Datele publice arată că guvernele conduse de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au alocat peste 111 milioane de lei în 2023 și 2024 pentru achiziția, construirea și dotarea lăcașurilor de cult din diaspora, în timp ce investițiile în educația copiilor români din străinătate au fost aproape inexistente. Banii, proveniți din bugetul public, au fost distribuiți prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte și al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Alocările financiare în 2023 și 2024

1. Secretariatul de Stat pentru Culte:
   • A cheltuit 79,5 milioane de lei pentru biserici și unități de cult din diaspora.
   • În 2023, cele mai mari alocări au fost:
     • 6 milioane de lei pentru achiziția unei biserici în Londra.
   • În 2024, suma totală acordată a fost de 55,8 milioane de lei, din care:
     • 18,2 milioane de lei pentru o biserică din Paris.
     • 6,2 milioane de lei pentru un centru social al Episcopiei Ortodoxe Române din Roma.
2. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni:
   • A oferit 31,5 milioane de lei în 2024 către diverse proiecte de cult din diaspora, inclusiv:
     • 1,6 milioane de lei pentru o biserică ortodoxă din Madrid.
     • 2 milioane de lei pentru achiziția unei biserici în Ludwigshafen, Germania.

Critici și controverse

• Campanii electorale

Unele dintre bisericile finanțate au fost acuzate că au promovat discursuri extremiste sau anti-UE și că preoți din diaspora au susținut public candidați precum Călin Georgescu sau partide precum AUR.

• Prioritizarea religiei față de educație

Criticii susțin că fondurile alocate bisericilor ar fi trebuit investite în proiecte educaționale pentru copiii români din diaspora, care au fost neglijate.

• Transparență redusă

Deși fondurile au fost alocate conform legislației, criticii afirmă că distribuirea acestora nu a avut criterii clare de prioritizare și impact.

Programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR prevede continuarea finanțării cultelor religioase la același nivel. Oficialii au justificat alocările drept o formă de sprijin pentru comunitățile românești din diaspora, subliniind importanța rolului social și cultural al bisericilor.

Cu toate acestea, controversele legate de utilizarea acestor fonduri în campanii electorale și lipsa investițiilor în educație rămân subiecte intens dezbătute.

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Sursă: G4Media

Constantin Vlase, fratele lui Gabriel Vlase, directorul Serviciului de Informații Externe (SIE), se află în centrul unei investigații privind afacerile sale imobiliare și legăturile cu persoane controversate din lumea interlopă. Dezvăluirile sugerează conexiuni cu Elvis Petcu, fost învinuit într-un dosar al clanului Beinur, și Alexandru Olea, patronul companiei de pariuri și jocuri de noroc Magnum. În același timp, afacerile imobiliare și conexiunile lui Constantin Vlase aduc în atenție posibile conflicte de interese și probleme de integritate.

Legăturile lui Constantin Vlase cu personaje din lumea interlopă și patroni controversați

Constantin Vlase deține afaceri comune cu Elvis Petcu, cunoscut pentru implicarea sa în dosarul clanului Beinur, și Alexandru Olea, un important actor în industria jocurilor de noroc. Cei trei sunt parteneri în compania Ace Property Estate, care deține 12 terenuri în Pădurea Comorova, zona aflată într-un amplu proces de defrișare pentru dezvoltări imobiliare.

Terenuri în Pădurea Comorova

• Suprafață de aproape 3 hectare deținută de Ace Property Estate în Mangalia.
• Pădurea Comorova este singura zonă forestieră din sudul litoralului românesc, iar defrișările pentru construcția de blocuri și hoteluri au atras critici masive din partea societății civile.
• Terenurile firmei lui Vlase se învecinează cu cele deținute de figuri influente, precum fostul primar Zanfir Iorguș și fostul procuror șef Marian Alexandru.

Controversatul partener Elvis Petcu

• Petcu a fost învinuit în dosarul clanului Beinur, o grupare interlopă activă în zona litoralului în anii 2000, acuzată de șantaj și violențe.
• În 2010, Elvis Petcu a fost parte într-un dosar penal pentru ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice, însă dosarul său a fost disjuns și nu a fost trimis în judecată împreună cu liderii clanului.

Alexandru Olea și afacerile cu jocuri de noroc

• Patronul rețelei Magnumbet, una dintre cele mai mari companii de jocuri de noroc din România.
• Olea are și legături cu deputata PSD Mirela Matichescu, inculpată într-un dosar DNA pentru abuz în serviciu, consolidând astfel suspiciunile privind rețeaua de influență.

Constantin Vlase este implicat în mai multe afaceri imobiliare și turistice, atât pe litoral, cât și în Bacău:

1. Compania Ace Property Estate (fondată în 2021):
   • Nu are angajați.
   • Cifra de afaceri pe 2023 este zero, însă înregistrează datorii de aproape 2 milioane de lei.
2. AXC Imobiliare Development:
   • Fondată în 2022, compania a generat un profit de 35.000 de euro în 2023, dar are datorii de aproape 1 milion de euro.
   • Deține cinci terenuri în municipiul Bacău (6,5 hectare), pe care este dezvoltat un spațiu de agrement.
3. Fast Running SRL:
   • Administrează un complex turistic în Măgura, Bacău, cu facilități de lux, inclusiv terenuri de tenis și fotbal, bazin de înot și restaurant.
   • În 2023, compania a avut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, dar și datorii de 1,6 milioane de euro.
4. Proprietăți deținute personal:
   • Terenuri și imobile în Bacău, inclusiv o casă de lux cu piscină și un complex comercial.
   • O vilă deținută anterior în Bacău a fost vândută printr-o tranzacție controversată.

Gabriel Vlase, șeful SIE, susține că nu are nicio legătură cu afacerile fratelui său, catalogând aceste aspecte drept „viață privată”. Cu toate acestea, atât Gabriel, cât și Constantin Vlase, au fost nașii de cununie și botez pentru Alexandru Olea, consolidând suspiciunile privind rețeaua de influență.

Întrebări rămase fără răspuns

• De ce au ales Constantin Vlase și partenerii săi să facă afaceri cu persoane controversate, precum Elvis Petcu, cu un trecut interlop?
• Care este sursa reală a finanțării pentru afacerile imobiliare, în condițiile în care firmele asociate înregistrează datorii considerabile?
• Cum influențează aceste legături percepția publică asupra integrității și independenței șefului SIE?

Investigația subliniază multiplele zone gri din afacerile lui Constantin Vlase și ridică semne de întrebare privind posibile conflicte de interese și utilizarea rețelelor de influență. Acest caz pune în lumină riscurile asociate cu legăturile dintre mediul interlop, afacerile private și persoane cu poziții influente în instituțiile statului.

Sursă: G4Media

Recent, ANAF a descoperit că Partidul Național Liberal (PNL) a finanțat campania „#EchilibrușiVerticalitate” pe TikTok, care a generat controverse majore, fiind descrisă ca o acțiune mascată de promovare politică pentru candidatul Călin Georgescu. Dezvăluirile arată similitudini între această campanie și una derulată de Federația Rusă în Ucraina înainte de invazie, ceea ce a stârnit îngrijorări legate de tacticile utilizate și finanțarea campaniilor electorale.

Potrivit unui raport ANAF, campania a fost finanțată de PNL prin intermediul firmei Kensington Communication, care a utilizat platforma FameUp pentru a angaja 130 de influenceri. Deși inițial campania a fost prezentată ca o inițiativă civică de promovare a valorilor liberale, scripturile și mesajele livrate influencerilor arătau clar o direcție politică, favorizând profilul lui Călin Georgescu.

Fluxurile financiare investigate

• PNL a plătit peste 1 milion de lei către Kensington Communication pentru servicii de marketing.
• Kensington a transferat aproximativ 500.000 de lei către FameUp, care a distribuit fondurile influencerilor.
• Campania a generat 2,4 milioane de vizualizări, folosind hashtag-uri precum „#echilibrusiverticalitate”.

Un document desecretizat al CSAT a evidențiat că metoda utilizată de campania „#EchilibrușiVerticalitate” este similară cu campania „Frate pentru Frate”, desfășurată de Rusia înaintea invaziei Ucrainei. Ambele au folosit micro-influenceri pentru a transmite mesaje politice mascate, fără a numi explicit beneficiarii.

• Influencerii au fost instruiți să evite referințele explicite la numele candidatului, dar să folosească limbaj specific care îl descria indirect.
• Hashtag-ul inițial „#echilibrusiseriozitate” a fost modificat în „#echilibrusiverticalitate” fără notificarea firmei Kensington, potrivit acesteia.

Platforma FameUp a fost folosită pentru a distribui brieful campaniei către influenceri, care au urmat un script prestabilit. Mesajele acestora promovau calități precum „echilibru”, „verticalitate” și „patriotism demonstrat prin fapte, nu vorbe”, asociate direct profilului lui Călin Georgescu.

Reacții din partea influencerilor

• Marius Cătălin, un influencer implicat, a recunoscut că a fost plătit pentru campania „#EchilibrușiVerticalitate”.
• Alți influenceri au postat comentarii care îl menționau pe Georgescu, chiar dacă brieful campaniei nu le permitea explicit acest lucru.

Deși Kensington Communication a confirmat că a organizat campania pentru PNL, firma susține că „modificările ulterioare ale hashtag-ului și scopului nu au fost realizate de noi”. Cu toate acestea:

• Scripturile livrate către influenceri aveau o direcție clar politică, favorizând implicit un candidat specific.
• PNL nu a oferit explicații clare despre motivul finanțării unei campanii care nu ar trebui să promoveze un candidat independent.

Campania a atras critici masive pentru lipsa de transparență și posibilele încălcări ale reglementărilor electorale. Printre aspectele controversate se numără:

• Utilizarea fondurilor publice oferite partidelor politice pentru promovarea unui candidat independent.
• Lipsa marcajului de „publicitate politică” pe campania TikTok, încălcând reglementările electorale.
• Similaritatea tacticii cu campanii externe, ceea ce ridică îngrijorări legate de influențele străine asupra procesului democratic.

Investigația ANAF a scos la lumină o strategie controversată a PNL, care riscă să afecteze grav încrederea publicului în transparența și corectitudinea proceselor electorale din România. De asemenea, conexiunile cu tacticile utilizate în alte țări pun în discuție influența unor practici de manipulare informațională asupra spațiului public românesc.

Această situație ar putea duce la sancțiuni din partea Autorității Electorale Permanente (AEP) și ar putea deschide o dezbatere națională despre reglementarea mai strictă a campaniilor pe rețelele sociale.

Articol integral pe SNOOP 

Un caz controversat de îmbogățire nejustificată a fost descoperit de Agenția Națională de Integritate (ANI), care a identificat o diferență semnificativă între veniturile oficiale și averea declarată de Opriș Marius Cosmin, fost inspector vamal la frontiera cu Ucraina. Averea acestuia, acumulată împreună cu soția sa, a depășit cu peste 160.000 de euro veniturile legale, ceea ce a dus la sesizarea Curții de Apel Cluj pentru investigarea acestui caz.

ANI a anunțat că a identificat o diferență nejustificată de 812.094 lei (aproximativ 160.000 de euro) între averea dobândită și veniturile obținute de familia Opriș în perioada în care Marius Cosmin a deținut funcții publice.

Conform ANI:

„Agenția Națională de Integritate a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 812.094 Lei între averea dobândită și veniturile realizate de către OPRIȘ MARIUS COSMIN împreună cu familia, în perioada exercitării funcției publice.”

Pentru clarificarea situației, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Cluj pentru investigarea modificărilor patrimoniale și a veniturilor.

Ce a descoperit ANI?

Din declarațiile de avere analizate, reiese că Opriș Marius Cosmin a început să lucreze ca inspector vamal din 2009, activând mai întâi în „echipele mobile” și ulterior în punctele vamale din Sighet și Aeroportul Baia Mare. Soția sa, de asemenea vameș, lucrează la Direcția Regională Cluj.

Declarațiile de avere depuse de familia Opriș arată că aceștia dețin:

• Terenuri: aproape jumătate de hectar de teren intravilan în Baia Mare.

• Imobile: o casă de 300 mp (construită în 2015), un apartament de 52 mp (din 1992, Baia Mare) și spații comerciale și de producție de peste 3.800 mp (din 2020).
• Lipsa economiilor sau investițiilor: Niciun cont bancar sau investiție mai mare de 5.000 de euro.

Veniturile oficiale ale celor doi nu justifică aceste bunuri:

• În 2020, Marius Cosmin Opriș a obținut un salariu anual net de 63.983 lei, iar soția sa, 45.283 lei. Veniturile lor lunare erau de aproximativ 9.000 de lei.
• În 2023, salariul soției a crescut la 72.000 lei anual, iar Marius Opriș a câștigat doar 18.000 lei anual din funcția de director al unei societăți comerciale.

Familia Opriș nu a oferit explicații clare despre modul în care și-a acumulat averea. ANI a sesizat autoritățile competente, iar cazul se află acum în atenția Comisiei de cercetare a averilor.

Cazul Opriș scoate din nou la lumină problema îmbogățirilor nejustificate și a corupției din sistemul public, în special în funcțiile de la granițe, unde există un risc ridicat de practici ilegale. Autoritățile continuă să investigheze astfel de cazuri pentru a combate corupția și a recupera prejudiciile aduse statului.

Dacă ancheta confirmă suspiciunile ANI, averea nejustificată ar putea fi confiscată, iar Opriș ar putea fi supus altor sancțiuni administrative sau penale, în funcție de concluziile anchetei.

Sursă: Defapt