Numire controversată în Parlament! Felix Stroe (PSD), fost informator al Securității comuniste, a fost votat vicepreședinte al Comisiei parlamentare de control asupra Serviciului de Informații Externe (SIE). Alături de el, în comisie se regăsesc Mircia Chelaru (AUR) și Anamaria Gavrilă (POT), ambii cunoscuți pentru pozițiile lor anti-occidentale.

Decizia a fost luată luni seară, prin vot secret, în cadrul unei ședințe tensionate a Parlamentului. Președintele comisiei a fost desemnat Alexandru Muraru (PNL), fost consilier guvernamental pe probleme de extremism.

Cine este Felix Stroe și de ce numirea sa este controversată?

Fost informator al Securității comuniste

Conform unui document transmis de CNSAS la solicitarea Info Sud-Est în 2015, Felix Stroe a colaborat cu Securitatea sub numele conspirativ „Dan”, furnizând informații despre colegi de liceu și monitorizând atitudinile acestora față de regim.

A lucrat în Consiliul Politic al Marinei Militare

În perioada 1978 – 1991, Stroe a fost ofițer activ în Marina Militară și a deținut funcții de conducere în departamentele ideologice ale armatei, având rolul de a implementa doctrina Partidului Comunist Român.

Legături politice puternice în PSD

După 1990, Stroe a devenit o figură influentă în politica românească, conducând PSD Constanța din 2015, după prăbușirea tandemului Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu. A fost ministru al Transporturilor în guvernele Sorin Grindeanu și Mihai Tudose.

Comisia parlamentară de control asupra activității SIE este un organism vital pentru supravegherea Serviciului de Informații Externe. Aceasta are atribuții esențiale, precum:

• Audierea și propunerea de revocare a directorului SIE
• Verificarea bugetului și cheltuielilor serviciului
• Monitorizarea respectării Constituției în activitatea SIE

Problema majoră: comisia de control trebuie să supravegheze un serviciu condus de Gabriel Vlase, fost coleg de partid al lui Felix Stroe.

Alți membri controversați din comisie:

• Mircia Chelaru (AUR) – fost general al Armatei Române, cunoscut pentru pozițiile sale anti-NATO și pentru declarații în favoarea unor teorii conspiraționiste despre Occident.
• Anamaria Gavrilă (POT) – fostă deputată AUR, apropiată de Călin Georgescu, candidatul prezidențial susținut de grupări extremiste pro-ruse.

Legături dubioase între SIE și afaceriști controversați

Directorul SIE, Gabriel Vlase, în centrul unui scandal de lux
În septembrie 2024, Gabriel Vlase și adjunctul său, Ioan Octavian Brița, au fost surprinși la Marele Premiu de Formula 1 din Baku, Azerbaidjan, unde au călătorit cu un avion privat. Dezvăluirea a fost făcută de G4Media, pe baza documentelor de zbor și a martorilor oculari.

Fratele lui Vlase face afaceri cu personaje controversate
Investigații jurnalistice au arătat că Constantin Vlase, fratele șefului SIE, face afaceri imobiliare pe litoral alături de interlopi. Printre partenerii săi de afaceri se numără:

• Elvis Petcu – fost învinuit în dosarul clanului Beinur, cunoscut pentru scandalurile din Constanța.
• Alexandru Olea – patron al companiei de pariuri și jocuri de noroc Magnum, recent cununat și botezat de frații Vlase.

Defrișări ilegale pentru dezvoltări imobiliare în Pădurea Comorova
Terenurile aflate în posesia fraților Vlase și a partenerilor săi însumează aproape 3 hectare, într-o zonă protejată a litoralului românesc, aflată acum în proces de defrișare pentru dezvoltări imobiliare.

Securitatea națională sub influența unor persoane cu legături dubioase?
Numirea lui Felix Stroe și a altor membri cu poziții anti-occidentale în comisia de control a SIE ridică întrebări serioase despre viitorul serviciului de informații externe și despre independența acestuia față de influențele politice.

Un posibil conflict de interese

Comisia condusă de Muraru și Stroe ar trebui să supervizeze activitatea unui serviciu condus de fostul coleg de partid al lui Stroe, Gabriel Vlase. Acest aspect pune sub semnul întrebării obiectivitatea și eficiența controlului parlamentar asupra SIE.

Legitimitatea unor membri ai comisiei

Faptul că în comisie se află Mircia Chelaru (AUR) și Anamaria Gavrilă (POT), cu poziții anti-NATO și anti-UE, poate afecta grav colaborarea României cu partenerii internaționali, mai ales într-un context regional marcat de tensiuni geopolitice.

Parlamentul României a luat o decizie controversată, punând la conducerea Comisiei de control asupra SIE persoane cu trecut discutabil, legături politice puternice și opinii anti-occidentale.

Această situație ar putea submina încrederea partenerilor strategici ai României și ridică semne de întrebare despre direcția în care se îndreaptă supravegherea serviciilor de informații.

Sursă: G4Media

Doi membri ai Consiliului de Administrație (CA) al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Cătălin Urtoi și Marius Sorin Bota, au solicitat triplarea indemnizației tuturor membrilor CA ai instituției, de la 8.591 lei brut la 27.000 lei brut. Această solicitare vine în anul austerității, în care Guvernul a anunțat înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor, dar și măsuri stricte pentru reducerea cheltuielilor publice.

Majorarea nu a fost motivată prin rezultate sau performanțe administrative, ci prin precedentul creat de CNAIR, unde indemnizațiile administratorilor au fost dublate în decembrie 2024.

Ce presupune creșterea indemnizațiilor la CNIR?

• De la 8.591 lei brut/lunar ➡ La 27.000 lei brut/lunar pentru fiecare membru CA.
• Propunerea a fost votată în Comitetul de Remunerare al CA de către Cătălin Urtoi, Marius Sorin Bota și Ion Cosmin Petrescu.
• Nu există indicatori de performanță care să justifice majorarea.
• Pentru a intra în vigoare, trebuie aprobată și în Consiliul de Administrație, precum și în Adunarea Generală a Acționarilor.

Reprezentanții CNIR au confirmat că solicitarea a fost aprobată în Comitetul de Remunerare, dar urmează să fie supusă votului în Consiliul de Administrație și Adunarea Generală a Acționarilor.

„Majorarea a fost propusă în cadrul Comitetului de Remunerare și aprobată în unanimitate. Pentru a fi aplicată, trebuie aprobată și în Consiliul de Administrație al CNIR și în Adunarea Generală a Acționarilor”, au transmis oficialii CNIR într-un răspuns oficial.

Cătălin Urtoi a clarificat pe Facebook că indemnizațiile nu au fost încă majorate și că în prezent membrii CA primesc 5.000 lei net/lună, fără alte beneficii precum sporuri, tichete de vacanță sau mașini de serviciu.

Membrii CA ai CNIR au cerut majorarea indemnizațiilor după ce au aflat că și administratorii Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și-au dublat indemnizațiile în decembrie 2024.

În cazul CNAIR, indemnizațiile au fost majorate astfel:

• De la 15.000 lei brut ➡ La 27.024 lei brut.
• Indemnizația netă a crescut de la 7.000 lei la 15.000 lei/lună.

Astfel, membrii CA CNIR au considerat că este „firesc” să solicite o triplare a indemnizațiilor, chiar dacă nu au fost prezentate motive legate de performanță sau rezultate obținute de companie.

Cine sunt membrii Consiliului de Administrație ai CNIR?

1. Cătălin Urtoi – președinte, inginer hidrotehnician, fost consilier la Ministerul Transporturilor.
2. Marius Sorin Bota – fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, inginer absolvent al Universității Tehnice din Cluj-Napoca.
3. Gabriel Budescu – neremunerat, fiind și director general.
4. Ștefan Ioniță – fost director CNAIR.
5. Bogdan Pascu – fost consilier la Ministerul Transporturilor.
6. Ion Cosmin Petrescu – președinte PNL Argeș, membru CA Electrica.
7. Lucian Eduard Simion – fost guvernator al Deltei Dunării.

Într-un an în care:

• Salariile și pensiile au fost înghețate,
• Guvernul anunță măsuri stricte de austeritate,
• România se confruntă cu un deficit bugetar record,

creșterea indemnizațiilor membrilor CA ai CNIR ridică semne de întrebare cu privire la prioritizarea cheltuielilor publice.

Această majorare nu a fost justificată prin performanțe concrete ale companiei, iar CNIR este o instituție care încă nu gestionează direct proiecte majore de infrastructură, fiind în plină dezvoltare.

Reacțiile publice și controversa

• Sindicatele și economiștii critică această solicitare, subliniind că nu este momentul pentru astfel de creșteri salariale în sectorul public.
• Cetățenii sunt revoltați, mai ales că Guvernul a anunțat măsuri drastice de reducere a cheltuielilor.
• Liderii politici evită să comenteze subiectul, însă există presiuni pentru a respinge această majorare în Adunarea Generală a Acționarilor.

Dacă solicitarea va fi aprobată, ar putea deschide calea pentru creșteri salariale și în alte instituții publice, amplificând și mai mult povara pe bugetul de stat.

Rămâne de văzut dacă Guvernul va interveni sau dacă CNIR va reuși să-și crească indemnizațiile în ciuda nemulțumirilor publice.

Sursă: G4Media

Sursă: Defapt

Foto: Inquam/Octav Ganea

Un nou scandal zguduie Regia Națională a Pădurilor Romsilva, după ce s-a aflat că Teodor Țigan, fost director general al instituției, a încasat o primă de pensionare de 100.000 de euro, pentru ca ulterior să fie reangajat pe un alt post de conducere în cadrul aceleiași instituții.

Situația a fost dezvăluită de activistul de mediu și jurnalistul Mihai Goțiu, care a criticat dur atât sistemul de recompensare din cadrul Romsilva, cât și reangajarea unor foști directori pensionari pe funcții bine plătite.

Pensie de lux și salariu uriaș: cum a ajuns Teodor Țigan să încaseze aproape 9.000 de euro lunar

Potrivit dezvăluirilor lui Mihai Goțiu, Teodor Țigan a reușit să își asigure un venit generos din două surse – pensia de fost șef al Romsilva și salariul de director al Direcției Silvice Arad.

„Omul a fost șeful șefilor în Romsilva o perioadă, apoi s-a pensionat (ca să încaseze prima aia de 100.000 de euro brut), după care s-a… reangajat, tot în Romsilva, director al unei direcții silvice județene falimentare, să mai încaseze vreo 473.000 de lei/an, pe lângă amărâta de pensie de doar 63.000 de lei/an”, a scris Goțiu pe Facebook.

Calculele arată că, lunar, Teodor Țigan primește aproape 9.000 de euro, un venit pe care puțini români și-l pot imagina, mai ales în sectorul public. Această sumă este compusă din:

• Salariu de director DS Arad: 473.488 RON/an (aproximativ 7.900 euro/lună);
• Pensia de fost director Romsilva: 62.757 RON/an (aproximativ 1.050 euro/lună);
• Venituri suplimentare din agricultură și asigurări: 46.684 RON/an (aproximativ 800 euro/lună).

Astfel, Teodor Țigan nu doar că s-a pensionat cu o primă de 100.000 de euro, dar s-a și întors la muncă pe un post de conducere, fără a pierde nimic din beneficiile oferite de sistem.

Declarația de avere a lui Teodor Țigan: case, terenuri și bijuterii de zeci de mii de euro

Pe lângă veniturile sale impresionante, fostul director Romsilva deține un adevărat imperiu imobiliar și active valoroase. Potrivit declarației sale de avere, acesta are:

• Trei case, dintre care una de 320 de metri pătrați în Arad;
• Patru apartamente în Arad;
• Peste 17 hectare de teren agricol;
• Cinci terenuri intravilane;
• Bijuterii de aur în valoare de 43.000 de euro.

Surprinzător, în conturi nu are sume semnificative, dar figurează cu o datorie de 50.000 de euro, scadentă în 2025, către o persoană fizică.

Cine este Teodor Țigan și ce rol a jucat în Romsilva?

În 2020, Teodor Țigan a fost director general al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, poziție din care a devenit o figură controversată.

• A fost acuzat că a minimalizat amploarea tăierilor ilegale de păduri, susținând că 90% dintre ONG-urile care trag semnale de alarmă sunt „antiromânești”;
• S-a opus măsurilor mai dure împotriva mafiei lemnului din Codul Silvic, care erau dezbătute în Parlament;
• Sub conducerea sa, Romsilva nu a făcut pași concreți pentru protejarea pădurilor seculare și combaterea defrișărilor ilegale.

În ciuda acestor acuzații, după ce a încasat prima de pensionare de 100.000 de euro, Teodor Țigan a fost reangajat tot în Romsilva, ca director al Direcției Silvice Arad, una dintre cele mai slab performante din țară.

Critici dure din partea activiștilor și a opiniei publice

Reangajarea sa a stârnit indignare în rândul activiștilor de mediu și al opiniei publice, care consideră că sistemul din Romsilva favorizează „pensionarii de lux” și perpetuează practici lipsite de transparență.

Mihai Goțiu a denunțat acest model de „rotire a cadrelor”, în care aceleași persoane se pensionează, încasează prime generoase, apoi sunt reangajate pe salarii exorbitante.

„Acesta este unul dintre cele mai flagrante exemple de cum funcționează sistemul de sinecuri din România. Oamenii se pensionează, iau prime uriașe și apoi se reîntorc pe funcții de conducere, fără nicio rușine,” a spus Goțiu.

Cum este posibil un astfel de sistem?

Situația lui Teodor Țigan ridică o serie de întrebări asupra modului în care Romsilva gestionează fondurile publice și resursele umane:

1. Cum este posibil ca un angajat să primească o primă uriașă la pensionare, iar apoi să fie reangajat pe o funcție similară?
2. De ce Romsilva nu a stabilit un mecanism prin care astfel de practici să fie evitate?
3. Cine sunt ceilalți angajați din sistem care beneficiază de tratament similar?
4. Ce măsuri vor lua autoritățile pentru a stopa aceste practici?

În multe țări europene, astfel de practici sunt strict reglementate, iar persoanele care primesc prime de pensionare nu pot fi reangajate în aceeași instituție pentru o anumită perioadă de timp.

Momentan, nici Romsilva, nici Ministerul Mediului nu au oferit un punct de vedere oficial asupra situației lui Teodor Țigan.

Cu toate acestea, scandalul ar putea genera presiuni pentru o reformă în gestionarea resurselor umane din instituțiile publice, mai ales în contextul în care România se confruntă cu probleme grave legate de defrișările ilegale și administrarea pădurilor.

Cazul Teodor Țigan arată încă o dată cum funcționează rețelele de influență din administrația publică, în care persoane influente reușesc să obțină beneficii uriașe din bani publici, fără a aduce o reală valoare în funcțiile pe care le ocupă.

Rămâne de văzut dacă acest scandal va duce la schimbări reale în sistem sau dacă va fi doar un alt episod care trece fără consecințe.

Sursă: Libertatea

Într-un context economic marcat de austeritate și reduceri bugetare impuse la nivel național, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunțat intenția de a înființa o companie municipală destinată organizării de evenimente publice, denumită West Side Events. Primarul susține că această inițiativă nu va reprezenta o povară financiară pentru bugetul local și că se va autofinanța încă din primul an, urmând ca, pe termen lung, să genereze venituri pentru sector.

Într-o postare pe Facebook, Ciprian Ciucu și-a justificat decizia prin faptul că, spre deosebire de alte primării de sector sau de Primăria Capitalei, Sectorul 6 a reușit să organizeze evenimente fără a cheltui bani publici, atrăgând sponsorizări din mediul privat.

„Am luat decizia de a înființa o mică companie a Sectorului 6, West Side Events, în care să consolidăm experiența aceasta de succes! Singura din București! Doar noi ne autofinanțăm!!” – a declarat primarul.

Noua companie municipală ar urma să aibă un număr redus de angajați, maximum opt persoane, și să se susțină integral din venituri proprii. Mai mult, Ciucu promite că, începând cu anul viitor, compania va aduce bani la bugetul local, devenind un model de sustenabilitate pentru evenimentele publice.

Primarul Sectorului 6 a evidențiat faptul că a reușit să atragă sponsori de renume pentru evenimentele organizate, fără a recurge la fonduri publice. Printre companiile care au sprijinit evenimentele primăriei se numără Vodafone, Carrefour, Kinder și Catena, iar Ciucu susține că acest model de colaborare cu mediul privat va continua.

„Am organizat chiar și o întâlnire de prezentare cu companiile, tocmai pentru a le prezenta ceea ce facem pentru comunitatea noastră și nu doar. Și, da, ni s-au alăturat!” – a explicat Ciucu.

Ca exemplu de succes, primarul a menționat ediția a treia a festivalului West Side Hallo Fest, care nu doar că nu a generat costuri din bani publici, ci a adus un excedent de 60.000 de euro. Această sumă a fost păstrată pentru organizarea viitoarei ediții a Flower Fest, un alt eveniment de tradiție al sectorului.

În ciuda entuziasmului afișat de primar, inițiativa de a înființa o companie municipală pentru organizarea de evenimente ridică mai multe semne de întrebare, mai ales în contextul măsurilor de austeritate care afectează administrațiile locale din întreaga țară.

Principalele controverse:

1. Companii municipale vs. sector privat – De ce este necesară înființarea unei companii municipale, în locul organizării evenimentelor prin parteneriate cu firme private specializate?
2. Sustenabilitatea financiară – Dacă West Side Events va fi profitabilă, așa cum susține primarul, de ce nu există deja alte companii municipale care să funcționeze după același model?
3. Cheltuieli administrative – Deși Ciucu promite că firma nu va depinde de bani publici, există riscul ca, în cazul unui eșec, să fie necesară subvenționarea din bugetul local pentru acoperirea cheltuielilor.

De asemenea, există precedentul negativ al companiilor municipale înființate de Primăria Capitalei sub administrația Gabrielei Firea, multe dintre acestea devenind găuri negre pentru buget, fără a reuși să își atingă obiectivele declarate.

Până în prezent, liderii opoziției locale nu au comentat oficial propunerea primarului Ciprian Ciucu, însă există voci critice care consideră că Sectorul 6 ar trebui să prioritizeze alte probleme, cum ar fi infrastructura, traficul și curățenia, în locul organizării de festivaluri.

În același timp, cetățenii sectorului sunt împărțiți în privința acestei inițiative. Unii apreciază faptul că evenimentele organizate de primărie au adus un plus de atractivitate zonei și au creat un sentiment de comunitate, în timp ce alții sunt sceptici că o companie municipală poate funcționa eficient și fără a consuma bani publici.

Primarul Ciprian Ciucu nu a oferit încă detalii despre *structura organizatorică și sursa exactă a veniturilor West Side Events. Proiectul de înființare a companiei urmează să fie discutat în Consiliul Local al Sectorului 6, unde va trebui să obțină aprobarea majorității.

Dacă planul va fi implementat, West Side Events ar putea deveni prima companie municipală din București dedicată exclusiv organizării de evenimente, un experiment care va demonstra fie că administrația locală poate gestiona eficient astfel de inițiative, fie că riscă să devină o altă cheltuială inutilă pentru contribuabili.

Rămâne de văzut dacă primăria Sectorului 6 va reuși să transforme această companie într-un model de succes sau dacă va intra în categoria proiectelor ambițioase, dar greu de susținut pe termen lung.

Sursă: Defapt