Într-un efort de a combate risipa alimentară și de a promova utilizarea responsabilă a resurselor, Camera Deputaților a adoptat un nou proiect de lege care impune obligații clare și sancțiuni pentru operatorii economici din industria alimentară.

Acest proiect reprezintă o schimbare semnificativă față de măsurile anterioare, care erau doar recomandări, scrie euronews.

Potrivit noilor reglementări, magazinele alimentare sunt acum obligate să vândă produsele aproape de data expirării la prețuri reduse și să doneze alimentele nevândute. Mai mult, nu le este permis să declare ca improprii produsele agroalimentare încă bune pentru consum, sub amenințarea unor amenzi substanțiale, cuprinse între 10.000 și 40.000 de lei.

În cazul în care alimentele nu mai pot fi consumate de oameni, acestea trebuie redirecționate către adăposturile de animale, pentru a fi utilizate ulterior în producerea de compost sau biogaz.

Legea mai impune restaurantele să ofere consumatorilor posibilitatea de a lua alimentele rămase la finalul meselor, fără costuri suplimentare, și să informeze clar și vizibil despre această opțiune în meniu.

De asemenea, până în iunie 2025, Ministerul Agriculturii trebuie să creeze o platformă națională digitală unde operatorii economici vor fi obligați să raporteze anual măsurile lor de prevenire a risipei alimentare.

Contravențiile vor fi constatate și sancționate de către reprezentanții Ministerului Agriculturii și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Aceste modificări legislative au fost votate în unanimitate de toate grupurile parlamentare și au fost inițiate de parlamentarii Diana Buzoianu (USR), Florin Alexe (PNL), Bogdan Gruia Ivan (PSD) și Zoltan Miklos (UDMR).

Risipa alimentară este un fenomen grav cu implicații economice și ecologice semnificative. În Uniunea Europeană, aproape 59 de milioane de tone de alimente sunt irosite anual, având un impact major asupra mediului și contribuind la emisiile de gaze cu efect de seră.

În România, fiecare locuitor aruncă aproximativ 70 de kilograme de mâncare la gunoi în fiecare an, reprezentând unul dintre cele mai ridicate niveluri de risipă alimentară din Europa.

Parlamentul României a luat o măsură fermă pentru prevenirea și combaterea efectelor negative ale consumului de băuturi energizante de către populație, adoptând un proiect de lege care interzice vânzarea acestor produse către minori.

Cu 238 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 12 abțineri, proiectul a fost aprobat de plenul Camerei Deputaților, scrie Agerpres.

Inițiat de Alfred Simonis și Ciprian-Constantin Șerban din Partidul Social Democrat (PSD), proiectul de lege stabilește interdicția comercializării băuturilor energizante care conțin diverse combinații de carbohidrați, vitamine, minerale și substanțe precum cafeină, taurină, carnitină, guarana, glucuronolactonă și altele, destinate stimulării sistemului nervos central, în incinta instituțiilor de învățământ, a instituțiilor de sănătate sau destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate.

De asemenea, proiectul interzice vânzarea de băuturi energizante prin intermediul automatelor de băuturi răcoritoare.

Un amendament adoptat prevede sancțiuni pentru operatorii economici care încalcă aceste prevederi, cu amenzi de până la 30.000 de lei, în funcție de gravitatea faptei. În cazul repetării contravențiilor, se poate dispune suspendarea activității localului public pentru o perioadă cuprinsă între 10 și 30 de zile.

Această decizie vine în contextul îngrijorărilor legate de impactul negativ al consumului de băuturi energizante asupra sănătății, în special a tinerilor și a minorilor. Prin adoptarea acestei legi, Parlamentul României demonstrează preocuparea pentru protecția sănătății publice și pentru promovarea unui stil de viață sănătos în rândul populației, cu accent pe prevenție și educație.

Autoritățile din România au descoperit un caz alarmant de obținere frauduloasă a diplomelor de asistenți medicali generaliști de către cetățeni italieni, care nu cunoșteau limba română și nici nu au participat la cursurile sau stagii de practică necesare pentru această profesie.

Potrivit informațiilor furnizate de News.ro, 12 percheziții au fost efectuate în județele Ilfov și Mureș în cadrul acestui dosar, care vizează practici ilegale de școlarizare și acordare de diplome.

Mecanismul ilegal dezvăluit de anchetatori implică școlarizarea fictivă a cetățenilor italieni, care nu posedau cunoștințe de limba română și nu au participat efectiv la activitățile educaționale necesare pentru obținerea diplomei de asistent medical generalist în Uniunea Europeană. Potrivit surselor apropiate anchetei, 11 cetățeni italieni ar fi beneficiat de diplome false, iar autoritățile urmează să audieze mai mulți suspecți implicați în această schemă frauduloasă.

Printre persoanele care urmează să fie audiate se numără elevi italieni, liderul grupului, profesori, reprezentanți ai conducerii școlii postliceale, funcționari de la Inspectoratul Școlar Județean Mureș și o persoană de la Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – Filiala Mureș.

Operațiunea desfășurată de polițiști vizează infracțiuni grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, fals intelectual, uz de fals și divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice. Mai mult, vor fi puse în executare mandate de aducere emise pe numele a 8 persoane, în scopul depistării acestora și aducerii lor la cunoștință a calității procesuale, a drepturilor și obligațiilor aferente, precum și pentru audiere.

Acest caz subliniază importanța rigorii și transparenței în procesul de acordare a diplomelor și certificatelor profesionale, cu atât mai mult în domeniul medical, unde cunoștințele și competențele sunt cruciale pentru siguranța și bunăstarea pacienților. Autoritățile își continuă eforturile pentru combaterea fraudelor și asigurarea integrității sistemului educațional și profesional în România.