Un nou scandal lovește Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, după ce în cadrul audierilor parlamentare pe tema bugetului de stat pentru 2025 a ieșit la iveală o situație de-a dreptul halucinantă: aproximativ 100 de angajați ai Romsilva s-au pensionat, dar nu au anunțat instituția, continuând să încaseze atât salariul, cât și pensia.

În timpul audierilor, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a fost interpelat de deputatul USR Claudiu Năsui, care a cerut explicații pentru abuzurile financiare și practicile controversate din cadrul regiei. În special, a fost adusă în discuție situația directorului Romsilva, care, după ce a primit o primă de pensionare de 100.000 de lei, s-a reangajat imediat în cadrul aceleiași instituții.

Răspunsul ministrului a scos la iveală o realitate și mai gravă: zeci de angajați ai Romsilva s-au pensionat, dar nu au informat angajatorul, continuând să fie plătiți din fondurile publice.

„Este un fenomen extrem de grav. Astăzi ne aflăm într-o situație în care, de luni de zile – unii chiar de ani de zile – acești oameni încasează și pensie, și salariu. Sunt peste 100 de astfel de cazuri, iar astăzi am cerut conducerii Romsilva să închidă aceste dosare și să recupereze sumele încasate necuvenit.” – a declarat Mircea Fechet.

Situația semnalată nu este singulară. În ultimii doi ani, peste 1.000 de angajați ai Romsilva au beneficiat de bonusuri de pensionare uriașe, unele ajungând chiar și la 500.000 de lei, deși mulți dintre aceștia au rămas ulterior angajați în cadrul regiei.

„Cine s-a pensionat și a primit o astfel de bonificație trebuie să își vadă liniștit de pensie. Are cine să lucreze la Romsilva și la ocoalele private. Nu putem tolera astfel de practici!” – a adăugat ministrul Mediului.

Conform legii, încasarea simultană a pensiei și a salariului din sistemul public este interzisă în anumite condiții, însă reglementările sunt adesea evitate prin diverse artificii juridice.

Problema pare să fie cauzată de lipsa unor verificări riguroase în cadrul Romsilva, dar și de faptul că instituția nu a fost notificată oficial de pensionarea unor angajați. Astfel, salariile acestora au continuat să fie plătite, în paralel cu pensiile primite prin decizii ale caselor județene de pensii.

„Nu e nevoie să dați în judecată Romsilva. Contractul colectiv de muncă este public și poate fi consultat. Însă este clar că trebuie să corectăm rapid aceste abuzuri și să luăm măsuri pentru ca astfel de situații să nu se mai repete.” – a mai spus Mircea Fechet.

Ministrul Mediului a cerut revizuirea tuturor dosarelor de pensionare din cadrul Romsilva, pentru a identifica angajații care au beneficiat ilegal de salarii și pensii simultan. În plus, se ia în considerare o modificare legislativă pentru a preveni astfel de practici și a impune sancțiuni mai dure.

Principalele măsuri anunțate:

• Audit intern asupra plăților făcute către angajații pensionați
• Identificarea și recuperarea sumelor încasate ilegal
• Sancționarea celor responsabili de aceste nereguli
• Posibile sesizări către Parchet pentru investigarea cazurilor de fraudă
• Propuneri legislative pentru eliminarea „portițelor” care permit astfel de practici

Situația de la Romsilva vine în contextul unor reforme promise, dar niciodată implementate în ceea ce privește transparentizarea și eficientizarea cheltuielilor publice. În timp ce guvernul cere economii și măsuri de austeritate, astfel de cazuri subliniază lipsa unui control eficient asupra instituțiilor de stat.

Rămâne de văzut cât de repede și cât de eficient vor fi corectate aceste abuzuri financiare, însă cert este că Romsilva se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de credibilitate din ultimii ani.

Sursă: Epochtimes-romania

Premierul Marcel Ciolacu a decis numirea Rela-Nicoleta Ștefănescu în funcția de secretar general al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), una dintre instituțiile responsabile cu supravegherea și reforma companiilor de stat. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, iar numirea este valabilă pentru șase luni, prin detașare de la Ministerul Agriculturii.

Cine este Rela-Nicoleta Ștefănescu?

Ștefănescu este o figură cunoscută în administrația publică, având un parcurs profesional marcat de multiple funcții-cheie în instituțiile statului și un trecut controversat.

Funcții ocupate anterior:

✅ Secretar general la Ministerul Finanțelor
✅ Secretar general la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
✅ Director al Direcției Juridice din Ministerul Agriculturii
✅ Membru în Consiliile de Administrație la mai multe companii de stat:

• Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri
• Autoritatea Aeronautică Civilă Română
• SNTFC CFR Călători
• Exim Banca Românească

Este evident că Ștefănescu a ocupat poziții strategice în mai multe instituții publice și companii de stat, ceea ce ridică întrebări despre criteriile de selecție și independența decizională.

Plângere penală în dosarul Voiculescu – Legături cu unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție

În 2012, Daniel Constantin, pe atunci ministru al Agriculturii, a formulat o plângere penală împotriva lui Rela Ștefănescu, acuzând-o că a intervenit pentru diminuarea prejudiciului în dosarul ICA (privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare), în care era vizat Dan Voiculescu.

Procurorii DNA au investigat cazul, după ce Ștefănescu a transmis la Tribunalul București o opinie a unui expert contabil, fără acordul ministerului, care reducea prejudiciul calculat în dosar. Practic, acțiunea ar fi putut scăpa de răspundere penală unul dintre cei mai influenți moguli media ai României.

În 2014, Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru fraudă în acest dosar.

Acest episod ridică întrebări serioase despre imparțialitatea și integritatea noului secretar general al AMEPIP.

De ce este această numire atât de importantă?

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost înființată în 2023, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având rolul de a monitoriza și evalua companiile de stat. Aceasta ar trebui să asigure un management performant și transparent al întreprinderilor publice, reducând influențele politice.

Problema este că, în realitate, instituția a devenit o platformă de numiri politice.

Comisia Europeană a blocat deja 80 de milioane de euro din PNRR, motivând că numirile la companiile de stat nu respectă criteriile de transparență și performanță.

De asemenea, Bruxelles-ul a suspendat o plată de 300 de milioane de euro, din cauza ingerințelor politice în numirile din companiile energetice.

În acest context, numirea unei persoane cu un trecut controversat într-o instituție-cheie pentru reforma companiilor de stat ridică suspiciuni cu privire la direcția în care se îndreaptă această reformă.

Ce înseamnă această numire pentru viitorul companiilor de stat?

Rela-Nicoleta Ștefănescu vine la conducerea AMEPIP într-un moment în care România riscă să piardă miliarde de euro din cauza politizării excesive a companiilor de stat.

Dacă guvernul nu respectă angajamentele asumate față de Comisia Europeană, România poate pierde definitiv fondurile europene destinate reformei întreprinderilor publice.

Numirea lui Ștefănescu ridică întrebări serioase despre transparența și independența deciziilor care vor fi luate în AMEPIP și dacă această agenție va reuși să își îndeplinească rolul de supraveghere și eficientizare a companiilor de stat.

O numire care poate afecta viitorul reformei companiilor de stat

Rela-Nicoleta Ștefănescu este o figură cu o vastă experiență în administrația publică, însă trecutul său ridică semne de întrebare serioase asupra integrității și independenței sale.

Faptul că a fost implicată într-unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție din România, având legături cu dosarul Dan Voiculescu, este un semnal de alarmă.

Numirea ei într-o instituție-cheie pentru reforma companiilor de stat vine într-un moment în care România se află sub presiunea Comisiei Europene pentru a respecta standardele de transparență și guvernanță corporativă.

Dacă această reformă va fi deturnată de influențele politice și de interesele personale, România riscă să piardă fondurile europene vitale pentru modernizarea și eficientizarea sectorului public.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Averea uriașă a unui simplu inspector ANAF

Vasile Capră, inspector antifraudă la Direcția Generală Antifraudă Fiscală, deține:

• O vilă de 517 mp în București – de aproape 10 ori mai mare decât un apartament standard cu două camere.
• O casă de vacanță de 220 mp
• Terenuri extinse – 1.900 mp extravilan și 6.300 mp intravilan în Prahova, plus un teren de 306 mp în București.

Surpriza majoră? Aceste bunuri au fost acumulate doar din salariul său de bugetar, fără alte surse declarate de venit.

Împrumut misterios de 255.000 de dolari

• Capră a declarat că a primit această sumă de la o „persoană fizică” între 2006 și 2009.
• Inițial, trebuia returnat până în 2015, dar termenul a fost prelungit mai întâi până în 2023, apoi până în 2033.
• Un detaliu suspect? Inspectorul ANAF are un salariu anual de 25.600 de dolari, ceea ce înseamnă că ar trebui să trăiască 10 ani fără să cheltuie niciun leu ca să returneze banii.

Nu are conturi bancare declarate și nici alte venituri oficiale, în afară de salariu.

DIICOT: Cum au protejat inspectorii ANAF evaziunea fiscală Nordis

Vasile Capră și un alt inspector, Sorin Voicu, au efectuat mai multe controale la firmele lui Vladimir Ciorbă, dar nu au raportat nicio ilegalitate.

În decembrie 2021, cei doi inspectori au fost trimiși să verifice două firme suspecte, furnizori ai Nordis. Rezultatul? Un proces-verbal în care „nu s-a consemnat nimic”.

Între 2022 și 2023, Capră și Voicu au efectuat alte controale la firmele ANTREPRIZĂ MONTAJ CONSTRUCT și PTG ORIGINAL CONSTRUCT. Concluzia DIICOT?

• Au ignorat probele privind evaziunea fiscală
• Nu au raportat tranzacțiile suspecte dintre firmele „fantomă” și Nordis
• Au acționat deliberat pentru a proteja afacerea lui Vladimir Ciorbă

Procurorii susțin că Vasile Capră și Sorin Voicu au încercat să împiedice tragerea la răspundere penală a lui Vladimir Ciorbă, facilitând astfel evaziunea fiscală.

Aceste fapte se încadrează în infracțiunea de favorizarea făptuitorului, o acuzație extrem de gravă pentru un inspector ANAF.

Concluzii: Rețea de protecție și averi inexplicabile

• Inspector ANAF cu avere impresionantă, deși are doar un salariu de bugetar
• Vilă de 517 mp și casă de vacanță, fără surse clare de finanțare
• Împrumut de 255.000 de dolari de la o „persoană fizică”, cu termene de returnare prelungite suspect
• Anchetatorii DIICOT acuză că a favorizat frauda Nordis, blocând investigațiile privind evaziunea fiscală

Scandalul Nordis devine tot mai complex, iar implicarea unor funcționari publici ridică întrebări serioase despre corupția din instituțiile statului.

Investitorii Nordis, care și-au pierdut economiile, află acum că, în loc să fie protejați, fraudele au fost acoperite chiar de cei care trebuiau să le investigheze.

Dacă acuzațiile se confirmă, cazul Vasile Capră poate deveni un simbol al corupției și complicității dintre stat și afacerile controversate din România.

Sursă: G4Media

Parlamentul l-a ales pe Eugen Bejinariu (PSD) la conducerea Comisiei comune de control a SRI, instituția responsabilă de supravegherea civilă a principalului serviciu secret al României. Alegerea sa a stârnit controverse uriașe, având în vedere trecutul său politic și legăturile cu afaceriști influenți ai tranziției, proiecte legislative contestate și o avere impresionantă acumulată din funcții publice.

Carieră controversată lângă Adrian Năstase

• Fost secretar general al Guvernului în perioada Adrian Năstase (2000-2004), implicat în privatizările controversate ale epocii.
• A fost directorul RAAPPS, instituția care administra patrimoniul de lux al statului și care a fost acuzată de retrocedări și vânzări de imobile la prețuri modice pentru oameni influenți ai PSD.
• În decembrie 2004, după demisia lui Năstase, a fost premier interimar.
• Este deputat PSD din 2004, fără întrerupere, deținând una dintre cele mai longevive cariere parlamentare.

Inițiator al unui proiect legislativ care dădea SRI puteri similare cu fosta Securitate

• În 2005, Bejinariu a fost co-inițiatorul Legii „Big Brother”, alături de Gabriel Oprea și George Maior (acesta din urmă și-a retras semnătura).
• Proiectul de lege permitea SRI să intercepteze comunicațiile fără mandat judecătoresc, un abuz care amintea de practicile fostei Securități comuniste.
• Totodată, obliga companiile de telecomunicații și Poșta Română să ofere acces nelimitat la datele de comunicații și corespondență, fără supraveghere judiciară.
• În urma protestelor societății civile și presiunii internaționale, legea a fost respinsă.

Legături strânse cu „miliardarii tranziției”

• Prieten apropiat al lui Dorin Cocoș și Alexandru Bittner, doi dintre cei mai controversați afaceriști post-revoluționari, cu conexiuni puternice în zona politică și servicii.
• A fost administrator și cenzor în mai multe firme controlate de Alexandru Bittner, fost asociat și apropiat al lui Adrian Năstase.
• Traian Băsescu, în campania din 2004, îl descria pe Bejinariu ca fiind parte a „mafiei personale” a lui Adrian Năstase.

Bugetar milionar: Cum a strâns o avere impresionantă doar din funcții publice?

Conform declarației de avere:

• Conturi și plasamente de peste 5,5 milioane lei
• Colecție de artă, ceasuri de lux și obiecte de cult
• Șapte terenuri (intravilane, agricole, păduri)
• Un apartament și o casă de lux
• Pensii speciale generoase de la Ministerul Apărării

Ce face această comisie?

• Supervizează activitatea SRI, verifică bugetul și controlează legalitatea operațiunilor serviciului.
• Poate propune revocarea șefului SRI și verifică numirile în funcțiile de conducere.
• Examinează respectarea drepturilor și libertăților cetățenești în activitatea SRI.

Cine mai face parte din comisie?

• Neagu Nicolae (PNL) – vicepreședinte
• Csoma Botond (UDMR) – secretar
• Bogdan Cojocaru (PSD)
• Allen Coliban (USR)
• Vasile Nagy (SOS România)
• Răzvan Prișcă (PNL)
• Fabian Radu (AUR)
• Laurențiu Țepeluș (PSD)

Un posibil conflict de interese

Bejinariu este prieten apropiat al unor personaje cu legături puternice în zona serviciilor de informații și afaceri cu statul. Prin poziția sa, ar putea influența direcția anchetelor și priorităților SRI în interes propriu.

Credibilitatea controlului parlamentar asupra SRI, pusă sub semnul întrebării

În loc să asigure transparență și echilibru, noua conducere a comisiei ar putea reduce și mai mult supravegherea civilă asupra serviciului secret.

Legături cu trecutul autoritar

Numirea sa în această funcție amintește de practici din perioada comunistă, când controlul Securității era asigurat de personaje loiale regimului.

Într-o perioadă de instabilitate politică și geopolitică, transparența și controlul civil asupra serviciilor de informații sunt esențiale. Numirea lui Eugen Bejinariu la conducerea Comisiei de control SRI ridică mari semne de întrebare privind obiectivitatea, integritatea și eficiența acestui mecanism de supraveghere.

Sursă: G4Media

Foto: PAUL BUCIUTA / Agerpres