 200.000 de cetățeni. Atacatorii au cerut o răscumpărare de 5 milioane de dolari pentru a nu publica informațiile sensibile.

În ciuda gravității situației, Piedone a declarat public că nu va plăti nicio sumă hackerilor, considerând atacul „un act de terorism cibernetic”.

XKR Tools a fost fondată în 2013, dar până în 2020 a avut cifre de afaceri nesemnificative. În plină pandemie COVID-19, firma a fost cumpărată de Ana Dumitru, o tânără de doar 18 ani, și a început să înregistreze brusc venituri de milioane de lei.

Înainte de contractul cu Primăria Sector 5, XKR Tools nu avea niciun proiect legat de securitatea informatică. Singurul său domeniu de activitate vizibil? Vânzarea de freze din carbură și cuțite pentru strunguri. Mai exact, firma livrase astfel de produse unei societăți din subordinea Primăriei Sectorului 3.

Cu toate acestea, în octombrie 2023, Primăria Sectorului 5 i-a acordat direct un contract în valoare de 130.000 de lei (aproximativ 27.000 de euro) pentru audit IT.

Pe hârtie, XKR Tools era deținută, în momentul semnării contractului cu Primăria Sector 5, de Ana Dumitru și Marius-Florin Sturzu. Amândoi figurau cu domicilii în blocuri de nefamiliști, locuințe cunoscute pentru faptul că găzduiesc zeci de persoane cu reședințe fictive.

  • Ana Dumitru era domiciliată într-un apartament unde mai figurau peste 50 de persoane, majoritatea cetățeni moldoveni, ucraineni sau bieloruși.
  • Marius-Florin Sturzu avea adresa într-un bloc similar, unde mai erau înregistrați peste 20 de locatari, mulți dintre ei necunoscuți vecinilor.

Jurnaliștii care au vizitat aceste locații au descoperit condiții insalubre și locatari care nu aveau nicio idee despre presupusii acționari ai firmei.

Pe 26 octombrie 2024, hackerii au compromis serverele Primăriei Sectorului 5, exfiltrând datele a peste 200.000 de cetățeni. Informațiile furate includeau:

  • Numele complete
  • Codurile numerice personale (CNP)
  • Adresele de domiciliu
  • Datele financiare ale contribuabililor

Hackerii au cerut o răscumpărare de 5 milioane de dolari, dar Primăria a refuzat plata. O săptămână mai târziu, jurnaliștii Buletin de București au descoperit că datele deja fuseseră scoase la vânzare pe Dark Web.

Bogdan Manolea (ApTI):

„O firmă care face audit IT pentru o instituție publică trebuie să fie avizată de stat, să aibă experiență și personal specializat. În acest caz, Primăria Sector 5 a lucrat cu o firmă fantomă, ceea ce a condus la această catastrofă cibernetică.”

Bogdan Albei (Stop-Ransomware.ro):

„Problema este că astfel de audituri sunt făcute doar pe hârtie. Dacă firma contractată nu are expertiză reală, sistemele rămân vulnerabile și devin ținte ușoare pentru hackeri.”

Un alt detaliu controversat descoperit de jurnaliști este că mentenanța site-urilor Primăriei Sector 5 era asigurată de firma soacrei purtătoarei de cuvânt a instituției. Aceasta nu avea experiență în securitate cibernetică și nu a putut preveni atacul.

La finalul anului 2024, când firmei i s-a cerut intrarea în insolvență, Sturzu a dispărut din acționariat. Firma a fost preluată de Marius Drăgușin, un bărbat de 38 de ani din comuna Telega, județul Prahova.

Potrivit primarului localității, Drăgușin este o persoană fără venituri, cunoscută pentru probleme financiare și vicii. Cu toate acestea, în 2024, acesta a preluat nu mai puțin de șase firme, inclusiv XKR Tools.

Cazul XKR Tools ridică semne de întrebare grave despre felul în care Primăria Sector 5 a gestionat securitatea cibernetică a instituției. Contractarea unei firme fantomă, fără expertiză IT, a expus datele personale a 200.000 de români.

Pe lângă asta:

  • Firma avea un singur angajat și vindea freze de strung înainte de a primi contractul IT
  • Acționarii săi erau persoane fără un trecut în industrie, cu adrese de domiciliu suspecte
  • Atacul cibernetic putea fi prevenit dacă auditul IT ar fi fost realizat de o companie serioasă
  • Primăria a ascuns detalii despre atac, iar datele furate sunt acum vândute pe Dark Web

Articol integral pe SNOOP 

„Școala Bunătății” – o șansă reală ca elevii de gimnaziu din mediul rural să beneficieze de consiliere în carieră

180 de elevi de gimnaziu din mediul rural pot beneficia de consiliere în carieră și orientare vocațională prin intermediul campaniei de donare prin SMS Școala Bunătății realizată de Școala de Valori.

În contextul unor statistici îngrijorătoare care reflectă realitatea actuală a educației și a cererilor în continuă schimbare de pe piața muncii, „Școala Bunătății” își propune să sprijine tinerii din mediul rural în a lua decizii informate și a-și construi un viitor profesional în acord cu abilitățile personale și a-i pregăti pentru joburile viitorului.

Conform datelor Eurostat, rata de ocupare a absolvenților români cu vârste între 20 și 34 de ani este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (74,8%), iar în comunitățile rurale, abandonul școlar este un fenomen major, cu aproape 56% dintre elevi care nu își continuă studiile după clasa a VIII-a, din cauza dificultăților financiare și a unui sprijin educațional. De aceea, campania „Școala Bunătății” vine ca o soluție concretă și necesară pentru elevii din mediul rural. Această inițiativă educațională și de fundraising, lansată de Școala de Valori, vizează susținerea și dezvoltarea personală a elevilor de gimnaziu. Prin intermediul acestei campanii ,elevii de gimnaziu vor beneficia de sesiuni de consiliere și orientare în carieră, dar și de interacțiune cu profesioniștii pentru a descoperi modele de urmat, dar și cum au reușit să aibă un loc de muncă potrivit. De asemenea, toate activitățile din proiect îi va ajuta pe participanți să-și descopere pasiunile și să ia decizii informate cu privire la viitorul lor profesional.

Un alt beneficiu al atelierelor de consiliere în carieră îl reprezintă reducerea abandonului școlar prin înțelegerea necesității cursurilor și al continuării traseului educațional după terminarea gimnaziului, pentru avea un loc de muncă potrivit.

În acest context, „Prin campania Școala Bunătății, ne propunem să oferim elevilor acces la consiliere și orientare în carieră, pentru a-i ajuta să-și descopere pasiunile și să ia decizii informate despre viitorul lor profesional. Mulți tineri se confruntă cu incertitudine și lipsă de ghidaj în alegerea unui drum potrivit, iar sprijinul unui mentor poate face diferența. Prin această inițiativă, vrem să le oferim instrumente concrete, sesiuni de consiliere și acces la modele inspiraționale, pentru ca fiecare elev să-și poată construi un viitor de succes.” – Flavius Herlaș, coordonator Departament Fundraising Școala de Valori.

În 2025, ne propunem ca prin „Școala Bunătății” să susținem 180 de elevi din 6 școli din mediul rural, oferindu-le 6 ateliere de consiliere în carieră și activități educaționale care le vor permite să își descopere talentele, să înțeleagă competențele necesare pe piața muncii și să își construiască un plan de carieră durabil. Dar pentru aceasta este nevoie de susținerea celor care cred în puterea educației centrate pe valori. De aceea, am lansat campania de donare prin SMS, prin trimiterea cuvântului „BUNATATE” la 8864, vei dona 4 euro, pentru ca elevii de gimnaziu să beneficieze de consiliere în carieră.

În 2024, prin intermediul donațiilor, Școala de Valori a susținut ateliere de consiliere în carieră pentru 120 de elevi.

Școala de Valori este o organizație non-guvernamentală și non-profit, înființată în 2009, care oferă tinerilor și profesorilor din mediul preuniversitar experiențe de dezvățare a convingerilor și comportamentelor disfuncționale și reînvățarea unor noțiuni care pun accentul pe identificarea potențialului individual, dezvoltarea competențelor pentru viață și creșterea abilității de a lucra colaborativ, multidisciplinar și multigenerațional pentru a transforma societatea actuală într-una centrată pe valori sănătoase. Din 2010 până în 2024, vorbim despre 203.997 de tineri și 13.346 de profesori.
Găsiți mai multe informații despre Școala de Valori pe pagina de Facebook, Instagram, TikTok și Linkedin, dar și pe Youtube.

 

Scandal la Romsilva: Un pădurar acuză un atentat la viața sa, în timp ce instituția susține că a fost un accident de muncă

Un caz controversat zguduie Regia Națională a Pădurilor Romsilva, după ce un fost pădurar din județul Timiș, Malița Leontin Adrian, acuză că a fost victima unui atentat la viața sa în timpul serviciului, dar superiorii săi au încadrat incidentul ca fiind un „accident în afara câmpului muncii”. Soția sa, Firuta Malița, încearcă de ani de zile să obțină dreptate în instanță, dar până acum justiția a clasat în mod repetat cazul.

Un accident sau o tentativă de eliminare?

Pe 11 iulie 2018, Leontin Malița, cu o experiență de 33 de ani ca pădurar, a suferit un incident grav în pădurea Unip, în timp ce încerca să degajeze un drum de un copac dezrădăcinat, pentru a putea merge să elibereze material lemnos unui cetățean care cumpărase lemn de foc legal. Conform documentelor oficiale, acesta a fost rănit de o creangă care s-a desprins dintr-un copac, dar familia susține că circumstanțele accidentului ridică multe semne de întrebare.

Potrivit soției sale, medicii care l-au tratat au sugerat că rănile sale ar putea proveni dintr-o agresiune fizică, nu dintr-un simplu accident. De asemenea, comisia care a anchetat cazul nu a fost niciodată prezentă la locul incidentului, bazându-se doar pe rapoarte întocmite ulterior. „Toate pozele din dosar le-am făcut eu, în spital și în pădure, după ce doamna doctor, neurochirurg, mi-a sugerat că a fost bătut”, a declarat Firuta Malița.

Contradicții grave în documentele oficiale

Investigațiile inițiale ale Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Timiș au concluzionat că evenimentul s-a produs la ora 16:30, adică după programul normal de muncă al pădurarului, deși în propria sa declarație acesta a precizat că incidentul a avut loc în jurul orei 15:10, în timpul serviciului.

Această incongruență ridică mari semne de întrebare asupra corectitudinii anchetei. „Au luat în considerare doar ora când s-a anunțat evenimentul, nu când s-a desfășurat efectiv. În declarația mea am precizat clar că accidentul a avut loc în timpul serviciului, dar la serviciu am fost mai târziu. Acest lucru arată clar un abuz din partea Direcției Silvice Timiș și a comisiei care a anchetat cazul”, a precizat Malița Leontin Adrian.

Mai mult, potrivit regulamentului intern al Romsilva, pădurarii au obligația de a asigura „supravegherea permanentă” a cantonului forestier, ceea ce înseamnă că aceștia sunt în activitate în orice moment, chiar și în afara orelor stricte de program. Acest detaliu anulează argumentul oficial că accidentul nu s-ar fi produs în timpul muncii.

Cinci ani de procese și cinci clasări ale dosarului

După eveniment, familia Malița a încercat să își caute dreptatea în instanță, însă toate demersurile au fost respinse, iar cazul a fost clasat de cinci ori. În februarie 2025, cazul ajunge din nou în fața instanței din Timișoara, pentru a șasea oară. „Am cheltuit sume uriașe pe avocați și procese, în timp ce soțul meu a fost înlăturat abuziv și lăsat fără niciun venit. Justiția trebuie să intervină și să facă dreptate”, afirmă Firuta Malița.

Ea mai susține că ITM a orchestrat o mușamalizare a cazului la cererea Direcției Silvice, iar faptul că nimeni nu a fost audiat în mod corespunzător demonstrează acest lucru. „Nu au fost niciodată în pădure la fața locului! Toți au insinuat că a fost un accident cauzat de o creangă de mari dimensiuni, ceea ce este fals!”, susține ea.

Cererea familiei: repunerea în funcție și recuperarea salariilor pierdute

Familia Malița cere ca fostul pădurar să fie repus în funcție și să i se recunoască dreptul la salariile neîncasate de-a lungul anilor în care a fost exclus abuziv din sistem. De asemenea, aceștia solicită reanalizarea cazului de către o instanță independentă și o nouă anchetă care să lămurească adevăratele circumstanțe ale incidentului din 2018.

Cazul lui Leontin Malița ridică semne de întrebare nu doar asupra modului în care sunt tratați pădurarii din România, ci și asupra transparenței și corectitudinii anchetelor desfășurate de autoritățile competente. Cu un nou termen de judecată în februarie, familia speră că justiția își va face, în sfârșit, datoria.

Directorul de la Romsilva care a primit o primă de pensionare de 100.000 de euro s-a judecat cu Casa de Pensii pentru a fi încadrat la „condiții speciale de muncă”

Teodor Țigan, fostul director general al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, a fost în centrul unui scandal major după ce a încasat o primă de pensionare de 100.000 de euro și s-a reangajat la scurt timp în funcția de director al Direcției Silvice Arad.

Mai mult decât atât, Țigan s-a judecat cu Casa de Pensii Arad pentru a fi încadrat retroactiv la „condiții speciale de muncă”, obținând o pensie majorată.

Cum a obținut pensia pentru „muncă de ocnaș”

  • În noiembrie 2023, Teodor Țigan s-a pensionat și a primit 100.000 de euro primă de pensionare de la Romsilva.
  • La scurt timp după pensionare, s-a reangajat pe același post la Direcția Silvică Arad.
  • A intentat proces împotriva Casei de Pensii Arad, solicitând recalcularea pensiei ca și cum ar fi muncit 35 de ani în condiții speciale.
  • Romsilva și Direcția Silvică Arad i-au emis adeverințe care confirmau că „a lucrat în condiții speciale”.
  • Tribunalul Arad i-a dat câștig de cauză și a obligat Casa de Pensii să îi recalculeze pensia și să îi plătească diferențele restante.

Ce înseamnă „condiții speciale” și cum a câștigat procesul?

Conform Legii Pensiilor, „munca în condiții speciale” presupune expunere la factori de risc și un impact negativ asupra sănătății. Aceasta oferă avantaje majore, precum reducerea vârstei de pensionare și un punctaj mai mare pentru pensie.

Teodor Țigan a susținut că în perioada 1988-2023 a lucrat în condiții speciale de muncă, invocând un articol din OUG 59/2000 privind statutul personalului silvic. În sprijinul său, Romsilva și Direcția Silvică Arad i-au emis adeverințe în care se menționa că a fost expus riscurilor din domeniul forestier.

Casa de Pensii Arad s-a opus:

✔️ A argumentat că nu s-au plătit contribuții suplimentare pentru condiții speciale, deci recalcularea pensiei nu era justificată.
✔️ În registrele de plată ale angajatorului, figura cu zero zile lucrate în condiții speciale.

Cum a câștigat Țigan:

✔️ Tribunalul Arad a invocat o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2023, care stabilea că personalul silvic poate fi încadrat automat în condiții speciale, fără obligația de plată a contribuțiilor suplimentare.
✔️ Instanța a considerat că adeverințele Romsilva sunt suficiente pentru a-i acorda avantajele.

Decizia finală:

✔️ Curtea de Apel Timișoara a menținut sentința, iar Casa de Pensii a fost obligată să îi acorde o pensie recalculată și să plătească diferențele salariale retroactive, cu rata inflației și dobânda legală.

Controversele: o pensionare aurită și un post „rezervat” la Romsilva

✔️ Primă de pensionare de 100.000 de euro: În timp ce românii de rând primesc pensii modeste, Teodor Țigan a beneficiat de una dintre cele mai mari prime de pensionare acordate vreodată la Romsilva.

✔️ Reangajare imediată: Deși s-a pensionat oficial, s-a reangajat pe același post, continuând să încaseze atât salariul, cât și pensia.

✔️ Noua lege a pensiilor a eliminat această facilitate: Începând cu 2024, silvicultorii nu mai sunt automat încadrați în condiții speciale de muncă. Totuși, Țigan și-a asigurat avantaje financiare uriașe înainte de modificarea legii.

✔️ Impactul asupra bugetului: Casa de Pensii va trebui să plătească retroactiv diferențele, iar cazul deschide un precedent periculos pentru alți foști angajați ai Romsilva care ar putea solicita aceleași beneficii.

Ce urmează?

Verificări privind primele de pensionare la Romsilva: Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat că peste 1.000 de angajați au beneficiat de bonusuri similare în ultimii doi ani.

Posibile modificări legislative: Parlamentul ar putea introduce măsuri pentru a preveni astfel de reangajări strategice și abuzuri privind pensionările anticipate.

Investigații extinse: Scandalul pensionărilor „aurite” de la Romsilva ridică semne de întrebare asupra întregului sistem și asupra modului în care sunt emise adeverințele pentru condiții speciale de muncă.

Cazul fostului șef al Romsilva evidențiază problemele majore din sistemul de pensii și din administrația publică.

✔️ Un director primește o primă uriașă, se pensionează și revine pe același post.
✔️ Reușește, printr-un proces controversat, să își majoreze pensia, în timp ce contribuabilii obișnuiți sunt penalizați pentru orice neregulă.
✔️ Scandalul expune lacunele din legislație și risipa fondurilor publice.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor acționa sau dacă astfel de practici vor continua nestingherite.

Sursă: Libertatea

Fotografii: Inquam Photos / George Călin

Mama șefei de HR de la Nordis a retras 30 de milioane de lei de la bancomat prin 6.850 de operațiuni – DIICOT acuză spălare de bani

O nouă descoperire șocantă în ancheta DIICOT privind grupul infracțional Nordis zguduie opinia publică: Maria Ivan, mama șefei de resurse umane de la Nordis, a retras peste 30 de milioane de lei din bancomate, printr-un număr incredibil de 6.850 de operațiuni bancare. Procurorii o acuză acum de constituirea unui grup infracțional organizat și spălare de bani.

Potrivit anchetei, Maria Ivan – care are doar studii elementareefectua, în medie, două retrageri pe zi timp de aproape șase ani, ridicând zilnic aproape 10.000 de lei.

Conform referatului DIICOT, între 18 februarie 2019 și 4 octombrie 2024, Maria Ivan a efectuat:

  • 6.850 de retrageri de numerar din bancomate, însumând 30.530.593,50 lei
  • 20 de retrageri de la ghișeul bancar, însumând 704.109 lei

Calcul simplu:

  • Într-un interval de aproximativ 3.500 de zile, a efectuat în medie 2 retrageri pe zi, excluzând zilele nelucrătoare.
  • A scos zilnic aproape 10.000 de lei.

Anchetatorii susțin că Maria Ivan era un pion-cheie în rețeaua de spălare a banilor din cadrul grupului Nordis, redirecționând banii către alte persoane fizice sau juridice controlate de liderii grupului infracțional.

„I-a sprijinit pe numiții Ciorbă Vladimir Răzvan și Poștoacă Gheorghe Emanuel în săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, prin asumarea și efectuarea de operațiuni cu fonduri bănești, cunoscând că provin din săvârșirea infracțiunii de delapidare” – arată referatul DIICOT.

Reacții virale pe rețelele sociale: „ANAF cere bon fiscal pentru un Nurofen, dar trece cu vederea milioane de lei”

Dezvăluirea a stârnit un val de reacții virulente pe rețelele sociale, unde utilizatorii ironizează diferențele de tratament dintre contribuabilii obișnuiți și rețelele de evazioniști.

Bogdan Glăvan, economist:

„Mama lu’ șefa HR de la Nordis, cu studii primare, a încasat și scos de la bancomate ZECI DE MILIOANE de lei. În perioada aia, eu îmi cumpăram casă de marcat pentru unicul motiv că voiam să merg la un festival de bere și pentru alea 3 zile și 2.000-3.000 de lei încasări îmi trebuia casă de marcat. Morala: zero taxe pentru nemernicii ăștia.”

Utilizator Reddit – GoodLime6965:

„Și mie mi-a făcut contabilul scandal că am plătit din greșeală cu cardul de firmă la farmacie 20 de lei pe un Nurofen și n-am avut factură. Doamne ferește!”

Alt utilizator Reddit:

„Cât de ușor ar putea face controale cei de la ANAF, doar cu simple sortări în baza de date din care se văd foarte ușor anomalii, cum ar fi aceasta cu milioane de lei scoase în cash.”

În timp ce ANAF și instituțiile de control cer justificări pentru fiecare leu cheltuit de firmele mici și contribuabilii obișnuiți, un mecanism de fraudă uriașă a funcționat fără probleme timp de șase ani.

Ce ridică semne de întrebare:

  • Nicio alertă din partea băncilor – operațiuni atât de frecvente și sume uriașe nu au ridicat suspiciuni?
  • Nicio investigație ANAF – cum de o persoană fără venituri oficiale semnificative a putut retrage peste 30 de milioane de lei fără să atragă atenția fiscului?
  • Protecție la nivel înalt? – Cine a permis acest tip de operațiuni timp de atâția ani?

DIICOT cere acum arestarea preventivă a Mariei Ivan, alături de membrii rețelei Vicol-Ciorbă. Anchetatorii analizează și implicarea altor persoane, inclusiv posibili complici din sistemul bancar și instituțiile de control.

Întrebarea care se pune este cât de adâncă este corupția care a permis o asemenea schemă frauduloasă să funcționeze nestingherită atâta timp.

Urmează noi arestări? Va reuși ANAF să recupereze prejudiciul? 🔴 Ce bănci au fost implicate și de ce nu au sesizat tranzacțiile suspecte?

Scandalul Nordis se amplifică, iar publicul așteaptă răspunsuri.

Sursă: Defapt