Pensiile speciale ale primarilor sunt pe cale să intre în vigoare la începutul anului 2025, dacă premierul Marcel Ciolacu nu emite o ordonanță de urgență pentru amânarea lor. Deputatul USR Claudiu Năsui a lansat un avertisment dur pe rețelele de socializare, acuzând premierul că refuză să ia măsuri pentru a evita aplicarea acestei măsuri controversate.

Conform prevederilor OUG 57/2019, pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene se calculează astfel:

• Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă este determinat ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată.
• Această indemnizație se adaugă la pensia calculată pe baza contributivității.

Deși aceste prevederi au fost amânate sistematic în ultimii ani, aplicarea lor devine aproape inevitabilă, iar o eventuală intrare în vigoare ar face imposibilă abrogarea, dată fiind jurisprudența Curții Constituționale a României (CCR).

Claudiu Năsui: „Marcel Ciolacu pasează responsabilitatea”

Într-o postare pe Facebook, Claudiu Năsui a criticat lipsa de acțiune a premierului Marcel Ciolacu, care, conform acestuia, încearcă să evite adoptarea unei decizii nepopulare înainte de sfârșitul mandatului său.

„Marcel Ciolacu mai are câteva zile să dea această ordonanță. La negocieri a zis că nu vrea să o dea, ca să o lase următorului guvern. Nu vrea să facă el lucruri nepopulare. El vrea doar să îndatoreze România cât poate și să paseze sarcina grea de a opri îndatorarea și a rambursa împrumuturile altora. Tipic pentru politicienii escroci,” a scris Năsui.

Acesta a evidențiat impactul bugetar semnificativ pe care aceste pensii speciale îl vor avea, în contextul unui deficit bugetar de 9%, explicând că un sfert din cheltuielile statului sunt făcute pe datorie.

Pensiile speciale ale primarilor reprezintă doar unul dintre numeroasele angajamente financiare asumate de stat, dar care, până în prezent, au fost amânate anual. Claudiu Năsui atrage atenția că politicienii preferă să creeze obligații financiare „pe hârtie”, fără să ia în considerare sustenabilitatea economică.

„Din 1.000 de lei cheltuiți de stat, aproximativ 250 sunt pe datorie. Veniturile statului au crescut, dar problema este clasa politică, care a explodat cheltuielile publice,” a declarat deputatul USR.

Marcel Ciolacu mai are la dispoziție câteva zile pentru a emite o ordonanță de urgență care să amâne intrarea în vigoare a pensiilor speciale ale primarilor. Totuși, refuzul de a lua o astfel de măsură indică o posibilă dorință de a pasa responsabilitatea viitorului guvern. Dacă această prevedere va intra în vigoare, impactul bugetar ar putea deveni semnificativ, într-un moment în care România se confruntă deja cu dificultăți economice majore.

Introducerea pensiilor speciale pentru primari este un exemplu al modului în care clasa politică a creat angajamente financiare fără o evaluare clară a sustenabilității lor pe termen lung. Refuzul premierului Ciolacu de a aborda problema prin ordonanță de urgență subliniază lipsa de responsabilitate politică și riscul de a împovăra bugetul public cu cheltuieli greu de susținut.

Sursă: Defapt

Un raport controversat al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vaslui a devenit subiect de discuție la nivel național, după ce a constatat că angajații Administrației Bazinale de Apă (ABA) Prut-Bârlad lucrează în condiții deosebit de periculoase. Printre motivele invocate se numără „presiuni la nivelul părților moi” din cauza statului îndelungat pe scaun, „suprasolicitarea vocală” cauzată de vorbitul excesiv la serviciu și riscul de „erori cu implicații penale și corupție” din cauza stresului ocupațional. În baza acestui raport, angajații cer un spor de 15% la salariu.

Raportul DSP: un adevărat „diagnostic” pentru funcționarii publici

Realizate în 2020 și actualizate în 2023, rapoartele DSP Vaslui atrag atenția asupra unui mediu de lucru aparent insuportabil pentru angajații ABA Prut-Bârlad. Printre concluziile prezentate:

1. Suprasolicitarea neuropsihică:
   • Volum mare de muncă, termene scurte și nevoia de decizii rapide.
   • Simptome raportate: oboseală cronică, cefalee, iritabilitate și tensiune arterială oscilantă.
2. Suprasolicitarea vizuală:
   • Utilizarea calculatorului în proporție de 60-100% din orele de program.
   • Consecințe: clipire frecventă, modificări ale dioptriilor și astenopie vizuală.
3. „Suprasolicitarea vocală”:
   • Obligația de a „comunica oral informații tematice” zilnic, cu pauze insuficiente.
4. Presiuni fizice și microclimat nefavorabil:
   • Statul îndelungat pe scaun provoacă „presiuni la nivelul părților moi” și probleme osteoarticulare.
   • Aer insuficient ventilat și riscul de contaminare biologică din cauza numărului mare de solicitanți.

Situația de la ABA Prut-Bârlad pare desprinsă dintr-un sanatoriu. Potrivit raportului, cei aproximativ 150 de angajați suferă de o multitudine de afecțiuni:

• 72 – boli cardiovasculare
• 37 – tulburări endocrine
• 54 – afecțiuni oftalmologice
• 55 – probleme ORL
• 19 – boli osteoarticulare
• 5 – afecțiuni gastroenterologice și hepatologice
• 5 – probleme dermatologice
• 1 – afecțiuni neurologice

În baza acestor date, funcționarii ABA Prut-Bârlad solicită sporuri pentru condiții de muncă vătămătoare.

Una dintre cele mai controversate concluzii ale raportului este legătura făcută între stresul ocupațional și „riscul de corupție”. Inspectorii DSP atrag atenția că suprasolicitarea neuropsihică și presiunea timpului pot genera „erori care atrag răspunderi penale” și chiar predispun funcționarii la corupție.

Printre cei care cer sporul de 15% se află Ciprian Săcăleanu, un jurist controversat, cunoscut pentru modalități discutabile de angajare. În 2017, acesta a câștigat un concurs la Spitalul de Neurochirurgie din Iași, folosind un document semnat chiar de el, prin care își atesta vechimea de 6 ani la propria firmă de amanet. După ce a fost eliminat dintr-un concurs similar în 2016 pentru lipsa vechimii, Săcăleanu a reușit, un an mai târziu, să demonstreze „vechime” suficientă.

În prezent, acesta este angajat al ABA Prut-Bârlad și se numără printre cei care cer sporul de 15% pentru „condiții grele de muncă”. Dacă instanța îi va da dreptate, Săcăleanu ar urma să primească un spor de 966 de lei lunar, având un salariu brut de 6.445 de lei.

Rapoartele DSP Vaslui au stârnit indignare și ironii în spațiul public. Constatările precum „presiuni la nivelul părților moi” și „suprasolicitarea vocală” sunt văzute drept exagerări absurde în condițiile în care astfel de situații sunt întâlnite în toate locurile de muncă.

În timp ce funcționarii ABA Prut-Bârlad solicită sporuri pentru astfel de riscuri, sistemul public din România rămâne subiectul unor critici vehemente privind ineficiența, supradimensionarea și cultura „sporurilor” acordate fără fundament solid.

Situația de la Apele Române este simptomatică pentru o parte din administrația publică din România. În timp ce rapoartele DSP Vaslui trag un semnal de alarmă asupra „riscurilor” la locul de muncă, opinia publică se întreabă dacă astfel de cereri reflectă realitatea sau reprezintă o încercare de a obține beneficii financiare pe criterii discutabile. În final, instanțele vor decide dacă aceste sporuri sunt justificate sau nu.

Sursă: ReporterIS

Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat luni, într-o conferință de presă, că intenționează să candideze ca independent la alegerile prezidențiale din 2025. Acesta a subliniat că România traversează „cel mai dificil moment de după Revoluție” și a explicat că țara are nevoie de o schimbare fundamentală în modul în care statul răspunde la așteptările cetățenilor.

Nicușor Dan a subliniat că România este profund afectată de corupție, lipsa unei direcții clare și de polarizarea socială. Acesta consideră că președintele trebuie să joace un rol esențial în refacerea dialogului între categoriile socio-culturale, identificarea resurselor competente din societate și eliminarea influenței grupurilor de interese din administrație.

„Va fi o luptă grea între cei care apără interesul public și cei care apără interesul de gașcă”, a afirmat Nicușor Dan, subliniind că este nevoie de un președinte care să înțeleagă mecanismele administrative, politice și juridice pentru a zgâlțâi sistemul fără să-l destabilizeze.

Prioritățile anunțate de Nicușor Dan pentru mandatul prezidențial

1. Lupta împotriva corupției și capturării instituțiilor:
   • Demontarea grupurilor de interese care împiedică funcționarea normală a statului.
   • Reformarea justiției și a administrației publice.
2. Stabilirea unei direcții clare pentru România:
   • Integrarea competențelor din sectorul public, privat și diaspora pentru elaborarea politicilor publice eficiente.
   • Crearea unui cadru unitar și adaptat realității pentru strategiile de dezvoltare ale țării.
3. Reconcilierea categoriilor sociale:
   • Promovarea valorilor comune care unesc societatea românească.
   • Identificarea și sancționarea exagerărilor care alimentează diviziunile sociale.

Candidatura independentă: „Sunt deschis la dialog cu partidele pro-europene”

Nicușor Dan a precizat că va candida ca independent, dar este deschis la discuții cu partidele pro-europene, pe care le-a informat deja despre intențiile sale. El a subliniat că rolul președintelui este de a asigura că reformele anunțate de aceste formațiuni politice se materializează în acțiuni guvernamentale concrete.

De asemenea, primarul Capitalei a anunțat că va începe procesul de strângere a celor 200.000 de semnături necesare pentru înscrierea oficială în cursa prezidențială.

Întrebat despre impactul candidaturii asupra funcției de primar al Bucureștiului, Nicușor Dan a explicat că va rămâne în funcție până la finalizarea campaniei și va lua concediu pentru perioada electorală. Dacă va câștiga alegerile prezidențiale, vor fi organizate alegeri anticipate pentru funcția de primar al Capitalei.

Decizia de a candida vine pe fondul unei crize politice și instituționale generate de anularea de către Curtea Constituțională a primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie. Scrutinul a fost anulat din cauza influențelor externe și a neregulilor privind cheltuielile electorale.

Candidatura lui Nicușor Dan ridică întrebări privind fragmentarea votului pro-european și riscul creșterii șanselor extremismului în cursa electorală. Primarul Capitalei a răspuns acestor temeri, afirmând că o campanie transparentă și bine informată poate diminua acest risc.

Nicușor Dan a încheiat conferința cu un apel la unitate și responsabilitate din partea societății românești:

„România are resursele necesare pentru a depăși această criză, dar e nevoie de implicare și onestitate din partea tuturor actorilor. Trebuie să transformăm un stat nefuncțional și capturat într-un stat modern și eficient, care să răspundă nevoilor cetățenilor săi.”

Această candidatură reprezintă o provocare majoră pentru scena politică românească, mai ales în contextul unui climat social polarizat și al unei crize de încredere în instituțiile publice.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Sursă: G4Media

Numărul angajaților din sectorul public al României a depășit pragul simbolic de 1,3 milioane, marcând o creștere semnificativă în ciuda măsurilor anunțate de guvernanți pentru stoparea expansiunii aparatului de stat. Conform ultimelor date furnizate de Ministerul Finanțelor, posturile ocupate în sistemul bugetar au crescut cu peste 33.000 doar în ultima lună, în condițiile în care angajările ar fi trebuit să fie limitate de cadrul legislativ.

Creștere explozivă: Peste 33.000 de noi angajări într-o lună

În luna octombrie 2024, numărul bugetarilor din România a atins 1.300.297, comparativ cu 1.266.808 în luna precedentă, înregistrând un surplus de 33.489 de posturi ocupate.

Administrația publică centrală este responsabilă de cea mai mare parte a creșterii, cu 833.454 angajați în octombrie față de 799.932 în septembrie. La nivel local, fluctuațiile sunt nesemnificative: 466.843 de angajați în octombrie, față de 466.876 în septembrie.

Cele mai multe posturi ocupate se regăsesc în ministere:

• Ministerul Educației: 305.884 posturi ocupate (cel mai mare angajator din administrația publică);
• Ministerul Afacerilor Interne: 123.026 posturi;
• Ministerul Apărării Naționale: 79.342 posturi.

Guvernele recente au încercat, cel puțin la nivel declarativ, să implementeze măsuri de austeritate prin înghețarea angajărilor în sectorul public. Ordonanța de urgență emisă de Guvernul Ciolacu în septembrie 2024 prevedea suspendarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice, cu excepția domeniilor esențiale, cum sunt educația și sănătatea.

Această măsură urmează modele similare adoptate de guvernele anterioare, inclusiv cel condus de Nicolae Ciucă (PNL) în 2022. Totuși, datele indică faptul că aceste ordonanțe au fost în mare parte ignorate sau eludate, iar numărul angajaților la stat a continuat să crească.

Comparativ cu noiembrie 2022, momentul constituirii coaliției PSD-PNL, numărul angajaților în sectorul public a crescut cu peste 40.000:

• Noiembrie 2022: 1.258.810 angajați;
• Octombrie 2024: 1.300.297 angajați.

Această expansiune contrazice angajamentele coaliției de a „subția” aparatul bugetar și ridică întrebări cu privire la eficiența politicilor implementate.

În contextul negocierilor pentru formarea noului guvern, partidele politice discută despre reducerea aparatului guvernamental și a numărului de bugetari. Printre propunerile vehiculate se numără:

• Reducerea numărului de ministere la maximum 16;
• Reducerea numărului secretarilor de stat;
• Posibile restructurări la nivel local și central.

În ciuda acestor intenții, dinamica actuală indică o tendință opusă, cu un aparat bugetar care continuă să crească într-un ritm alarmant.

Creșterea numărului de bugetari pune presiune pe bugetul de stat, într-un context economic deja complicat. Cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă o parte semnificativă a bugetului, iar lipsa unei reforme reale ar putea avea consecințe grave:

• Creșterea deficitului bugetar;
• Reducerea fondurilor disponibile pentru investiții în infrastructură și alte domenii esențiale;
• Creșterea taxelor sau reducerea altor cheltuieli publice pentru a acoperi costurile.

Creșterea accelerată a numărului de bugetari în România subliniază necesitatea urgentă a unei reforme reale în sectorul public. În lipsa unor măsuri ferme și bine implementate, aparatul bugetar supradimensionat riscă să devină o povară insuportabilă pentru economia țării. Rămâne de văzut dacă guvernul actual va reuși să treacă de la vorbe la fapte și să implementeze reformele necesare.

Sursă: Libertatea

Sursă: Digi24

Foto: INQUAM Photos/Ilona Andrei