Procesul în care creatoarea de modă Adina Buzatu și alți 14 afaceriști sunt acuzați de evaziune fiscală și delapidare se află în procedura de cameră preliminară de peste doi ani și patru luni, timp în care a fost mutat între instanțe, întâmpinând numeroase obstacole procedurale.
Adina Buzatu este acuzată că ar fi adus un prejudiciu statului de 1,6 milioane de lei prin evaziune fiscală și ar fi delapidat suma de 4,5 milioane de lei din fondurile firmei pe care o administra. În cadrul dosarului, anchetatorii susțin că rețeaua infracțională a operat între 2012 și 2014 printr-un mecanism sofisticat de emitere de facturi fictive și tranzacții simulate, scopul fiind sustragerea de la plata impozitelor și TVA-ului.
În total, prejudiciul estimat depășește 16 milioane de lei, iar faptele descrise în rechizitoriu riscă să fie prescrise, având în vedere că infracțiunile economice de acest tip au termene de prescripție care curg de la data ultimului act material.
Dosarul a fost trimis inițial în judecată la Curtea de Apel Ploiești în noiembrie 2021, dar, după mai multe dispute juridice privind competența, a fost mutat la Curtea de Apel București și apoi returnat la Ploiești în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Această pendulare între instanțe a întârziat semnificativ desfășurarea procesului.
Pe parcursul celor doi ani de proceduri preliminare, cauza a fost amânată repetat din cauza lipsei de procedură cu părțile implicate, absenței apărării și lipsei reprezentanților legali ai firmelor inculpate. Toate acestea ridică suspiciuni cu privire la intenția inculpaților de a trage de timp pentru a scăpa de răspunderea penală.
Principalul inculpat din dosar, Cristian-Victor Nica, este acuzat că, în calitate de administrator al unor societăți comerciale cu comportament de tip „firmă fantomă”, a emis 617 facturi fiscale fictive, facilitând astfel evaziunea unor mari sume de bani pentru beneficiari. De asemenea, în schemă sunt implicați 14 alți afaceriști care ar fi înregistrat cheltuieli fictive în contabilitatea propriilor firme pentru a diminua obligațiile fiscale.
Adina Buzatu, potrivit procurorilor, ar fi folosit aceeași schemă pentru a înregistra cheltuieli fictive în contabilitatea firmei sale, T.A.B. Men Style SRL, și ar fi retras în mod ilegal sume de bani pentru uz personal.
Alături de Adina Buzatu, în dosar sunt implicați oameni de afaceri care ar fi comis fapte similare, totalizând delapidări și prejudicii de zeci de milioane de lei. Printre aceștia se numără persoane care și-au însușit bani prin operațiuni financiare frauduloase și au încercat să beneficieze de reducerea pedepselor prin denunțuri false.
Un exemplu elocvent este cel al lui Cristian Victor Nica, care a încercat să își înjumătățească pedeapsa prin denunțuri împotriva unor funcționari publici, însă încercarea a fost demontată de instanță.
Lungirea procedurilor judiciare în acest caz a atras critici din partea societății civile și a experților în drept penal, care subliniază că tergiversările pot duce la pierderea unor sume uriașe de bani din bugetul statului. În plus, cazul scoate la lumină vulnerabilitățile sistemului juridic în gestionarea dosarelor complexe de evaziune fiscală, în care inculpații pot exploata lacunele legislative pentru a scăpa de pedeapsă.
În prezent, procesul se află din nou în faza preliminară, iar șansele ca faptele să fie prescrise cresc cu fiecare amânare.
Articol integral pe Libertatea
