Tichetele educaționale, care permit cumpărarea de rechizite și haine pentru elevi, vor fi acordate celor peste 410.000 de beneficiari în prima parte a lunii decembrie, conform surselor Edupedu.
Ordonanța de urgență nr. 83/2023 prevede că suma de 500 de lei va fi acordată într-o singură tranșă, însă nu menționează un calendar specific. Se pare că cardurile vor fi livrate deja încărcate cu suma aferentă.
Termenul limită pentru depunerea cererilor pentru tichetele educaționale a fost extins până pe 26 noiembrie, conform unei modificări a ordonanței de urgență. Lista finală a beneficiarilor urmează să ajungă la Ministerul Fondurilor Europene.
Procedura prevede ca școlile să introducă datele din cererile depuse de părinți în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România în termen de 5 zile calendaristice de la expirarea termenului pentru depunerea cererilor, ceea ce înseamnă până pe 1 decembrie. Lista destinatarilor finali va fi realizată folosind o aplicație informatică dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Beneficiarii vor primi carduri noi, indiferent dacă au mai beneficiat de tichete educaționale în trecut, și aceste carduri vor fi valabile pentru următorii 5 ani. Suma de 500 de lei va fi acordată într-o singură tranșă.
Potrivit ordonanței de urgență, pentru anul școlar 2023-2024, sunt eligibili pentru tichetele sociale pe suport electronic preșcolarii și elevii din învățământul de stat care îndeplinesc anumite criterii, cum ar fi venitul maxim pe membru de familie și vârsta elevilor.
Această inițiativă are scopul de a ajuta elevii defavorizați să înceapă anul școlar cu rechizite și haine adecvate, contribuind astfel la egalizarea șanselor în educație. Este important de menționat că în anii precedenți, distribuirea tichetelor a întârziat, astfel încât autoritățile vizează îmbunătățirea acestui proces pentru anii viitori.
Pe termen lung, se intenționează schimbarea mecanismului de acordare a tichetelor educaționale pentru a simplifica procedurile și a asigura o distribuție mai rapidă și eficientă a acestora către beneficiari.
Elevii vor primi bani de Sărbătorile de iarnă! Cine primește tichetele educaționale de 500 lei pentru rechizite
Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care modifică Codul Penal, considerând că sustragerea de la executarea pedepselor privative de libertate este asimilată evadării atunci când persoana condamnată nu se prezintă la organul de poliție în termen de șapte zile de la data la care hotărârea instanței a devenit definitivă, conform Agerpres.
Adoptarea acestui proiect a fost susținută de 230 de deputați, în timp ce trei deputați au votat împotrivă, iar unul s-a abținut.
Proiectul de lege prevede că evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Dacă evadarea implică violențe sau utilizarea armelor, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Se consideră evadare:
a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deținere la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate;
b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în afara locului de deținere;
c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul sau nerespectarea itinerarului sau condițiilor de deplasare stabilite potrivit legii.
De asemenea, proiectul de lege prevede că se consideră evadare și fapta persoanei condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care hotărârea instanței a devenit definitivă.
Pedeapsa pentru infracțiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării. Acest proiect a fost adoptat și de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional.
VIDEO. Legea ”fugarilor” adoptată în Parlament. Ce prevede și cum se aplică
Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru numirea generalului-locotenent Vlad Gheorghiță ca șef al Statului Major al Apărării, începând cu data de 1 decembrie.
Această numire vine în contextul în care generalul Daniel Petrescu deținea funcția de șef al Statului Major al Apărării din 1 decembrie 2019, precizează stirileprotv.
De asemenea, președintele Iohannis a semnat și decretul pentru înaintarea lui Vlad Gheorghiță în gradul de general cu patru stele.
Generalul-locotenent Vlad Gheorghiță a îndeplinit funcția de locțiitor al șefului Statului Major al Apărării începând cu data de 16 august 2022. Înainte de aceasta, în perioada februarie 2020-august 2022, el a fost locțiitor pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării. În trecut, generalul Gheorghiță a deținut diverse funcții, inclusiv comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica” Buzău în perioada august 2017 – februarie 2020.
În anii anteriori, el a ocupat poziții precum comandant al Batalionului 631 Tancuri, șef al planificării în Serviciul Operativ la Statul Major al Forțelor Terestre, și comandant al Brigăzii 1 Mecanizată „Argedava”. A absolvit numeroase forme de studii și pregătire, inclusiv masterate în Relații Internaționale și Studii de Securitate, precum și în Studii Strategice în Statele Unite ale Americii.
Generalul-locotenent Vlad Gheorghiță s-a născut la 7 septembrie 1969, în București, este căsătorit și are doi copii. El a primit mai multe decorații pentru serviciul său în armată, printre care Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler și Emblema de Merit „În Serviciul Armatei României”, precum și alte distincții.
Această numire are impact asupra conducerii forțelor armate din România și vine într-un moment important pentru securitatea națională și apărarea țării. Generalul Vlad Gheorghiță va trebui să conducă și să coordoneze operațiunile militare și strategiile de apărare ale României, lucru deosebit de important pentru stabilitatea și siguranța țării.
Generalul-locotenent Vlad Gheorghiță, numit în funcția de șef al Statului Major al Apărării. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul
Bogdan Ioachim Bulete a fost numit de către premierul Marcel Ciolacu în funcția de Guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Acesta a lucrat anterior în domeniul securității și al administrației publice locale, dar numirea sa a stârnit controverse din cauza trecutului său și a susținerii politice scrie G4Media.
Potrivit informațiilor disponibile, Bogdan Ioachim Bulete a fost angajat al Serviciului Român de Informații (SRI) și șeful Poliției Locale Tulcea. Se pare că susținerea politică pe care a primit-o din partea Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PPDD) a jucat un rol important în cariera sa. El a ajuns la administrația Deltei, unde a ocupat diferite funcții, inclusiv cea de director executiv.
În declarațiile de avere depuse în trecut, Bulete a menționat venituri provenite de la SRI sub formă de „soldă și alte drepturi”. În ultimii șapte ani, el și soția sa au achiziționat mai multe terenuri intravilane și o casă în județul Tulcea, deținând și un autoturism Mitsubishi. De asemenea, au un credit la Banca Transilvania în valoare de 30.000 de lei, cu scadența în 2024.
Conform declarației de avere completate în mai 2023, în ultimul an fiscal încheiat, Bogdan Ioachim Bulete a avut un salariu net de 86.703 lei de la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării Tulcea.
Decizia privind numirea lui Bulete în funcția de Guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost publicată în Monitorul Oficial al României. El preia această funcție de la Gabriel Teodosie Marinov, care a demisionat anterior.
Numirea lui Bogdan Ioachim Bulete a stârnit controverse și întrebări în mediul politic și social din cauza trecutului său și a susținerii politice pe care a primit-o în cariera sa și a declarațiilor de avere anterioare.
Această numire este parte a schimbărilor în administrația publică și poate atrage atenția asupra modului în care se fac astfel de numiri în România.
Bogdan Bulete a fost numit Guvernator al ARBDD după ce Gabriel Teodosie Marinov a demisionat
Un medic, care lucrează la unul dintre cele mai precare spitale din România, Spitalul Județean Reșița, a devenit subiect de dezbatere publică datorită salariului său impresionant de 11.000 de euro pe lună, plătit de stat, scrie Defapt.ro.
Cine este medicul cu salariul impresionant?
Medicul în cauză este Marius Toc, șeful departamentului de medicină legală la Spitalul Județean Reșița. Această sumă de 11.000 de euro pe lună a fost dezvăluită prin declarația sa de avere pentru anul fiscal 2022. Această remunerație ridicată i-a atras atenția opiniei publice, mai ales că spitalul la care lucrează a fost cunoscut pentru condițiile precare și lipsa resurselor.
Cum s-a ajuns la acest salariu impresionant?
În declarația sa de avere, medicul Marius Toc a raportat un salariu anual de 676.634 de lei pentru anul fiscal 2022, echivalentul a peste 55.000 de lei lunar sau mai mult de 11.000 de euro lunar. În plus față de salariul său obișnuit, medicul a primit și peste 178.000 de lei în urma unei „sentințe judecătorești”.
Salariul medicului a crescut semnificativ în ultimii ani. În anul fiscal 2021, a declarat un salariu anual de 566.000 de lei, iar în 2020, salariul său era de 399.000 de lei. Astfel, salariul său a crescut cu aproape 70% în doar doi ani.
Legislația care permite salarii ridicate pentru medicii legiști
Conform legii, „salariile de bază ale personalului de specialitate din instituțiile de medicină legală sunt mai mari cu 100% față de salariile de bază prevăzute de lege la aceleași categorii de personal medical, la care se adaugă sporurile prevăzute de lege”.
Această prevedere legală permite unor medici legiști să beneficieze de salarii substanțiale în comparație cu alți medici sau angajați din sistemul medical, în special pentru serviciile lor specializate în domeniul medicinii legale.
Salariul impresionant al medicului Marius Toc a devenit un subiect de discuție în contextul problemelor din sistemul medical românesc și al situației dificile cu care se confruntă multe spitale din țară.
Medic la stat, cu salariu lunar de 11.000 de euro! Subiect de dezbatere publică în urma venitului său impresionant
Roberta Anastase, actualmente deputată și președinte PNL Ploiești, a fost exmatriculată de la doctoratul în Științe Politice de la Universitatea București după șapte ani de la începerea acestuia.
Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice și candidat la funcția de rector, susține că rectorul universității a aprobat în mod ilegal prelungirea stagiului doctoral al Robertei Anastase și că nu va pune în aplicare această decizie, precizează G4Media.
Potrivit lui Cristian Preda, Roberta Anastase s-a înscris la doctoratul în Științe Politice în 2016 și a beneficiat de mai multe perioade de grație pentru a-și susține teza de doctorat. Cu toate acestea, pe 15 noiembrie 2023, actuala deputată a fost notificată că este exmatriculată, conform procedurii în vigoare. Decanul afirmă că, la scurt timp după aceasta, cu sprijinul îndrumătorului său, prof. Radu Carp, Roberta Anastase a solicitat și obținut o nouă amânare de la rector, deși orice posibilitate legală de prelungire a stagiului doctoral era epuizată.
Cristian Preda consideră că această decizie încalcă legea și va solicita Consiliului Facultății de Științe Politice să examineze responsabilitatea profesorului Radu Carp în acest caz. Totodată, el îi cere rectorului să anuleze decizia din 17 noiembrie și se întreabă de ce s-au făcut atât de multe excepții pentru Roberta Anastase în procesul său de doctorat.
Disputa legată de exmatricularea deputatei PNL are loc în contextul alegerilor pentru funcția de rector al Universității București, programate pentru decembrie 2024, în care Cristian Preda și actualul rector, Marian Preda, sunt candidați.
Cristian Preda a aprobat ilegal prelungirea stagiului doctoral al Robertei Anastase. Deputata PNL a fost exmatriculată după 7 ani
Medicii specializați în medicină legală din România beneficiază de salarii substanțial mai mari decât colegii lor din alte domenii ale medicinei, conform unei prevederi legale care stabilește că „salariile de bază ale personalului de specialitate din instituțiile de medicină legală sunt mai mari cu 100% față de salariile de bază prevăzute de lege la aceleași categorii de personal medical, la care se adaugă sporurile prevăzute de lege”. Acest lucru include și personalul din catedrele de medicină legală, precizează Defapt.ro.
Exemple de salarii impresionante:
George Curcă – Directorul INML (Institutul Național Medico-Legal)
În anul fiscal 2022, George Curcă a primit de la stat aproximativ 410.000 de lei net, inclusiv circa 260.000 de lei în calitate de șef al INML și aproximativ 153.000 de lei ca profesor universitar. Averea sa include patru case și două apartamente, dintre care două case și două apartamente în București. El și soția sa dețin două mașini, una dintre ele fiind un Land Rover Discovery.
Salariile la IML Timișoara
Pe site-ul IML Timișoara sunt publicate veniturile medicilor specializați în medicină legală. Un medic poate câștiga brut aproximativ 38.000-39.000 de lei pe lună, inclusiv un salariu de bază de 20.000-21.000 de lei, un spor de peste 11.000 de lei pentru „condiții deosebit de periculoase”, sporuri pentru gărzi și sporul de doctorat.
Alexandru Bazatin – Șeful serviciului medico-legal de la SJU Vaslui
În anul fiscal 2022, Alexandru Bazatin a câștigat aproximativ 302.070 de lei, adică puțin peste 25.000 de lei pe lună. El și soția sa dețin un Mercedes, o vilă de 300 de metri pătrați și un apartament în Vaslui.
Aceste exemple arată că medicii specializați în medicină legală din România pot beneficia de salarii foarte mari, mai ales dacă dețin și alte funcții sau titluri universitare. Aceste salarii ridicate sunt justificate prin legislație, care prevede majorarea veniturilor personalului din medicina legală cu 100% față de veniturile prevăzute pentru aceeași categorie de personal medical, plus sporurile prevăzute de lege.
TOPUL celor mai bine plătiți medici din România. Salarii mai mari cu 100% față de cele prevăzute de lege
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au coordonat 11 percheziții în București într-un dosar care privește fraude cu terenuri ce au aparținut statului, iar prejudiciul estimat depășește 10 milioane de euro, scrie G4Media.
Potrivit surselor, aceste fraude vizează terenuri aflate în proprietat ea statului, în special în Sectorul 1 al Bucureștiului, și au avut loc în perioada 2014-2023. Principala metodă folosită ar fi falsificarea hotărârilor judecătorești, cu ajutorul unor funcționari complicitari din Primăria Capitalei, pentru a obține ilegal terenurile.
De asemenea, terenurile vizate includ și unele din zona parcului Herăstrău. După ce erau dobândite ilegal, acestea erau ulterior vândute printr-un circuit complex de spălare a banilor. Multe dintre terenurile în cauză au fost dezvoltate ulterior, fiind construite ansambluri rezidențiale.
Percheziții DNA: Fraudă de 10 milioane de euro cu terenurile statului, în cea mai scumpă zonă a Capitalei
Profitul estimat obținut din aceste tranzacții frauduloase se ridică la peste 10 milioane de euro. Sectorul 1 al Bucureștiului găzduiește unele dintre cele mai scumpe proprietăți imobiliare din oraș.
Până în prezent, procurorii DNA au efectuat percheziții la 11 locații, inclusiv la persoane cu influență financiară semnificativă.
Această investigație în curs se desfășoară în colaborare cu Direcția Generală Anticorupție și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.
Comunicatul oficial al DNA confirmă că cercetările vizează infracțiuni asimilate corupției comise în legătură cu obținerea nelegală a unor imobile în proprietatea statului, situându-se pe teritoriul municipiului București în perioada 2014-2023. Mai mult, se subliniază că profitul obținut din tranzacțiile ulterioare ale acestor terenuri depășește suma de 10 milioane de euro.
Pe măsură ce vor fi disponibile noi informații din anchetă, vom furniza detalii suplimentare.
Percheziții DNA: Fraudă de 10 milioane de euro cu terenurile statului, în cea mai scumpă zonă a Capitalei
Un angajat al Organismului intermediar regional pentru Programe europene capital uman – Regiunea București-Ilfov (OIRBI), subordonat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), se află în centrul unei controverse, având în vedere că a semnat, în decursul a șapte luni de la începerea angajamentului său în cadrul instituției publice, contracte în valoare totală de 1,1 milioane de lei prin intermediul propriei firme de consultanță.
Majoritatea acestor contracte vizează elaborarea de proiecte destinate obținerii de finanțare prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în special Componenta 7 – Transformare Digitală.
Contactat de către G4Media.ro, angajatul în cauză, Octavian Ioan Ionescu, care este și administratorul firmei de consultanță Business Consulting Hub SRL București, susține că toate activitățile desfășurate sunt legale, deoarece atribuțiile sale la OIRBI se concentrează pe altă linie de finanțare, respectiv Programe europene capital uman – PECU.
Cu toate acestea, investigațiile jurnalistice efectuate de G4Media.ro au relevat că o parte dintre activitățile desfășurate de firma lui Ionescu în vederea atribuirii contractelor au avut loc în timpul orelor de serviciu de la OIRBI. Ionescu a argumentat că acestea constau în mesaje predefinite și necesitau doar un clic pe telefon.
Octavian Ioan Ionescu și tatăl său, Constantin, au înființat Business Consulting Hub SRL București în august 2021, cu Octavian Ioan Ionescu în calitate de administrator al societății. În primul an de activitate, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 16.100 de lei și un profit net de 15.545 de lei, în timp ce în 2022, cifra de afaceri a crescut la 332.814 lei, iar profitul net la 274.772 de lei.
În cel de-al doilea an de funcționare, Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SICAP) a indicat că firma a încheiat un singur contract cu o instituție publică, în valoare de 60.000 de lei, pentru întocmirea documentației în vederea obținerii de fonduri din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).
Cu toate acestea, în primele luni ale anului 2023, Business Consulting Hub SRL a semnat trei contracte suplimentare de consultanță, în valoare totală de 315.630 de lei, pentru Administrația Fondului pentru Mediu și EEA Grants (fonduri norvegiene). Aceste contracte vizează furnizarea de servicii de consultanță în achiziții pentru proiecte finanțate din fonduri nerambursabile PNRR/POC/POR/NORVEGIENE.
La data de 10 mai 2023, Octavian Ioan Ionescu a semnat o declarație de avere în calitate de „expert administrație publică” în cadrul OIRBI, o parte a personalului contractual. Conform legii, declarația trebuia semnată în termen de 30 de zile de la începerea exercitării funcției.
Ionescu a confirmat că s-a angajat la OIRBI în aprilie-mai 2023, iar acest interval coincide cu perioada în care firma sa a semnat un număr semnificativ de contracte directe cu instituții publice, în valoare totală de aproape 1,1 milioane de lei. Aceste contracte au avut ca obiect elaborarea de proiecte destinate obținerii de finanțare în cadrul PNRR pentru digitalizarea spitalelor și a Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București.
În ceea ce privește acuzațiile de conflict de interese și incompatibilitate, Ionescu susține că activitățile desfășurate în cadrul OIRBI și cele ale firmei sale se referă la domenii diferite, respectiv PECU și PNRR, și că nu ocupă o funcție de funcționar public, ci face parte din personalul contractual.
Directorul OIRBI, Silviu Ancuța, a declarat că la momentul angajării, Ionescu a semnat o declarație pe propria răspundere în care a afirmat că nu va desfășura activități similare cu cele din instituția publică. Ancuța a menționat că, în trecut, un alt angajat al OIRBI a oferit consultanță prin intermediul firmei sale pentru apeluri din cadrul POIM, iar Agenția Națională de Integritate a considerat această situație legală. Ancuța a subliniat că este responsabilitatea instituțiilor abilitate să verifice legalitatea acestor activități.
În contextul recent, un consilier din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a fost subiectul unei investigații similare, întrucât a semnat contracte de consultanță de aproximativ 700.000 de euro într-o săptămână, prin intermediul propriului său business. Ulterior, acest consilier a demisionat, iar ministrul MIPE, Adrian Câciu, a exprimat nemulțumirea față de astfel de situații și a subliniat necesitatea unei mai bune gestionări a conflictelor de interese în cadrul instituțiilor publice.
Corupție la OIRBI. Un angajat a semnat contracte din bani publici de 1,1 milioane de lei prin propria sa firmă de consultanță
Fosta șefă a Secției Oncologie de la Spitalul Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost trimisă în judecată pentru 280 de fapte de luare de mită, conform procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Acuzațiile grave aduse medicului oncolog includ primirea de bani și alte bunuri de la pacienți, precum miere de albine, cașcaval, brânză, carne de porc, parfumuri și altele, scrie obiectivdesuceava.ro.
Anca Ababneh Dumitrovici, medic specialist în oncologie medicală, a exercitat funcția de medic primar la Ambulatoriul Oncologie Medicală al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava. Procurorii susțin că ea a acceptat promisiunea de primire a unei sume de bani în schimbul unor servicii medicale în luna aprilie 2022.
SCANDAL ÎN SUCEAVA: Medic specialist oncolog, trimis în judecată pentru 280 de fapte de luare de mită
Ulterior, în perioada decembrie 2022 – ianuarie 2023, aceasta ar fi primit diferite sume de bani, în cuantum total de 20.660 lei și 750 euro, și alte foloase, precum miere de albine, cașcaval, cafea, bomboane de ciocolată, brânză, parfumuri, băuturi alcoolice, carne de porc, de la pacienți sau de la aparținătorii acestora.
Procurorii au identificat situații în care medicul a primit mită în schimbul acordării de consultații medicale, prescrierea de tratamente medicamentoase, eliberarea de bilete de trimitere, emiterea de rețete medicale și interpretarea analizelor medicale. De exemplu, doar în data de 13 decembrie 2022, medicul ar fi primit mită de la 21 de persoane, iar în data de 17 ianuarie 2023, ar fi primit bani și produse de la 29 de persoane.
Pe lângă acuzațiile penale, în cauză s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra sumelor de 470 euro, 7.750 lei și 1.200 lei ridicate de la inculpată, precum și asupra bunurilor ridicate din Ambulatoriul de Oncologie Medicală din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava.
Această situație a avut un impact semnificativ asupra comunității medicale și a pacienților, iar dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare la Tribunalul Suceava.
În urma flagrantului organizat de poliție și procurori, Anca Ababneh Dumitrovici a fost reținută în 20 ianuarie 2023 și ulterior arestată preventiv pentru 30 de zile, apoi plasată sub control judiciar. Aceste acuzații grave au declanșat o investigație amănunțită și ridică semne de întrebare cu privire la etica profesională în domeniul medical și integritatea sistemului de sănătate din România.
SCANDAL ÎN SUCEAVA: Medic specialist oncolog, trimis în judecată pentru 280 de fapte de luare de mită
