Acasă Blog Pagina 127

Dezmăț pe bani publici la Transelectrica în plin an de austeritate: indemnizații generoase și privilegii pentru șefi fără experiență în energie

Redacția Normedia
-
0
Dezmăț pe bani publici la Transelectrica în plin an de austeritate: indemnizații generoase și privilegii pentru șefi fără experiență în energie

Într-un context în care guvernul României susține că implementează măsuri de austeritate, Transelectrica, compania de stat care administrează rețelele naționale de transport al energiei electrice, oferă beneficii financiare generoase șefilor săi. Membrii Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului companiei primesc indemnizații brute lunare de peste 42.000 de lei, la care se adaugă beneficii suplimentare, cum ar fi decontarea chiriilor și transportului.

Conform documentelor publicate pe site-ul companiei, cei șapte membri ai Consiliului de Supraveghere vor primi:

  • 42.350 lei brut lunar, aproape dublu față de indemnizațiile acordate acum doi ani;
  • Chirii decontate până la 1.250 euro/lună pentru cei care nu locuiesc în București sau la mai puțin de 60 km de capitală;
  • Decontarea transportului până la 3.500 lei/lună, inclusiv pentru deplasări aeriene, feroviare sau rutiere.

Această situație este văzută drept o risipă în condițiile în care guvernul anunță reduceri de cheltuieli bugetare. Transelectrica este o companie monopolistă, al cărei buget provine din taxe și tarife plătite de consumatori.

Cine sunt șefii Transelectrica?

Noul Directorat al Transelectrica, care va conduce compania pentru următorii patru ani, este format din:

  • Ștefăniță Munteanu (președinte) – fost consilier județean în Buzău, fără experiență în sectorul energetic, dar cunoscut drept apropiat al premierului Marcel Ciolacu;
  • Victor Moraru – asociat cu vicepremierul Marian Neacșu, anterior implicat în controverse legate de incompatibilitate;
  • Florin-Cristian Tătaru și Cătălin-Constantin Nadolu, care și-au păstrat mandatele;
  • Vasile-Cosmin Nicula, fost vicepreședinte la Curtea de Conturi.

Niciunul dintre acești membri nu are pregătire de bază în energie, fiind numiți pe filiere politice. Procesul de selecție a fost contestat de Corpul de Control al premierului, care a sugerat reluarea procedurii din cauza neregulilor. Totuși, numirile au fost validate.

Ștefăniță Munteanu, noul președinte al Directoratului, este văzut drept o figură politică controversată. Venit din Buzău, fieful premierului Marcel Ciolacu, Munteanu nu are experiență relevantă în domeniul energetic. Promovarea sa este văzută ca o recompensă politică și ridică întrebări despre competența echipei care gestionează o companie strategică pentru economia națională.

Victor Moraru, de asemenea, este un exemplu al implicării politicului în numirile de la Transelectrica. După ce și-a dat demisia din funcția de conducere la AMEPIP (agenția care supervizează companiile de stat), din cauza suspiciunilor de incompatibilitate, acesta a fost numit membru al Directoratului Transelectrica.

Beneficiile financiare și numirile controversate au atras critici vehemente:

  • Risipa banilor publici într-o perioadă în care guvernul solicită reducerea cheltuielilor bugetare;
  • Politizarea excesivă a unei companii strategice pentru infrastructura energetică a României;
  • Riscuri pentru eficiența operațională a Transelectrica, având în vedere lipsa de experiență a conducerii în sectorul energetic.

Transelectrica nu este un caz izolat. Alte companii de stat din România au fost criticate pentru lipsa de transparență, politizarea excesivă și managementul deficitar. Această situație ridică întrebări despre modul în care sunt gestionate resursele publice și despre prioritățile coaliției de guvernare în contextul unor provocări economice semnificative.

În timp ce publicul suportă povara unor taxe mai mari și a inflației, exemple precum cel al Transelectrica subminează încrederea în promisiunile de reformă și austeritate ale guvernului. Deși Transelectrica ar trebui să fie un pilon al securității energetice, pare să fi devenit un simbol al risipei și al influenței politice excesive.

Sursă: G4Media

Intrarea Bulgariei în Schengen și perpetuarea practicilor controversate la frontiere: „Coada de așteptare virtuală” rămâne în funcțiune

Redacția Normedia
-
0
Intrarea Bulgariei în Schengen și perpetuarea practicilor controversate la frontiere: „Coada de așteptare virtuală” rămâne în funcțiune

La punctele de trecere a frontierei, cum ar fi Ruse, șoferii de camioane sunt adesea redirecționați către parcări private cu plată înainte de a putea traversa granița. În aceste parcări, șoferii primesc un număr dintr-un sistem de gestionare a traficului – așa-numita „coadă virtuală”.

Deși în teorie acest sistem ar trebui să organizeze traficul, în practică, șoferii sunt forțați să achite taxe pentru utilizarea parcărilor înainte de a putea primi numărul necesar.

Un reportaj Nova TV a surprins un conflict între un angajat al unei astfel de parcări și un șofer care întreba de ce, în condițiile aderării la Schengen, este încă obligat să urmeze acest proces. În absența unei cozi semnificative la frontieră, „coada virtuală” ar trebui să fie inutilă, dar pare să persiste.

La Ruse, parcarea este gestionată de compania privată „Tir Parking Ruse”. Aproximativ 40% din această firmă este deținută de Anelia Lazarova, iar restul de 60% este controlat de entități legate de Emil Herssev, un fost subguvernator al Băncii Naționale Bulgare. Deși Herssev susține că implicarea sa este doar financiară, companiile asociate lui controlează parcările similare și la alte puncte de trecere a frontierelor, cum ar fi Vidin și Căpitan Andreevo.

Plata pentru utilizarea parcării variază între 15 leva (aproximativ 40 de lei) pentru transportatorii bulgari și 25 de euro pentru cei străini, ceea ce adaugă o povară semnificativă asupra șoferilor și companiilor de transport.

Odată cu eliminarea controalelor la frontieră, traficul ar trebui să fie liber pentru vehicule, cu excepția unor inspecții aleatorii pentru 5-10% dintre camioane. Cu toate acestea, sistemele de parcare tampon și coada virtuală continuă să existe, ceea ce ridică întrebări despre interesele financiare care stau la baza acestor practici.

Guvernatorul regional din Ruse, Dragomir Draganov, a anunțat că aceste sisteme vor fi folosite doar în condiții de trafic intens. Totuși, reparațiile planificate la Podul Giurgiu-Ruse ar putea duce la reluarea cozii virtuale chiar în această săptămână.

Aceste parcări tampon nu sunt unice pentru Ruse. La Vidin, o parcare similară este gestionată de „Danubia Logistic Vidin”, iar la granița cu Turcia, punctele de trecere Căpitan Andreevo și Lesovo au sisteme aproape identice. Anchetele anterioare au arătat că aceste companii private au legături cu persoane influente și chiar cu personaje controversate implicate în afaceri suspecte.

Transportatorii români și internaționali au raportat frecvent aceste practici abuzive, care cresc costurile și complică logistică. Deși autoritățile locale și guvernul bulgar au promis investigații și măsuri, puține s-au schimbat. O anchetă din 2024 a recomandat elaborarea unei „abordări cuprinzătoare” pentru gestionarea frontierelor, dar fără rezultate concrete până acum.

Intrarea Bulgariei și României în Schengen ar trebui să simbolizeze o integrare completă în Uniunea Europeană și eliminarea barierelor comerciale. Cu toate acestea, aceste practici arată că problemele sistemice și interesele private pot persista, afectând negativ transportatorii și comerțul internațional.

Rămâne de văzut dacă presiunile publice și investigațiile media vor duce la o schimbare reală în gestionarea acestor puncte de frontieră, acum transformate în teste pentru funcționalitatea Schengen.

Articol integral pe Romania.Europalibera.org

Cel mai mare parc fotovoltaic din Europa va fi construit în județul Arad: o investiție privată de 800 de milioane de euro

Redacția Normedia
-
0
Cel mai mare parc fotovoltaic din Europa va fi construit în județul Arad: o investiție privată de 800 de milioane de euro

Autoritățile locale din comunele Pilu și Grăniceri, județul Arad, au finalizat toate procedurile și au emis autorizațiile necesare pentru demararea construcției celui mai mare parc fotovoltaic din Europa. Proiectul, care implică o investiție privată de 800 de milioane de euro, va ocupa o suprafață de peste 1.000 de hectare și va avea o capacitate impresionantă de 1.044 MW.

Primarul comunei Grăniceri, Petru Claudiu Bătrînuț, a confirmat că ultimele documente au fost emise în luna decembrie, în colaborare cu Primăria Pilu. „Din punctul nostru de vedere, toate procedurile au fost încheiate. Conform planurilor investitorilor, lucrările de construire vor începe în primăvară-vară. Proiectul a fost ajustat recent pentru a include cele mai noi tehnologii, reducând numărul panourilor fotovoltaice, dar crescând puterea acestora, fără a afecta capacitatea de producție anunțată inițial”, a declarat edilul.

Pe lângă producția de energie regenerabilă, proiectul va atrage și alte investiții conexe, printre care o fermă de servere de date care va consuma o parte din energia produsă de parc. „Acest proiect deschide uși pentru alte investiții importante în zonă, contribuind la dezvoltarea economică a județului Arad”, a mai adăugat primarul din Grăniceri.

Anunțat inițial în toamna anului 2022, parcul fotovoltaic va fi construit pe 1.064 de hectare și va avea o capacitate de 1.044 MW. Dezvoltatorul, compania Monsson, a ales această locație datorită infrastructurii bine puse la punct și a logisticii favorabile. „Este cel mai mare parc fotovoltaic din Europa și reprezintă o etapă importantă pentru România în tranziția către energia regenerabilă”, a declarat Sebastian Enache, reprezentantul Monsson.

Pe lângă construcția parcului fotovoltaic, proiectul include și unul dintre cele mai mari centre de pregătire profesională din zonă. Peste 1.000 de persoane vor lucra zilnic la construcția acestuia, iar la finalizare vor fi angajați aproximativ 200 de oameni pentru operare și mentenanță.

Monsson nu se oprește aici. Compania are planuri pentru alte două parcuri fotovoltaice în județul Arad, la Chișineu-Criș și Macea, care vor avea o capacitate combinată de aproximativ 800 MW. Investiția estimată pentru aceste două proiecte este de 600 de milioane de euro.

De asemenea, compania va construi o stație de stocare a energiei la Grăniceri, cu o capacitate de 500 MW și o investiție adițională de 200 de milioane de euro.

Cele trei proiecte dezvoltate de Monsson în județul Arad reprezintă o investiție totală de 1,4 miliarde de euro, consolidând poziția României ca lider regional în producția de energie regenerabilă. În plus, aceste proiecte vor reduce emisiile de carbon și vor contribui la obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii Europene.

Construcția celui mai mare parc fotovoltaic din Europa și a altor proiecte conexe subliniază potențialul României de a deveni un hub energetic important în regiune.

Sursă: G4Media

Românii vor avea nevoie de ETA pentru a călători în Marea Britanie începând din aprilie 2025

Redacția Normedia
-
0
Românii vor avea nevoie de ETA pentru a călători în Marea Britanie începând din aprilie 2025

Începând cu 2 aprilie 2025, cetățenii români care doresc să călătorească în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord vor trebui să obțină o Autorizație Electronică de Călătorie (ETA), conform unui anunț oficial al Ministerului Afacerilor Externe din România. Această nouă cerință face parte din politica Marii Britanii de consolidare a controlului asupra frontierelor sale după Brexit.

Ce este ETA și cum funcționează?

ETA reprezintă o autorizație digitală de călătorie, similară cu sistemul ESTA al SUA, necesară pentru toate călătoriile în Marea Britanie, indiferent de scop (turistic, vizite, tranzit aeroportuar). Autorizația va avea o valabilitate de doi ani, permițând multiple intrări pe teritoriul britanic.

Procesul de obținere a ETA va fi simplu și digital:

  • Aplicația online pentru ETA va fi disponibilă din 5 martie 2025.
  • Costul autorizației este de 10 lire sterline pentru toate categoriile de vârstă, inclusiv pentru minori.
  • Taxa nu va fi returnabilă în caz de refuz al cererii.

Cine are nevoie de ETA?

Toți cetățenii europeni, inclusiv cei români, vor avea nevoie de ETA pentru a intra în Regatul Unit, cu următoarele excepții:

  • Persoanele cu statut de rezident settled sau pre-settled prin schema EU Settlement Scheme.
  • Diplomații acreditați în Marea Britanie.
  • Deținătorii de vize pentru studii, muncă sau alte scopuri.

Românii vor putea călători în scopuri turistice sau pentru vizite de scurtă durată (până la șase luni) fără viză, dar ETA va fi obligatorie pentru intrare.

Ce nu este ETA?

Este important de reținut că ETA nu este o viză de ședere, muncă sau studii. Persoanele care intenționează să se stabilească în Marea Britanie sau să desfășoare activități economice trebuie să obțină vize corespunzătoare înainte de a călători.

Cerințe suplimentare pentru călătorii în Marea Britanie

Începând cu 1 ianuarie 2021, cărțile de identitate emise de statele membre UE nu mai sunt acceptate ca documente de călătorie pentru cetățenii nerezidenți. Românii trebuie să dețină un pașaport valabil (simplu electronic sau temporar) pentru intrare. Excepție fac cetățenii cu statut de rezident settled sau pre-settled, care pot folosi cărțile de identitate înregistrate în sistemul UKVI până la 31 decembrie 2025.

Impactul noilor reglementări

Aceste schimbări vor afecta toți cetățenii UE care intenționează să călătorească în Regatul Unit. ETA va asigura autorităților britanice informații prealabile despre persoanele care doresc să intre în țară, în scopul gestionării eficiente a fluxurilor de călători și al securității naționale.

„ETA este un pas necesar pentru a îmbunătăți siguranța frontierelor noastre și pentru a ne asigura că avem un control mai bun asupra călătoriilor internaționale,” a declarat un oficial britanic.

Cum să aplicați pentru ETA?

  1. Accesați platforma oficială de aplicație online disponibilă de la 5 martie 2025.
  2. Completați formularul cu datele personale și scopul călătoriei.
  3. Achitați taxa de 10 lire sterline.
  4. Așteptați confirmarea, care ar trebui să sosească în termen de câteva zile lucrătoare.

Pentru mai multe informații, cetățenii români sunt sfătuiți să consulte site-ul oficial al guvernului britanic sau să contacteze reprezentanțele diplomatice române din Regatul Unit.

Recomandări pentru călători

Cetățenii români care intenționează să călătorească în Marea Britanie ar trebui să:

  • Verifice din timp valabilitatea pașaportului.
  • Aplice pentru ETA cu câteva săptămâni înainte de călătorie.
  • Informeze consulatele românești din Regatul Unit despre prezența lor, pentru o asistență mai eficientă în caz de urgență.

Sursă: Digi24

CEDO: Statul român obligat să restituie 17.000 de hectare Composesoratului Borșa sau să plătească despăgubiri de peste 61 de milioane de euro

Redacția Normedia
-
0
CEDO: Statul român obligat să restituie 17.000 de hectare Composesoratului Borșa sau să plătească despăgubiri de peste 61 de milioane de euro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o hotărâre istorică prin care obligă statul român să restituie Asociației Composesorale Borșa 17.000 de hectare de teren forestier sau, în caz de neexecutare, să plătească despăgubiri de peste 61 de milioane de euro. Decizia, care a fost anunțată marți, vine după un proces îndelungat, în care România a fost acuzată de nerespectarea dreptului de proprietate.

Procesul a început în urmă cu aproape două decenii, când Asociația Composesorală Borșa a obținut în instanțele din România o sentință executorie care obliga autoritățile locale și județene să îi restituie terenurile confiscate abuziv. Decizia din 2005 a rămas neexecutată, în ciuda hotărârilor definitive și a multiplelor demersuri ale proprietarilor.

În 2022, CEDO a constatat pentru prima dată încălcarea dreptului de proprietate, conform articolului 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Statul român a primit atunci un termen de grație pentru a remedia situația, dar, potrivit avocatei Nicoleta Popescu, autoritățile au continuat să ignore obligațiile legale.

„Reprezentanții statului au fost aroganți și zeflemitori. Ne-au spus: ‘Ce dacă aveți o hotărâre CEDO, nu vă dăm nimic pentru că nu vrem noi’,” a declarat avocata.

Ce prevede decizia CEDO?

Restituirea terenurilor

Statul român trebuie să restituie în natură cele 17.000 de hectare de pădure în termen de 12 luni de la data la care decizia devine definitivă.

Despăgubiri financiare

Dacă terenurile nu sunt restituite, autoritățile trebuie să plătească suma de 61,54 milioane de euro către Asociația Composesorală Borșa.

Despăgubiri pentru alți reclamanți

Pe lângă această sumă, statul este obligat să plătească compensații suplimentare pentru 27 de reclamanți în cazul dosarului conex „Văleanu și alții împotriva României.”

Asociația a salutat decizia CEDO, subliniind că reprezintă o victorie nu doar pentru membrii săi, ci și pentru toți cei care luptă pentru respectarea drepturilor de proprietate. Reprezentanții asociației au însă rezerve cu privire la implementarea hotărârii.

„Deși decizia este clară, avem îndoieli serioase că autoritățile române vor acționa în termen. Ignorarea hotărârilor legale a devenit o practică, iar cetățenii vor plăti prețul incompetenței și aroganței funcționarilor publici,” a declarat unul dintre liderii asociației.

Statul are posibilitatea să conteste cuantumul despăgubirilor la Marea Cameră a CEDO, dar acest demers ar putea întârzia doar temporar obligația de restituire. Dacă România nu execută hotărârea în termenul impus, consecințele financiare și reputaționale ar putea fi grave.

„Ministerul Finanțelor va fi nevoit să scoată peste 61 de milioane de euro din bugetul de stat. Acești bani provin, desigur, din contribuțiile tuturor cetățenilor, ceea ce face situația și mai revoltătoare,” a explicat avocata Nicoleta Popescu.

Conform deciziilor instanțelor naționale și europene, comisiile locale și județene din Borșa au fost direct responsabile pentru nerespectarea dreptului de proprietate. În ciuda sentințelor, autoritățile locale au refuzat sistematic să pună în aplicare decizia, invocând diverse pretexte birocratice.

„Aceasta este o situație emblematică pentru felul în care statul român tratează drepturile de proprietate. Este o combinație de incompetență, rea-voință și lipsă de responsabilitate,” a subliniat avocata Popescu.

Cu un deficit bugetar deja alarmant, o eventuală plată a despăgubirilor ar reprezenta o povară suplimentară pentru statul român. Experții atrag atenția că această situație ar fi putut fi evitată dacă autoritățile locale și centrale ar fi respectat legea și ar fi acționat prompt.

„Această decizie este un semnal de alarmă. Nerespectarea hotărârilor judecătorești și ignorarea drepturilor de proprietate nu mai sunt acceptabile într-un stat european modern,” a concluzionat avocata reclamantei.

Sursă: G4Media

Guvernul caută soluții pentru a aduce 26,2 miliarde lei la buget: Ce taxe ar putea fi majorate în 2025

Redacția Normedia
-
0
Guvernul caută soluții pentru a aduce 26,2 miliarde lei la buget: Ce taxe ar putea fi majorate în 2025

Guvernul României trebuie să găsească venituri suplimentare de 26,2 miliarde lei în 2025 pentru a respecta angajamentele asumate prin planul fiscal agreat cu Comisia Europeană. Cu toate acestea, măsurile adoptate recent prin controversata „ordonanță trenuleț” asigură doar 6,3 miliarde lei, punând presiune pe Executiv pentru noi reforme fiscale.

Printre schimbările implementate deja se numără:

  • Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%;
  • Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industrie alimentară;
  • Reducerea pragului de eligibilitate pentru microîntreprinderi;
  • Taxa pe construcții speciale („taxa pe stâlp”), care încă așteaptă definitivarea.

Aceste măsuri vor aduce un impact limitat, lăsând o mare parte din deficit neacoperit.

Măsuri discutate pentru viitor

Printre propunerile evaluate de Ministerul Finanțelor împreună cu Banca Mondială și Comisia Europeană se numără:

  1. Creșterea impozitului pe venit de la 10% la 12%;
  2. Majorarea TVA de la 19% la 21%, cu menținerea cotelor reduse pentru alimente și medicamente;
  3. Creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%;
  4. Trecerea la impozitarea proprietăților la valoarea de piață – aplicarea amânată deja până la 2026.

Premierul Marcel Ciolacu a respins până acum majorarea cotei generale de TVA, însă presiunea deficitului ar putea forța adoptarea unor astfel de măsuri. Creșterea TVA cu un punct procentual ar genera venituri suplimentare de peste 6 miliarde lei. De asemenea, reforma impozitării proprietății este prevăzută în PNRR, iar nerespectarea acesteia ar putea atrage sancțiuni.

România se confruntă cu cea mai mare inflație și cel mai ridicat deficit din UE, iar situația economică este complicată de relațiile tensionate cu partenerii europeni, în special Germania. Guvernul trebuie să adopte măsuri cu impact rapid, fie prin creșteri de taxe, fie prin reduceri de cheltuieli, pentru a evita escaladarea dezechilibrelor macroeconomice.

În lipsa unor reforme fiscale curajoase, deficitul bugetar ar putea depăși 8% din PIB în 2025, mult peste ținta de 7% stabilită cu Comisia Europeană.

Guvernul trebuie să strângă 26,2 miliarde de lei în 2025: Ce taxe ar putea crește pentru a reduce deficitul?

Guvernul României are nevoie de măsuri fiscale suplimentare pentru a acoperi un deficit bugetar semnificativ, estimat să depășească 8% din PIB în 2025, în contextul în care ținta convenită cu Comisia Europeană este de 7%. Până acum, măsurile fiscale adoptate prin controversata „ordonanță trenuleț” vor aduce doar 6,3 miliarde de lei, ceea ce lasă un gol financiar semnificativ.

Măsuri adoptate până acum:

  1. Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
  2. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
  3. Reducerea pragului pentru microîntreprinderi.
  4. Introducerea unei taxe pe construcții speciale („taxa pe stâlp”), a cărei formă finală este încă în discuție.

Aceste măsuri acoperă doar o parte din necesarul de finanțare, ceea ce obligă Executivul să ia în calcul noi măsuri.

Propuneri discutate pentru viitor:

Ministerul Finanțelor a discutat cu Banca Mondială și Comisia Europeană despre o serie de măsuri fiscale care ar putea fi implementate în 2025, printre care:

  1. Majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%.
  2. Creșterea TVA de la 19% la 21%, cu menținerea cotelor reduse pentru alimente și medicamente.
  3. Creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%.
  4. Impozitarea proprietăților la valoarea de piață – măsură amânată până acum pentru 2026, dar care ar putea fi aplicată mai devreme.

Impactul economic al măsurilor:

  • TVA

Creșterea TVA cu un punct procentual (de la 19% la 20%) ar aduce peste 6 miliarde de lei la buget, dar ar putea crește presiunea inflaționistă.

  • Impozitul pe venit

Majorarea de la 10% la 12% ar afecta veniturile disponibile ale populației, dar ar genera fonduri suplimentare pentru buget.

  • Impozitarea proprietăților

Introducerea acestei măsuri ar crește semnificativ impozitele pe imobile, în special în zonele urbane dezvoltate, dar ar putea fi greu de implementat pe termen scurt.

Premierul Marcel Ciolacu a respins în repetate rânduri ideea creșterii cotei generale de TVA, însă presiunile economice și angajamentele față de Comisia Europeană ar putea forța adoptarea unor măsuri nepopulare. În plus, guvernul are opțiunea de a negocia noi termene sau ținte mai relaxate, însă acest lucru ar putea afecta credibilitatea României pe piețele financiare.

Pentru a respecta țintele fiscale și pentru a evita escaladarea deficitului, guvernul va trebui să ia decizii ferme privind creșterea veniturilor bugetare. Acest lucru ar putea implica măsuri fiscale mai dure, o reformă a colectării taxelor și negocieri suplimentare cu Comisia Europeană pentru a găsi un echilibru între ajustare fiscală și sustenabilitatea economică.

Articol integral pe PROFIT.ro

Expert Forum cere reducerea drastică a fondurilor de la buget pentru partide: „387 de milioane de lei în 2024, bani insuficient justificați”

Redacția Normedia
-
0
Expert Forum cere reducerea drastică a fondurilor de la buget pentru partide: „387 de milioane de lei în 2024, bani insuficient justificați”

Think-tank-ul Expert Forum (EFOR) a trimis o scrisoare deschisă Guvernului, Parlamentului și Autorității Electorale Permanente (AEP), solicitând reducerea semnificativă a subvențiilor acordate partidelor politice din bugetul de stat. Potrivit EFOR, suma de 387 de milioane de lei acordată partidelor în 2024 este excesivă, iar reducerea propusă de 25% pentru 2025 este „cosmetică și insuficientă.”

„O finanțare politică scăpată de sub control”

În scrisoarea deschisă, EFOR evidențiază lipsa transparenței în alocarea și utilizarea fondurilor publice de către partide. „Anul 2024 a demonstrat cât de ineficient și opac este sistemul actual de finanțare politică. Subvențiile nu au fost utilizate pentru campanii electorale transparente, iar 60% din bani au mers către contracte netransparente cu presa, contribuind la autocenzurare,” susține EFOR.

Anul trecut, rectificările bugetare au dus la creșterea subvențiilor acordate partidelor de la 314 milioane de lei la 387 milioane de lei, fără o justificare clară. „Reducerea cu 25% propusă de guvern pentru 2025 ar scădea suma la aproximativ 290 milioane de lei, o valoare în continuare nejustificat de mare,” se arată în scrisoare.

Recomandările Expert Forum pentru 2025

EFOR propune o serie de măsuri pentru responsabilizarea partidelor și transparentizarea finanțării politice:

Reducerea mai drastică a subvențiilor

Fondurile alocate ar trebui reduse cu cel puțin 50%, nu doar cu 25%, pentru a reflecta necesitățile reale ale partidelor.

Reguli stricte pentru utilizarea banilor publici

Toate subvențiile necheltuite până la sfârșitul anului ar trebui returnate la bugetul de stat.

Transparentizarea contractelor

Partidele să fie obligate să publice detaliile contractelor pentru publicitate și propagandă politică.

Verificarea fondurilor private

AEP să monitorizeze mai atent sursele de finanțare privată utilizate în campanii și rambursate ulterior din bani publici.

Actualizarea regulilor privind propaganda electorală

Definiția materialelor de propagandă și regulile privind precampania să fie revizuite pentru a preveni abuzurile.

Controale eficiente din partea AEP

EFOR solicită instituției să-și modernizeze metodologia și să soluționeze prompt sesizările privind finanțarea ilegală sau lipsa de transparență.

„Subvențiile trebuie să fie justificate”

Expert Forum subliniază că în 2024 partidele au utilizat doar o mică parte din subvenții pentru campanii, preferând să declare fonduri private rambursabile din bani publici. Acest lucru indică o gestionare deficitară a resurselor.

EFOR atrage atenția asupra utilizării masive a fondurilor pentru contracte media: „214 milioane de lei au fost direcționați către presă, subminând independența jurnalistică și favorizând autocenzurarea.” Exemple recente, precum campaniile netransparente pe TikTok sau pentru promovarea unor candidați, arată cât de urgentă este reforma finanțării politice.

Expert Forum cere guvernului să ia măsuri ferme pentru reducerea cheltuielilor publice și creșterea responsabilității politice. „Dacă nu se intervine acum, riscul este ca subvențiile partidelor să devină o pov

Sursă: G4Media

 

Sebastian Stan câștigă Globul de Aur pentru „A Different Man”: „Acest premiu e pentru mama mea!”

Redacția Normedia
-
0
Sebastian Stan câștigă Globul de Aur pentru „A Different Man”: „Acest premiu e pentru mama mea!”

Sebastian Stan, actorul american de origine română, a scris istorie la ceremonia Globurilor de Aur din 2025, câștigând premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal (dramă/comedie-musical) pentru interpretarea personajului Edward în filmul “A Different Man”, regizat de Aaron Schimberg. Aceasta este o nouă recunoaștere majoră pentru Stan, după ce anul trecut a obținut Ursul de Argint la Berlinale pentru aceeași performanță.

Într-un moment emoționant, Sebastian Stan a urcat pe scenă pentru a primi premiul și a dedicat această realizare mamei sale:

„Acest premiu este pentru mama mea, care a plecat din România în căutarea unei vieți mai bune și mi-a dat totul. Și pentru tatăl meu vitreg, Toni, care a luat o mamă singură cu un copil deja mare. Mulțumesc că ai fost un bărbat adevărat! Golden Globes, I love you! România, te iubesc!”

În “A Different Man”, Sebastian Stan interpretează un actor din New York care trece printr-o procedură medicală radicală pentru schimbarea fizionomiei. Prin acest rol, Stan a adus în prim-plan problematica acceptării persoanelor desfigurate și a pledat pentru o reprezentare mai largă și mai empatică a acestora în societate și în film.

Sebastian Stan, în vârstă de 42 de ani, s-a născut la Constanța, România, pe 13 august 1982. La doar 12 ani, el s-a mutat în Statele Unite împreună cu mama sa, în căutarea unei vieți mai bune. De-a lungul timpului, a devenit unul dintre cei mai apreciați actori de la Hollywood, păstrându-și însă legătura cu rădăcinile sale românești.

Sebastian deține dublă cetățenie, română și americană, și nu ezită să își exprime mândria pentru originile sale: „România, te iubesc!”, a spus în încheierea discursului său.

Succesul lui Sebastian Stan marchează nu doar o victorie personală, ci și o recunoaștere internațională a talentului său și a parcursului său inspirațional. “A Different Man” nu este doar o poveste captivantă, ci și o pledoarie pentru diversitate și acceptare, adusă la viață de un actor care continuă să își depășească limitele artistice.

Sursă: Culturaduba.ro

Dacia Sandero, cea mai vândută mașină din Europa în 2024: un an record pentru industria auto din România

Redacția Normedia
-
0
Dacia Sandero, cea mai vândută mașină din Europa în 2024: un an record pentru industria auto din România

Anul 2024 a adus rezultate spectaculoase pentru industria auto din România. Dacia Sandero a fost desemnată cea mai vândută mașină din Europa, confirmând succesul brandului românesc pe piețele internaționale. Alături de Sandero, Dacia Duster și Ford Puma, produsă la Craiova, au contribuit la acest record, Puma devenind chiar cea mai vândută mașină din Marea Britanie.

România a produs în 2024 peste 600.000 de autovehicule, dintre care 350.000 la uzina Dacia din Mioveni și aproximativ 250.000 la fabrica Ford Otosan din Craiova. Acest volum de producție se traduce într-o contribuție de 15 miliarde de euro la economia națională.

Evoluția economică a României: lideri în mai multe sectoare europene
Industria auto nu este singura care demonstrează performanța economică a României. În 2024, țara noastră a înregistrat și alte realizări notabile:

  • Cel mai mare producător de gaze naturale din UE, depășind Olanda și Germania.
  • Cel mai mare producător de fibră optică din UE.
  • Al doilea cel mai mare producător de biciclete și miere din Uniunea Europeană.
  • Cel mai mare exportator de grâu și orz din UE.

Economia României a ajuns la un PIB de peste 350 de miliarde de euro, comparativ cu doar 35 de miliarde în anul 2000, o creștere de zece ori în mai puțin de un sfert de secol.

Succesul economic umbrit de politici guvernamentale defectuoase
În ciuda acestor realizări, politicile economice și fiscale ale guvernului Ciolacu 2 pun presiune asupra economiei. România se confruntă cu:

  • Cea mai mare inflație din UE.
  • Cel mai mare deficit bugetar din blocul comunitar.
  • Creșterea explozivă a datoriei publice.
  • Absorbție scăzută a fondurilor europene.

În timp ce economia performează ca parte a pieței unice europene, managementul financiar și fiscal al țării suferă din cauza haosului legislativ și a lipsei de viziune strategică.

„România produce mult mai mult decât oricând”

Mitul conform căruia „nu se mai produce nimic în România” este desființat de cifrele record. Industria auto, sectorul agricol, energia și exporturile demonstrează că România produce mai mult și mai bine decât în trecut.

Cu o gestionare politică mai eficientă și decizii bine fundamentate, economia României ar putea să-și valorifice potențialul și mai bine. „Dacă, pe lângă statutul de membri ai Uniunii Europene, am avea la guvernare politicieni decenți care să nu încurce, am fi și mai departe,” subliniază specialiștii economici.

Românii vor fi obligați să recicleze hainele vechi: Ministrul Mediului explică noile reguli

Redacția Normedia
-
0
Românii vor fi obligați să recicleze hainele vechi: Ministrul Mediului explică noile reguli

Începând din 2025, colectarea selectivă a deșeurilor textile devine obligatorie în România, în urma unei măsuri adoptate de Ministerul Mediului. Mircea Fechet, ministrul Mediului, a oferit detalii despre modul în care cetățenii trebuie să gestioneze hainele vechi și alte materiale textile, subliniind importanța reciclării pentru un mediu mai curat și o economie circulară.

Fiecare Unitate Administrativ-Teritorială (UAT) va trebui să asigure puncte de colectare pentru textile. Acestea pot fi amplasate în parcări de supermarketuri sau în apropierea blocurilor. Decizia amplasării rămâne la latitudinea fiecărui primar. Colectarea din poartă în poartă este puțin probabilă, datorită costurilor asociate.

„Punctele de colectare pentru materiale textile vor fi similare cu cele pentru ambalaje reciclabile. Acestea vor fi dotate cu containere speciale pentru depozitarea hainelor vechi, care vor fi trimise spre reciclare sau reutilizare,” a explicat ministrul Fechet.

Ce se întâmplă cu hainele colectate?

Materialele textile vor avea mai multe destinații:

Reciclare

Hainele vor fi procesate în fabrici specializate, creând locuri de muncă și susținând economia locală.

Valorificare energetică

Textilele pot fi utilizate pentru generarea de energie.

Reutilizare

Articolele de îmbrăcăminte în stare bună vor fi spălate, tratate și introduse în circuitul de second-hand, reducând astfel cantitatea de deșeuri.

Ministrul a atras atenția asupra importanței prevenirii importului ilegal de deșeuri sub pretextul hainelor second-hand, subliniind nevoia unui control sporit la granițe.

Această inițiativă reprezintă un pas semnificativ în direcția alinierii României la standardele europene privind gestionarea deșeurilor. În prezent, textilele reprezintă o parte semnificativă a deșeurilor care ajung la gropile de gunoi, iar reciclarea lor poate contribui la reducerea poluării și la economii semnificative de resurse.

„Această măsură va transforma hainele vechi din deșeuri în resurse utile, sprijinind economia circulară și protejând mediul,” a declarat Mircea Fechet.

Autoritățile locale vor avea responsabilitatea de a implementa aceste schimbări, iar cetățenii sunt încurajați să contribuie activ la reciclarea materialelor textile, respectând noile reglementări.

Sursă: Digi24

1...126127128...555Pagina 127 din 555