Acasă Blog Pagina 129

Gino Iorgulescu, președintele LPF, încasează un salariu de 33.000 de euro lunar. Ce obiective și-a propus pentru noul mandat

Gino Iorgulescu, aflat la conducerea Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) din 2013, câștigă un salariu impresionant de 33.000 de euro lunar, potrivit declarațiilor de avere. Acesta a fost reales în 2024 fără contracandidat, fiind susținut de toate cele 15 cluburi membre ale ligii.

Cu un venit de aproximativ 400.000 de euro anual, Iorgulescu câștigă de zece ori mai mult decât președintele României și are un salariu superior chiar și celui al fostului președinte american Donald Trump, care încasa 400.000 de dolari pe an în funcția de șef al statului.

În cadrul unei conferințe de presă susținute după realegere, Iorgulescu a subliniat câteva dintre principalele sale obiective pentru următorii ani. Cel mai important proiect vizează negocierea unui nou contract pentru drepturile TV ale Ligii 1, pentru perioada 2024-2029, cu scopul de a crește veniturile cluburilor.

De asemenea, președintele LPF dorește să atragă mai mulți tineri către fotbalul românesc, prin inițiative menite să sporească interesul pentru meciuri și să crească numărul de spectatori pe stadioane. Acesta a declarat că își dorește să aducă publicul mai aproape de echipele de club și să facă din Liga 1 o competiție mai atractivă pentru suporteri și sponsori.

Gino Iorgulescu a preluat conducerea LPF în 2013, câștigând primul său mandat împotriva fostului președinte Dumitru Dragomir. În 2017, a fost reales și, datorită unei modificări legislative, poate rămâne în funcție pentru un al treilea mandat consecutiv. De-a lungul carierei sale, a fost implicat în multiple negocieri și decizii care au influențat direct strategia financiară a Ligii 1.

În ciuda salariului său generos, criticii fotbalului românesc susțin că liga are nevoie de reforme semnificative pentru a atrage investiții și a crește calitatea competiției. Totuși, susținătorii lui Iorgulescu argumentează că stabilitatea la nivel de conducere este esențială pentru viitorul LPF.

Rămâne de văzut dacă noile inițiative vor avea impactul dorit și vor contribui la revitalizarea fotbalului românesc în anii următori.

Sursă: As.ro

Defrișări „secrete” în Pădurea Băneasa, fără aviz, înainte de adoptarea noului Cod Silvic

Recent, peste 4.000 de metri pătrați din Pădurea Băneasa au fost defrișați fără aviz de mediu, cu puțin timp înainte de implementarea noului Cod Silvic, care introduce reglementări stricte pentru pădurile urbane. Oficialitățile implicate, inclusiv Ministerul Mediului și Romsilva, au invocat „securitatea națională” pentru a justifica lipsa transparenței, susținând că terenul a fost scos legal din fondul forestier național pentru obiective de interes public.

Reporterii au identificat zona afectată în proximitatea sediului Statului Major al Forțelor Aeriene (SMFA). Romsilva a confirmat că terenul a fost dezmembrat din fondul forestier în 2022 și intabulat în 2023. Cu toate acestea, Agenția pentru Protecția Mediului București nu a emis niciun aviz pentru defrișare, fapt ce ridică semne de întrebare asupra legalității acțiunii.

Ministerul Apărării a declarat că lucrările s-ar încadra într-o procedură de „toaletare” a vegetației, pentru a elimina obstacolele de zbor din apropierea aerodromurilor. Totuși, documentele relevante rămân clasificate ca „secret de serviciu”, împiedicând accesul publicului la detalii despre necesitatea reală a acestor tăieri.

Adoptarea iminentă a noului Cod Silvic impune restricții pentru astfel de defrișări, iar momentul ales pentru tăieri sugerează o posibilă tentativă de eludare a noilor prevederi legislative. Pădurea Băneasa este considerată una dintre cele mai importante zone verzi pentru București, fiind crucială pentru ecosistemul urban și calitatea aerului.

Organizațiile de mediu au criticat defrișările, acuzând autoritățile de lipsă de transparență și de distrugerea deliberată a unei zone esențiale pentru biodiversitate. Activistul ecologist Andrei Marin a declarat: „Aceasta este o încercare flagrantă de a ocoli legislația și de a favoriza interese ascunse sub pretextul securității naționale.”

În acest context, publicul așteaptă clarificări și măsuri concrete din partea autorităților pentru protejarea pădurilor urbane în fața unor practici controversate.

Sursă: BuletinDeBucurești

FOTO: Alexandru Stan

Mafia gunoaielor din Prahova scapă doar cu amenzi penale după înțelegeri cu procurorii: O rețea complexă de corupție și poluare masivă

Peste 1.200 de camioane cu deșeuri au fost îngropate ilegal în Târgșorul Vechi, județul Prahova, într-unul dintre cele mai grave cazuri de infracțiuni de mediu din România. Faptele s-au desfășurat sub pretextul nivelării unei foste balastiere, însă în realitate, gunoaie menajere și industriale au fost depozitate clandestin, provocând un dezastru ecologic de proporții.

Investigațiile au scos la iveală un lanț de complicități între firme de salubritate și autorități locale, care au permis derularea ilegalităților timp de mai multe luni, cu costuri imense pentru mediu și sănătatea locuitorilor din zonă. În ciuda gravității faptelor, inculpații au reușit să negocieze pedepse blânde, acceptând amenzi penale în locul unor condamnări cu executare.

În perioada iunie – noiembrie 2023, gruparea infracțională a organizat transporturi zilnice de deșeuri nesortate, estimate la peste 20.000 de metri cubi, pe un teren de 100.000 de metri pătrați. În acte, terenul urma să fie umplut cu compost ecologic, însă anchetatorii au descoperit plastic, metale, sticlă și alte reziduuri periculoase.

Interceptările telefonice efectuate de procurori arată modul în care membrii grupării se organizau pentru a evita controalele, efectuând curse „de testare” cu camioane goale și mutând deșeurile în momente strategice.

Printre inculpați se află cunoscutul afacerist Adrian Vuță Nistoroiu, considerat creierul afacerii, care a fost amendat penal cu 120.000 de lei. Complicii săi, Cristian Burlacu, Cristina Dobre și Florin George Simion, au primit amenzi cuprinse între 27.000 și 120.000 de lei. În plus, două companii implicate în operațiunea ilegală au fost sancționate, iar conturile lor au fost poprite pentru recuperarea prejudiciului estimat la peste 4,6 milioane de lei.

Reacțiile din societatea civilă și din rândul experților de mediu sunt vehemente, aceștia susținând că amenzile nu sunt suficiente pentru a descuraja astfel de activități ilegale.

Dosarul indică și existența unor rețele de influență, inculpații fiind convinși că pot continua activitatea ilegală datorită „cotizațiilor” făcute la nivel înalt. Mesajele interceptate dezvăluie că gunoierii considerau că groapa de gunoi nu va fi închisă deoarece „s-a cotizat unde trebuie”.

Locuitorii din Târgșorul Vechi au raportat mirosuri insuportabile și probleme de sănătate, precum alergii și afecțiuni respiratorii, determinate de poluarea intensă din zonă. Autoritățile locale au fost criticate pentru lipsa de acțiune și transparență în acest caz.

Acest dosar subliniază vulnerabilitatea României în fața infracțiunilor de mediu și necesitatea unor reforme legislative care să înăsprească sancțiunile pentru poluatori. Deși noile reglementări din 2021 prevăd pedepse severe, aplicarea lor rămâne problematică, iar acest caz este un exemplu clar al modului în care corupția și impunitatea subminează eforturile de protecție a mediului.

Articol integral pe Libertatea

 

Vladimir Ciorbă, patronul Nordis, l-a denunțat pe primarul din Sinaia, Vlad Oprea, la DNA pentru luare de mită și abuz în serviciu

Vladimir Ciorbă, fondatorul grupului Nordis și soțul fostei deputate PSD Laura Vicol, a recunoscut public că a fost cel care a depus denunțul împotriva primarului Vlad Oprea. Acesta este acuzat de procurorii DNA de luare de mită în formă continuată, fals în declarații și abuz în serviciu, pentru facilitarea aprobării unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru un proiect hotelier.

Ciorbă susține că proiectul său imobiliar de 20 de milioane de euro din Sinaia a fost întârziat nejustificat de autoritățile locale, cauzând prejudicii majore companiei, inclusiv intrarea în insolvență în 2024. Afaceristul afirmă că de la început s-a confruntat cu obstacole în obținerea documentelor necesare, având întârzieri de peste trei ani.

Pe de altă parte, edilul Vlad Oprea, reținut pentru 24 de ore și eliberat sub control judiciar cu o cauțiune de 600.000 de lei, a primit interdicția de a-și exercita funcția de primar. În urma perchezițiilor desfășurate de DNA, au fost descoperite nereguli în aprobarea unor proiecte imobiliare de anvergură.

Deși Vladimir Ciorbă a recunoscut că a colaborat cu autoritățile în acest caz, el s-a ferit să ofere detalii despre eventualele sume de bani oferite pentru facilitarea proiectului său. Într-o postare publică, Ciorbă a respins acuzațiile conform cărora Nordis ar fi vândut de două ori aceleași apartamente și a subliniat că va continua lupta pentru finalizarea proiectelor imobiliare.

Primarul Vlad Oprea, aflat la al șaselea mandat, este cunoscut pentru legăturile sale controversate cu dezvoltatorii imobiliari și pentru investiții suspecte, inclusiv deținerea unui castel în Franța și a unei vile într-o zonă protejată din Sinaia, dezvăluite de o investigație jurnalistică recentă.

Sursă: Libertatea

Guvernul Ciolacu a cheltuit în 2024 peste 130 de milioane de lei pe protocol și mașini de serviciu

Guvernul României a cheltuit, în 2024, peste 130 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 26 de milioane de euro, pentru organizarea de petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și pentru flota de mașini de protocol destinată angajaților Executivului. Conform datelor publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), cheltuielile pentru serviciile de cazare și protocol au crescut semnificativ față de anii anteriori, depășind chiar și inflația.

În perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2024, suma destinată serviciilor de cazare la unitățile de protocol ale RAAPPS s-a ridicat la 115 milioane de lei, cu 15% mai mult decât în anul precedent. Aceste fonduri au fost utilizate pentru întreținerea și organizarea de evenimente în locații exclusiviste, în care sunt cazați oficiali ai guvernului și delegații externe. În 2023, costurile pentru aceste servicii s-au ridicat la 100 de milioane de lei.

Un alt capitol important în cheltuielile guvernamentale îl reprezintă flota de mașini de protocol, pentru care în 2024 s-au plătit 13,6 milioane de lei, deși contractul a fost semnat abia la începutul lunii februarie. Aceste autoturisme sunt utilizate de funcționari superiori și secretari de stat, având în vedere că demnitarii de rang înalt dispun de vehicule din partea SPP sau ale instituțiilor pe care le conduc.

În plus, pentru mesele oficiale și evenimentele guvernamentale, s-au cheltuit peste 2,3 milioane de lei, în creștere cu aproximativ 40% față de anul precedent. Acest buget a inclus cheltuieli pentru dineuri oficiale, tratări de evenimente și catering în saloanele VIP ale aeroporturilor.

Aceste cheltuieli ridicate au generat critici vehemente din partea liderilor politici și a opiniei publice. Nicolae Ciucă, președintele PNL, a propus, în toamna anului trecut, o restructurare completă a RAAPPS. El a cerut ca instituția să-și reducă drastic cheltuielile și să se concentreze exclusiv pe obligațiile legate de activitățile diplomatice și evenimentele de interes național.

„RAAPPS nu trebuie să fie un sanatoriu de lux pentru demnitari mici sau mari. E nevoie de o reorganizare profundă și de o transparentizare a cheltuielilor publice,” a declarat Ciucă.

În urma controversei, RAAPPS a emis un comunicat în care susține că, începând cu 2025, aceste cheltuieli vor fi reanalizate și ajustate, iar măsurile de austeritate vor fi implementate în conformitate cu strategia de reducere a deficitului bugetar impusă de Uniunea Europeană.

Românii s-au arătat revoltați de modul în care sunt cheltuiți banii publici în condițiile în care se confruntă cu creșteri de taxe și reduceri ale unor beneficii sociale. Criticii susțin că fondurile alocate pentru petreceri și lux ar putea fi direcționate către sănătate, educație sau infrastructură.

Astfel, în timp ce Executivul investește sume uriașe în cazare și transport de lux, cetățenii sunt supuși unor măsuri de austeritate, inclusiv tăieri de sporuri și reduceri de personal în sectorul public.

Rămâne de văzut dacă guvernul va reuși să implementeze măsuri concrete de reducere a cheltuielilor și de eficientizare a utilizării resurselor publice.

Sursă: Defapt

Primă de pensionare de 100.000 de euro la Romsilva: Ministrul Mediului solicită lista beneficiilor, regia anunță eliminarea bonusurilor din 2025

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a dezvăluit că un fost director de la Romsilva a încasat la pensionare un bonus de 500.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro, conform Contractului Colectiv de Muncă, care prevede acordarea a până la 10 salarii brute în cuantum net.

Ministrul a criticat aceste beneficii excesive și a cerut lista detaliată a acestora, subliniind că astfel de practici trebuie reglementate mai strict. Fechet a explicat că această situație este rezultatul negocierilor dintre sindicat și conducerea Romsilva și că există cazuri similare în alte regii de stat.

În replică, Romsilva a transmis că aceste bonusuri vor fi eliminate din 2025 și că în 2024 valoarea acestora a fost redusă cu 60%. Totuși, regia nu a oferit detalii clare despre sumele totale plătite până în prezent pentru astfel de beneficii.

Această situație aduce din nou în discuție problema cheltuielilor excesive din instituțiile de stat, într-un context în care măsurile de austeritate sunt tot mai necesare pentru echilibrarea bugetului public.

Sursă: Digi24

„Prima Seră”: Fermierii români, sprijiniți cu finanțări nerambursabile de până la 200.000 de euro pentru dezvoltarea agriculturii moderne

Guvernul României a lansat programul „Prima Seră”, prin care fermierii vor putea beneficia de finanțări nerambursabile de până la 200.000 de euro pentru construcția de sere moderne. Proiectul de lege a fost aprobat de Senat și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, având ca scop modernizarea agriculturii și sprijinirea producătorilor locali.

Programul se adresează persoanelor fizice, juridice, cooperativelor agricole și altor organizații de producători, care trebuie să îndeplinească criterii stricte de eligibilitate. Beneficiarii trebuie să dețină o suprafață cultivabilă de minimum 1.200 mp și să construiască sere noi, echipate cu tehnologii de ultimă generație, inclusiv sisteme eficiente de încălzire. Ajutorul financiar acoperă până la 80% din valoarea totală a investiției.

Victor Ierbașu, un fermier din Iași, a salutat inițiativa: „După ce ne-au dat în cap cu Ordonanța Trenuleț, acum ne dau ajutoare pentru sere. Doamne ajută! Sper să îndeplinesc condițiile, pentru că vreau să construiesc două sere pentru legume.”

Programul se aliniază altor inițiative guvernamentale, precum cel de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate, care oferă ajutoare de minimis pentru culturi precum roșii, ardei și castraveți. În județul Iași, anul trecut, 151 de fermieri au beneficiat de peste 1 milion de lei prin acest program.

Dezvoltarea infrastructurii agricole și modernizarea sectorului reprezintă o prioritate în contextul schimbărilor climatice și necesității creșterii competitivității fermierilor români pe piața internă și europeană.

Sursă: G4Food

Cristina Târteață: Funcționara din Senat care se opune concedierilor anunțate de Ilie Bolojan

Cristina Târteață, consilier parlamentar și fost candidat PSD la alegerile europarlamentare din 2019, a devenit una dintre cele mai vocale figuri în rândul funcționarilor Senatului, opunându-se vehement planului de reorganizare propus de președintele Senatului, Ilie Bolojan. Acesta intenționează să concedieze aproape 200 de angajați, pe care îi consideră sinecuriști, și să declanșeze concursuri pentru posturile vacante.

Târteață, cunoscută pentru legăturile sale cu PSD, a avut o carieră influentă în instituțiile statului, ocupând poziții cheie precum secretar de stat în Ministerul Turismului și membru în Consiliul de Administrație al Romatsa. Protestul său față de restructurare este susținut de argumente privind importanța continuității în administrație și necesitatea expertizei funcționarilor actuali pentru buna funcționare a Senatului. Ea susține că decizia de concediere este „ilegală” și amenință cu acțiuni în instanță.

Pe lângă cariera sa politică, Târteață are și un trecut controversat, fiind asociată în afaceri cu Dahwa Youssef, un om de afaceri egiptean condamnat la 13 ani de închisoare pentru evaziune fiscală de 2,7 milioane de euro. Relația lor de afaceri a inclus implicarea în mai multe firme, ceea ce a atras atenția publicului și a presei.

În ceea ce privește educația, Cristina Târteață și-a început studiile la Universitatea Spiru Haret și și-a completat pregătirea cu un master la Academia Națională de Informații, instituție aflată sub egida SRI. De asemenea, a urmat cursuri la Institutul Diplomatic Român și Colegiul Național de Apărare, consolidându-și astfel profilul de expert în politici publice și administrație.

Declarația sa de avere arată un stil de viață confortabil, incluzând două apartamente în București, un autoturism de lux marca Lexus și bijuterii evaluate la 25.000 de euro. De asemenea, a investit în firma Kali Center SRL, căreia i-a împrumutat 93.000 de lei, sumă echivalentă cu venitul său anual de la Senat.

Târteață a atras atenția și prin prezența sa la evenimente internaționale, inclusiv la un târg de afaceri desfășurat în Rusia, unde a postat imagini alături de președintele Vladimir Putin, lucru care a stârnit controverse în contextul relațiilor tensionate dintre România și Rusia.

Sursă: G4Media

Proiect de lege pentru monitorizare video în centrele sociale propus de deputatul Emanuel Ungureanu

Deputatul USR Emanuel Ungureanu a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Târgu Mureș, că va depune un proiect de lege pentru instalarea de sisteme de monitorizare video în centrele sociale destinate copiilor cu dizabilități. Măsura vine după ce Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a raportat multiple nereguli în patru centre din județ.

Ungureanu a declarat că monitorizarea video este necesară pentru a asigura transparență și pentru a verifica dacă personalul își îndeplinește responsabilitățile conform standardelor. Deși există camere de supraveghere în sediile DGASPC, centrele pentru copii nu beneficiază de astfel de sisteme.

Deputatul a explicat că proiectul de lege va reglementa atât modalitatea de stocare a înregistrărilor, cât și accesul la acestea, în vederea protejării datelor personale ale beneficiarilor. Monitorizarea va permite autorităților să evalueze obiectiv calitatea serviciilor oferite, având în vedere acuzațiile de neglijență și abuz în centre.

„Este necesar să avem mijloace obiective pentru a evalua îngrijirea acestor copii vulnerabili. Camerele video pot furniza dovezi clare în caz de plângeri sau suspiciuni,” a afirmat Ungureanu.

În urma vizitei, Ungureanu a constatat că spațiile sunt supraaglomerate, cu 80 de copii internați într-un loc destinat pentru 61. Acesta a atras atenția că problema trebuie soluționată de stat, iar legislația trebuie să faciliteze îngrijirea în condiții adecvate.

De asemenea, deputatul a evidențiat că în ciuda relatărilor alarmante din presă, în unele dintre centre condițiile sunt decente și angajații își fac datoria cu resursele limitate pe care le au la dispoziție.

Deputatul USR Adrian Giurgiu a subliniat necesitatea unei abordări echilibrate, subliniind că există și angajați dedicați, care se confruntă zilnic cu lipsa resurselor și a sprijinului instituțional. El a pledat pentru găsirea unor soluții concrete care să îmbunătățească situația din centrele sociale.

Proiectul de lege propus de Emanuel Ungureanu vine în contextul unei necesități acute de transparență și responsabilizare în sistemul de asistență socială, menținând echilibrul între protejarea intimității beneficiarilor și garantarea unor condiții adecvate de îngrijire.

Sursă: G4Media

Fostul primar PSD Daniel Tudorache scapă de închisoare: condamnare definitivă la 3 ani cu suspendare în dosarul diamantelor

Fostul edil al Sectorului 1, Daniel Tudorache, a primit o condamnare definitivă de 3 ani de închisoare cu suspendare, în urma deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, în celebrul „dosar al diamantelor”. Inițial, în primă instanță, acesta fusese condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare pentru infracțiuni de spălare de bani și complicitate la trafic de influență.

Procurorii anticorupție au susținut că Tudorache ar fi fost implicat într-o rețea de corupție prin care mita primită de Ion Niță, un apropiat al fostului primar, ar fi ajuns și la acesta. Schema ar fi constat într-un comision de 10% din contractele derulate de o firmă de pază cu Direcția de Protecție a Copilului Sector 1.

În urma perchezițiilor, autoritățile au descoperit la domiciliul menajerei sale 258 de bijuterii în valoare de aproximativ 2 milioane de euro. Cele mai valoroase obiecte, printre care un diamant achiziționat din Dubai cu 190.000 de euro, ar fi fost ascunse în casa menajerei pentru a evita suspiciunile.

Tudorache și soția sa au susținut că averea provine din moșteniri și cadouri primite de la cunoștințe vechi, inclusiv o prietenă a mamei sale din Rusia și diverse vânzări de tablouri.

Judecătorii au admis apelul lui Tudorache și i-au redus pedeapsa de la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare la 3 ani cu suspendare, cu un termen de supraveghere de 4 ani. În această perioadă, fostul edil va trebui să respecte mai multe obligații, printre care:

  • Prezentarea regulată la Serviciul de Probațiune.
  • Comunicarea oricăror schimbări de domiciliu și deplasări mai mari de 5 zile.
  • Prestarea a 60 de zile de muncă în folosul comunității la Administrația Domeniului Public Sector 1 sau DGASPC Sector 1.

Instanța a menținut interdicțiile complementare pentru Tudorache, inclusiv restricționarea ocupării unor funcții publice pentru 4 ani.

Decizia de suspendare a pedepsei a generat controverse, având în vedere dimensiunea prejudiciului estimat la milioane de euro și sentința inițială de executare. Opoziția și reprezentanți ai societății civile au criticat verdictul, considerând că reprezintă un nou exemplu de indulgență față de corupția la nivel înalt.

Procurorii DNA au anunțat că respectă decizia instanței, însă rămân îngrijorați de faptul că multe cazuri de mare corupție se finalizează cu pedepse blânde, care nu descurajează astfel de fapte.

Sursă: G4Media

Foto: Daniel Tudorache InquamPhotos Sabin Cirstoveanu