Premierul Marcel Ciolacu a făcut o nouă numire într-o funcție-cheie, aceea de inspector general al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC). Persoana desemnată pentru această poziție este Victorița Dumitrașcu, conform unei decizii publicate în Monitorul Oficial. Ea îl înlocuiește în funcție pe Paul Racoviță, scrie G4Media.

Prin această decizie, premierul Marcel Ciolacu a perpetuat un model de nepotism și politizare care subminează integritatea și profesionalismul în administrația publică. Legăturile de rudenie ale doamnei Dumitrașcu cu o figură de frunte a PSD-ului din anii 2000, Aura Vasile, ridică serioase semne de întrebare cu privire la imparțialitatea și obiectivitatea acestei numiri.

Aura Vasile a fost apropiată de fostul ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, și ulterior a devenit mâna dreaptă a lui Marian Vanghelie, liderul PSD București și primar al Sectorului 5. Aura Vasile a ocupat funcția de deputat PSD timp de trei mandate și a fost implicată în diverse mișcări politice, inclusiv o tentativă de aliere cu UNPR în 2011.

Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) are o importanță majoră în domeniul construcțiilor și urbanismului. Acesta este responsabil cu verificarea respectării legislației în ceea ce privește construcțiile civile, indiferent dacă este vorba despre proiecte publice sau private. Inspectorii ISC au atribuții extinse în controlul calității construcțiilor, asigurând respectarea standardelor și normelor în vigoare.

Această numire nu doar că subminează principiile de meritocrație și integritate în administrația publică, dar ridică și serioase îndoieli cu privire la capacitatea ISC-ului de a acționa în mod independent și imparțial în interesul public.

Este esențial ca deciziile de numire la vârful instituțiilor publice să fie transparente și bazate pe criterii obiective, iar orice aparență de nepotism și politizare să fie evitată cu fermitate. Cetățenii au dreptul să aibă încredere în instituțiile statului și în conducerea acestora, iar numirile politice care pun în pericol acest principiu fundamental trebuie să fie ferm condamnate și corectate.

Numirea Victoriței Dumitrașcu în funcția de inspector general al ISC ridică semne de întrebare privind nepotismul și influența politică asupra instituțiilor cheie din administrația publică. Este necesar ca această numire să fie supusă unei analize atente și transparente, iar motivele din spatele acestei decizii să fie clar explicate. Asigurarea integrității și profesionalismului în conducerea instituțiilor publice este esențială pentru buna funcționare a statului de drept și pentru încrederea cetățenilor în administrație.

Deputatul USR Radu Miruță devine figura centrală într-un scandal care zguduie județul Gorj. Directorul general adjunct al Direcției Antifraudă Târgu-Jiu, numit de către PNL, se confruntă cu acuzații grave privind utilizarea ilegală a bazelor de date ale instituției.

Potrivit unui comunicat emis de Uniunea Salvați România (USR), acesta este suspectat că a adunat informații despre politicieni, jurnaliști și oameni de afaceri, inclusiv deputatul USR Radu Miruță, conform unui raport al Corpului de Control al ministrului Finanțelor. Scandalul atrage atenția publicului, care este ávid să afle detalii despre această afacere și să înțeleagă posibilele consecințe în Gorj și dincolo de acesta, scrie Gorj Express.

USR solicită conducerii PNL să ofere clarificări cu privire la criteriile pe baza cărora au susținut numirea acestui personaj în funcția de conducere din ANAF. De asemenea, ministrul PNL al Finanțelor, Marcel Boloș, este solicitat să explice public câte alte cazuri similare celui din Gorj au fost descoperite de Corpul de control și ce măsuri au fost luate în aceste situații.

În comunicat, se subliniază faptul că Radu Miruță este una dintre persoanele vizate de aceste acțiuni de colectare ilegală a informațiilor. Cu toate acestea, se evidențiază că deputatul USR are toate veniturile declarate transparent și nu a intrat în politică cu scopul de a se îmbogăți. Este menționat faptul că averea sa anterioară intrării în politică este rezultatul unui doctorat obținut legal și al muncii cinstite, fără implicarea unor relații de partid sau de rudenie și fără contracte cu statul.

Radu Miruță avertizează cu privire la gravitatea acestor acțiuni, declarând că utilizarea instituțiilor statului în astfel de scopuri este îngrijorătoare și subminează democrația. De asemenea, se solicită clarificări cu privire la modul în care acest director general adjunct a fost numit în funcție, întrucât inițial a fost numit direct de premier, iar apoi de președintele ANAF.

USR afirmă că nu va fi intimidat de astfel de practici politice și va continua să sancționeze abuzurile PSD-PNL. Se reafirmă angajamentul de a lupta împotriva corupției și pentru apărarea statului de drept și a democrației în România.

În final, este subliniat faptul că aceste acțiuni ale PNL arată încă o dată lipsa de transparență și abuzul de putere al actualului regim politic, iar USR se angajează să lupte împotriva acestor practici și să apere interesele cetățenilor români.

Cătălin Cîrstoiu, implicat într-un caz în care, săptămâna trecută, Spitalul Universitar din Capitală a atribuit un contract de aproape 100 de mii de lei pentru „materiale sanitare” unei firme din București, fără a organiza o licitație publică. Documentul este semnat cu o zi înainte de prezentarea sa ca și candidat din partea PSD–PNL la Primăria Capitalei.

Banii vor ajunge în conturile companiei Cortec Healthcare SRL, deținută de Bogdan Teliceanu, condamnat pentru evaziune fiscală într-un dosar în care a fost complice cu un interlop apropiat de PSD și familia Cosma din Prahova. Telicenu este fiul unei foste consiliere locale din orașul Pucioasa, județul Dâmbovița, aleasă pe listele PDL, partid absorbit ulterior de PNL.

Procurorii DNA au demonstrat că afaceristul a avut un complice și a vândut Spitalului Județean din Ploiești un injectomat la suprapreț, printr-o firmă intermediară. Între 2021 și 2024, Spitalul Universitar din București, condus de Cătălin Cîrstoiu, a acordat peste un milion de euro firmelor Cortec Healthcare SRL și Cortech Med SRL, ambele deținute de Bogdan Teliceanu, conform Buletin de București.

Toate contractele, cu excepția a două dintre ele, au fost încheiate offline, fără licitație publică, printr-o negociere directă între spital și cele două firme. Astfel, alte companii de pe piață nu au putut depune oferte. Caietele de sarcini nu au fost făcute publice de Spitalul Universitar din București, iar în descrierea achizițiilor nu se regăsesc detalii despre ce a cumpărat unitatea medicală de la firmele deținute de Teliceanu, în afara unei denumiri generice precum „materiale sanitare”.

Specialiștii în achiziții publice consideră că utilizarea procedurii de „negociere fără publicare prealabilă” ar fi trebuit să fie aplicată doar în situații excepționale, când nu ar exista altă soluție pentru asigurarea îngrijirii medicale. Cu toate acestea, această procedură este întâlnită des în sistemul medical, fiind utilizată pentru a evita licitațiile deschise. În plus, în cazul aplicării acestei proceduri, instituția publică trebuie să justifice de ce a ales să lucreze cu o anumită firmă.

Bogdan Teliceanu, patronul Cortech Med și Cortec Healthcare, a fost condamnat pentru evaziune fiscală într-un dosar deschis în 2012. Complicele său în această afacere a fost Răzvan Alexe, un interlop apropiat de PSD Prahova. Teliceanu este fiul unei foste consiliere locale din Pucioasa, iar Alexe este cunoscut pentru legăturile sale cu PSD Prahova și familia Cosma. Chiar și după condamnarea pentru evaziune fiscală, companiile lui Teliceanu au continuat să primească contracte de la Spitalul Universitar din București, sub conducerea lui Cătălin Cîrstoiu.

Reporterii nu au primit răspunsuri de la Cătălin Cîrstoiu și Bogdan Teliceanu în legătură cu aceste acuzații. De asemenea, solicitările pentru detalii privind achizițiile și justificarea utilizării procedurii de „negociere fără publicare prealabilă” nu au primit niciun răspuns din partea Spitalului Universitar din București.

Această investigație aruncă o lumină asupra practicilor dubioase din sistemul de achiziții publice în sectorul medical și ridică întrebări serioase cu privire la integritatea și transparența instituțiilor implicate.

Primarul din Caracal, Ion Doldurea, este în atenția publicului din nou, deoarece se pregătește să candideze pentru un nou mandat, tot din partea PSD, deși renunțase la toate funcțiile din partid în urma exploziei catastrofale de la stația GPL deținută de fiul său în Crevedia, scrie Digi24.

În urma exploziei care a avut loc vara trecută și care a dus la decesul a șase persoane și rănirea altor 50, primarul a renunțat la toate funcțiile sale în cadrul PSD, chiar dacă la momentul respectiv susținea că nu are nicio legătură cu firma care opera ilegal stația din Crevedia.

Însă, într-un interviu acordat pentru Digi24, primarul din Caracal a dezvăluit că organizația județeană a PSD i-a cerut să candideze din nou pentru un nou mandat. Astfel, acesta a revenit pe funcțiile din partid și se pregătește să își depună candidatura pentru alegerile viitoare.

Chiar și în contextul în care președintele PSD Marcel Ciolacu declarase anterior că edilul nu va mai primi sprijin pentru o nouă candidatură, planurile s-au schimbat. Primarul a afirmat că a primit propunerea organizației PSD județene și a organizației locale, care au dorit în unanimitate să îl susțină pentru un nou mandat.

În același timp, un alt primar PSD, Florin Petre, care fusese exclus din partid după tragedia de la Crevedia, ar putea candida din nou. Chiar dacă acesta este edilul din localitatea unde a avut loc explozia, primarul din Caracal a declarat că nu îl cunoaște personal și că nu are nicio legătură cu el.

Această decizie a generat reacții diverse în opinia publică și ridică întrebări privind responsabilitatea și etica în politică.

În urma unui investigații care a durat mai multe săptămâni, G4Media.ro a adunat dovezi semnificative care indică faptul că vila situată pe Bulevardul Aviatorilor nr. 86 din București, pentru care se vor investi 9 milioane de euro în amenajare, va fi destinat ca locuință pentru președintele Klaus Iohannis după terminarea celui de-al doilea mandat.

Aceste dovezi provin din baze de date publice, informații furnizate de surse din mediul politic și răspunsuri oficiale ale unor autorități publice. Lucrările la vilă, oprite temporar după primele dezvăluiri și protestele publice, au fost reluate recent.

1. Sursele:

Personaje influente din mediul politic au declarat în mod repetat pentru G4Media.ro că imobilul din Sectorul 1 este pregătit de Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) pentru a fi repartizat președintelui în exercițiu, la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor, când mandatul lui Iohannis va lua sfârșit.

2. Legea 406/2001:

Legislația prevede că foștii șefi de stat beneficiază de folosința gratuită a unei locuințe de protocol pe durata vieții. Autorizația de construire eliberată de Primăria Generală a Municipiului București pentru șantierul de pe Aviatorilor include și un acces secundar cu scară și parapet către un spațiu destinat biroului, specific pentru activitatea unui președinte.

3. Startul proiectului:

Lucrările au început în 2023, înainte ca Klaus Iohannis să-și încheie cel de-al doilea mandat. Similar, înainte de terminarea mandatului său, fostul președinte Traian Băsescu a fost subiectul unor discuții referitoare la viitoarea sa locuință de protocol.

4. Durata contractului de lucrări:

Contractul prevede finalizarea lucrărilor până la finalul anului 2024, coincizând cu momentul în care Iohannis ar trebui să predea locuința sa actuală.

5. Implicarea serviciilor secrete:

Serviciile de protecție și securitate sunt prezente la șantierul de pe Aviatorilor, sugerând că imobilul are o destinație specială. Mai mult, contractul de lucrări a fost clasificat ca secret de serviciu, indicând un interes aparte pentru proiect.

6. Secretomania și bâlbele RAAPPS:

RAAPPS a evitat să ofere informații despre proiect, iar momentul exact al începerii lucrărilor este incert. Contractul de lucrări a fost secretizat, iar atribuirea acestuia nu este clară.

7. Transformarea destinației:

Primăria a aprobat schimbarea destinației clădirii în locuință individuală, conform prevederilor Legii 406/2001.

8. Poziția ambiguă a președintelui:

Iohannis și Administrația Prezidențială au negat oficial implicarea în proiect, dar surse susțin că președintele a vizitat personal imobilul în repetate rânduri.

9. Implicarea arhitectei:

Arhitecta care a elaborat planurile de amenajare este asociată cu Administrația Prezidențială și a lucrat la alte proiecte pentru soții Iohannis.

10. Declarațiile premierului Ciolacu:

Premierul nu a negat suma alocată pentru proiect și nu a respins posibilitatea repartizării imobilului către președinte.

11. Costul ridicat al lucrărilor:

Suma de 9 milioane de euro pentru amenajare este neobișnuit de mare și indică un standard de lux, comparabil cu stilul de viață al cuplului prezidențial.

Aceste dovezi adunate de G4Media.ro sugerează că imobilul de pe Aviatorilor nr. 86 ar putea fi pregătit pentru a deveni reședința președintelui Iohannis după terminarea celui de-al doilea mandat.