Într-un caz de corupție la Vama Sculeni, unul dintre polițiștii de frontieră, Gabriel Bertea, a fost prins de procurorii DNA (Direcția Națională Anticorupție) cu 200 de euro ascunși în lenjeria intimă. Acești bani reprezentau o parte din șpaga cerută șoferilor care veneau cu camioane de marfă din Republica Moldova, scrie HotNews.
Gabriel Bertea este un agent de poliție de frontieră la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni (PTF Sculeni). Procurorii DNA au efectuat o percheziție la locuința sa pe 17 noiembrie și l-au descoperit pe polițist cu 220 de euro ascunși în lenjeria intimă și alți 150 de euro aruncați într-un coș de gunoi.
În documentele depuse în instanță se menționează că această sumă de bani a fost găsită în timpul punerii în aplicare a unui mandat de percheziție domiciliară emis de un judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul Iași. Această descoperire a fost parte a anchetei în curs care vizează acuzații de corupție la Vama Sculeni.
DNA: Polițist de frontieră de la Vama Sculeni, prins cu 200 de euro în lenjeria intimă. Șpagă primită de la șoferi
Gabriel Bertea a fost plasat în arest la domiciliu de către Tribunalul Iași, împreună cu șeful său, Cristian Mancaș. Alți doi polițiști de la Vama Sculeni și doi șoferi din Republica Moldova sunt cercetați sub control judiciar în același caz.
Conform investigației, polițiștii de la Vama Sculeni aveau un tarif fix pentru șoferii care doreau să evite controlul mașinilor cu marfă din Republica Moldova. Astfel, pentru un autocar în care erau transportate colete, se percepeau sume considerabile, între 600 și 700 de euro. Aceste sume de bani colectate de la șoferi erau împărțite ulterior între polițiști în mod ilegal, iar aceasta se făcea adesea în băile publice ale vămii.
DNA: Polițist de frontieră de la Vama Sculeni, prins cu 200 de euro în lenjeria intimă. Șpagă primită de la șoferi
Teodora Bentz a fost numită în funcția de director al Palatului Național al Copiilor (PNC) din București, una dintre cele mai importante instituții de educație extracurriculară pentru copii din țară.
Această numire a avut loc în luna septembrie și a fost susținută de Partidul Național Liberal (PNL). Teodora Bentz, o fostă inspectoare generală adjunctă la Inspectoratul Școlar București (ISMB), a preluat conducerea PNC, iar Daniel Mălăelea, care anterior ocupase această funcție, s-a întors la Inspectoratul Școlar pe post de adjunct, precizează Edupedu.
Teodora Bentz este cunoscută pentru implicarea sa în promovarea dezbaterii și gândirii critice în rândul tinerilor din România, având un rol important în organizarea Olimpiadei Naționale de Argumentare, Dezbatere și Gândire Critică „Tinerii dezbat”.
Teodora Bentz a fost numită la conducerea PNC în timpul desfășurării acestei competiții. De asemenea, directoarea adjunctă Cosmina Bran, care a fost parte din comisia centrală de organizare a Olimpiadei, a rămas în aceeași funcție.
Palatul Național al Copiilor din București este o instituție de învățământ extracurricular de prestigiu, care oferă cursuri și ateliere artistice, tehnico-științifice și sportive pentru peste 5.000 de copii în fiecare an. Acesta este subordonat direct Ministerului Educației și servește și ca centru național de perfecționare pentru cluburile și palatele copiilor din București și din întreaga țară.
Teodora Bentz are o carieră în învățământul și administrarea educației, iar susținerea sa vine din partea PNL. Bentz a fost numită pentru prima dată în funcția de inspector în 2018, când a deținut postul de inspector școlar de limba română în Vrancea. Ulterior, a ocupat funcția de director adjunct al Colegiului „A. I. Cuza” din Focșani, iar în 2020 a ajuns la Inspectoratul Școlar București. În prezent, predă limba română la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din București.
Teodora Bentz s-a implicat activ în evenimente politice, fiind prezentă la un „Summit al elevilor liberali”, organizat de Partidul Național Liberal, la care au participat 100 de tineri liberali. Evenimentul a avut și prezența secretarului de stat Sorin Ion din PNL.
Pe lângă activitatea sa la PNC, Teodora Bentz a fost președinta comisiei de organizare a fazei zonale a Olimpiadei de Muzică pentru clasele III-VIII din București, în martie. Aici, Edupedu.ro a dezvăluit un caz de nepotism, în care un profesor care era evaluator în competiție, avea propriul său fiu înscrise în concurs, lucru interzis de regulament.
Chiar dacă avea responsabilitatea de a semnala și de a lua măsuri dacă profesorii implicați în competiție aveau rude în concurs și au omis acest aspect, Teodora Bentz nu a luat măsuri în timpul competiției, făcând acest lucru doar după dezvăluirile făcute de Edupedu.ro, declarând că „demersurile în spațiul educației nu sunt de acest tip”.
În legătură cu Inspectoratul Școlar București, menționăm că Daniel Mălăelea, fost inspector general adjunct (PNL) în ISMB până în iunie 2022, când a fost înlocuit de Mihaela Ciho (PSD) și Gabriela Postescu (PSD) în contextul preluării Inspectoratului de către PSD, a revenit în inspectorat pe aceeași funcție. În prezent, mai există alți adjuncți, cum ar fi Amalia Stoenescu, Ruxandra-Eugeniu Regalia și Gabriela Postescu.
Într-o altă mutare notabilă, profesorul arhidiacon Răzvan Ștefan, care a fost responsabil cu Muzica la ISMB, a fost numit inspector școlar de Managementul Resurselor Umane (MRU) la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Ilfov. El a ocupat anterior funcția de inspector de Muzică la ISMB, numit în locul Georgetei Băcioiu, inspectoare de Arte, care a fost demisă la sfârșitul lunii aprilie în urma cazului de nepotism la Olimpiada de Muzică.
Decizia de a-l muta pe Răzvan Ștefan la ISJ Ilfov pe postul de inspector de MRU a fost luată după ce s-a propus inițial ca acesta să ocupe funcția de inspector de resurse umane în cadrul Inspectoratului Școlar Sector 4. Cu toate acestea, conducerea sectorului a refuzat această propunere, iar Ștefan a fost direcționat către Ilfov. Trecerea de la un post cu jumătate de normă la unul cu normă întreagă a fost un alt aspect notabil.
Înlocuitorul lui Răzvan Ștefan în funcția de inspector de Muzică în anul școlar 2023-2024 la ISMB este Andra Apostu, profesoară de teorie muzicală la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” (CNMGE) din București. Aceasta a fost propunerea liceului pentru această funcție în ultimii doi ani. În ultimii aproximativ 15 ani, inspectorul de specialitate în domeniul muzicii a fost un profesor de la Colegiul de Arte Dinu Lipatti, conform informațiilor disponibile.
Este important de menționat că demiterea Georgetei Aneta Băcioiu și înlocuirea acesteia cu arhidiaconul Răzvan Ștefan, în urmă cu aproximativ jumătate de an, a fost singura măsură luată până în prezent în urma cazului de nepotism de la faza zonală a Olimpiadei de Muzică din martie 2023.
Acest caz a implicat un profesor de clarinet, Petrișor Cristian, de la Colegiul Național „Dinu Lipatti” din București, care a făcut parte din comisia de evaluare și care a jurizat concursul la care a participat și fiul său, ceea ce a fost interzis de regulament.
Arhidiaconul Răzvan-Constantin Ștefan are și o pregătire academică solidă, deținând un titlu de doctor obținut în 2012 la Universitatea Națională de Muzică București (UNMB), cu o teză intitulată „Stihirile dogmatice ale vecerniei sâmbetelor octoihului. Tradiția muzicală (sec. XI până în prima jumătate a sec. XIX) și aspecte liturgice”. Această teză a fost publicată în 2014 la editura Basilica a Patriarhiei Române.
În plus, arhidiaconul Răzvan-Constantin Ștefan este și dirijorul corului bărbătesc „Cantus Domini”, conform descrierii de pe canalul său de YouTube.
Aceste mutări și numiri din domeniul educației au fost subiectul unor investigații jurnalistice și au atras atenția opiniei publice în contextul preocupărilor pentru transparență și buna guvernare în instituțiile de învățământ și educație din România.
Teodora Bentz, susținută de PNL, numită director al Palatului Național al Copiilor. Daniel Mălăelea s-a întors în locul ei la ISMB
Cristian Mancaş, șeful Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni din județul Iași, a fost plasat în arest la domiciliu sub acuzația de luare de mită. Procurorii anticorupție au dezvăluit că acesta s-ar fi arătat nemulțumit de sumele de șpagă pe care le obțineau în comparație cu alți colegi din alte vămi din țară, scrie Agerpres.
Conform documentelor depuse la instanță în cererea de arestare preventivă a lui Cristian Mancaș, acesta ar fi dezvăluit în discuții cu un colaborator al DNA că șeful de tură de la Punctul de Trecere a Frontierei Stânca ar câștiga cel puțin 1500-2000 de euro pentru o tură de serviciu.
Mancaș s-a declarat revoltat de faptul că la alte puncte de trecere a frontierei din Republica Moldova către România se obțineau sume mult mai mari din șpagă. El ar fi afirmat că ar intenționa să discute cu anumite persoane pentru a direcționa mai multe transporturi cu colete sau măcar cu mărfuri de valoare către tura colaboratorului.
În cadrul anchetei, procurorii au aflat că polițiștii de la Vama Sculeni solicitau șpăgi șoferilor care nu doreau ca mașinile lor cu mărfuri să fie supuse unui control amănunțit. Astfel, pentru un autocar care transporta colete se percepeau între 600 și 700 de euro. Documentele anchetei arată că sumele de bani obținute de polițiști erau împărțite între aceștia la toaletă.
În data de 7 iulie 2023, un șofer a fost surprins dând suma de 150 de euro unui colaborator al DNA pentru a nu-i fi controlată mașina la trecerea frontierei. Ulterior, aceștia au discutat despre sumele obișnuite cerute șoferilor, iar colaboratorul a fost uimit de suma de 500 de euro percepută pentru un autocar. Mancaș a dezvăluit că autocarele care transportau colete plăteau între 600 și 700 de euro, în timp ce autobuzele între 200 și 300 de euro.
Procurorii au demonstrat că sumele de bani erau împărțite între polițiști la o toaletă din incinta clădirii din punctul de trecere a frontierei Sculeni. Aceste activități ilegale au fost documentate de colaboratorul DNA.
Cristian Mancaş și alți doi agenți de poliție de frontieră au fost reținuți și acuzați de luare de mită, iar ancheta continuă pentru a dezvălui întregul tablou al corupției la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni.
DNA. Șeful Punctului de Trecere a Frontierei Sculeni, „revoltat” că alți colegi fac mai mulți bani din șpagă
Liderul USR, Cătălin Drulă, a adus acuzații către DNA privind activarea dosarelor în scopuri politice, susținând că acest lucru este o tactică obișnuită în campaniile electorale. El a subliniat că nu se vor lăsa intimidați și că vor continua să lupte pentru o Românie mai bună, scrie G4Media.
Drulă a apărat integritatea fostului ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, numindu-l „un om cinstit” și afirmând că acesta a acționat responsabil și cu patriotism în timpul mandatului său. El a adăugat că procesul de achiziționare a vaccinurilor anti-COVID a fost coordonat de premierul Florin Cîțu și ministrul Apărării, Adrian Ciucă, subliniind că au existat dezacorduri cu ei, dar că acestea sunt decizii de oportunitate în condiții de criză.
Cătălin Drulă a menționat și că tema dosarului DNA legat de vaccinurile anti-COVID este folosită de PSD pentru a distrage atenția de la alte probleme majore și acte de corupție. El a criticat PSD-ul pentru acțiunile sale și a subliniat că Partidul Național Liberal (PNL) se teme de crearea unui Pol al Dreptei care ar putea să-i înlocuiască la guvernare.
În încheiere, Drulă a îndemnat oamenii să se alăture lor și să lupte pentru o schimbare în 2024, considerând această perioadă ultima șansă pentru a preveni corupția și hoția în guvernare.
Reacții la acuzațiile lui Cătălin Drulă
Acuzațiile lui Cătălin Drulă au stârnit reacții în mediul politic. PSD a fost criticat pentru folosirea temei vaccinurilor anti-COVID pentru a acoperi alte probleme și acuzații de corupție. PNL a fost acuzat că se teme de apariția unui Pol al Dreptei care ar putea să-i conteste poziția la guvernare.
În timp ce dosarul DNA legat de achiziția vaccinurilor anti-COVID rămâne în atenția publicului, lupta politică se intensifică în perspectiva alegerilor din 2024. Drulă și USR îndeamnă oamenii să se implice și să lupte pentru o Românie mai curată și mai transparentă în viitor.
Această declarație a lui Cătălin Drulă ilustrează tensiunile politice din România și modul în care problemele legate de corupție și transparența guvernării rămân subiecte importante în dezbaterea politică.
Cazul Vaccinurilor: Cătălin Drulă acuză activarea dosarelor DNA în scopuri politice: „Așa știu ei să lucreze”
Fostul Ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a comentat recent ancheta procurorilor DNA cu privire la dosarul vaccinurilor, punând sub semnul întrebării motivația și momentul acesteia.
Prin intermediul unui comunicat, Voiculescu a exprimat opinia că există semne de întrebare în legătură cu faptul că o decizie executivă care nu a fost asociată cu nicio urmă sau element de corupție și care nu i-a aparținut în mod direct a devenit subiectul unei acțiuni penale, mai ales înainte de o campanie electorală, precizează euronews.
În plus, fostul ministru a subliniat că, deși sunt semne îngrijorătoare privind ingerințele politice în sistemul judiciar, el are încredere că există resurse de profesionalism și onestitate în acest sistem pentru a ajunge la o concluzie corectă. Vlad Voiculescu a subliniat că în timpul mandatului său ca ministru, el a acționat întotdeauna cu cinste, punând viața și sănătatea oamenilor pe primul loc.
El a menționat, de asemenea, că deciziile privind achiziția de vaccinuri au fost luate exclusiv de către premierul de la acea vreme și că aceste decizii au fost asumate de acesta. Vlad Voiculescu a amintit că vaccinarea anti-COVID a fost în subordinea premierului în timpul pandemiei și că alocările de doze pentru statele membre au fost stabilite pe criteriul populației în cadrul unui contract comun de achiziție al Comisiei Europene cu furnizorii.
În final, fostul ministru a subliniat că decizia de achiziționare a vaccinurilor a fost una de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producției, evoluția tulpinilor și necesitatea re-vaccinării.
DNA a transmis joi, 23 noiembrie 2023, procurorului general al României o cerere de urmărire penală pentru fostul premier Florin Cîțu și pentru foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, pentru sesizarea președintelui și a Senatului României în dosarul achiziționării vaccinurilor anti-Covid.
Reacții și context
Comunicatul lui Vlad Voiculescu vine în contextul în care dosarul vaccinurilor anti-COVID este în centrul atenției publice și politice. Fostul ministru al Sănătății face apel la transparență și la respectarea principiilor de justiție în anchetă, subliniind că este dispus să coopereze cu procurorii pentru a clarifica situația.
Această declarație reflectă tensiunile politice și preocupările legate de independența sistemului judiciar din România, în contextul în care se apropie alegerile politice. Dosarul vaccinurilor este văzut de unii ca o chestiune politică, iar Vlad Voiculescu își exprimă încrederea în integritatea sistemului judiciar, în ciuda semnelor îngrijorătoare de ingerințe politice în justiție.
În continuare, dezvoltările din acest caz și concluziile anchetei DNA vor rămâne subiectul dezbaterilor politice și publice în România.
Vlad Voiculescu, reacție la dosarul vaccinurilor. DNA cere anchetarea fostului premier Cîțu și a foștilor miniștri ai Sănătății, Voiculescu și Mihăilă
Procesul privind „Retrocedările de păduri” s-a încheiat recent pe motiv de prescripție, iar ca urmare a acestei decizii, doi judecători implicați în acest caz se întorc pe funcții și vor primi salariile restante pentru perioada în care au fost suspendați. Aceștia se așteaptă să încaseze în total aproximativ 2 milioane de euro, scrie Europa Liberă.
Instanța supremă a hotărât încheierea procesului „Retrocedărilor de păduri”, în care s-a judecat restituirea frauduloasă a 43.000 de hectare de pădure din județul Bacău, pe motiv că a intervenit prescripția. Conform estimărilor DNA, terenul în cauză valora 303 milioane de euro.
În acest dosar, mai mulți inculpați, printre care Viorel Hrebenciuc (fost parlamentar PSD), Ioan Adam (fost parlamentar PSD), Paltin Gheorghe Sturdza (om de afaceri), Dan Costin Bengescu (om de afaceri) și alți 13 funcționari publici, inclusiv doi judecători, au fost acuzați de anchetatori de constituirea unui grup infracțional organizat pentru obținerea ilegală a terenurilor forestiere în valoare de aproximativ o treime din suprafața județului Bacău.
Conform acuzațiilor, pădurile au fost retrocedate pe baza unei decizii frauduloase a unui judecător, cu implicarea unor parlamentari, pentru a permite obținerea ilegală a suprafeței menționate.
Unul dintre judecătorii din acest dosar, Lorand Andras Ordog, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în 2018 pentru luare de mită. El a primit 10.000 de euro din cei 50.000 promiși de fostul deputat Ioan Adam pentru a emite o soluție favorabilă lui Paltin Gheorghe Sturdza. Banii au fost primiți chiar în biroul judecătorului.
Celălalt judecător implicat, Anca Roxana Bularcă (fostă Adam), fosta soție a deputatului Ioan Adam, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare pentru sprijinirea grupului infracțional organizat din care făcea parte soțul său.
Dosarul „Retrocedărilor de păduri”: 2 milioane de euro la reangajare pentru judecătorii acuzați de corupție
Ambii judecători au fost suspendați din funcție în ianuarie 2015 de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
După opt ani de procese, care s-au blocat de fiecare dată la instanța supremă, trei magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au constatat că majoritatea faptelor din dosar s-au prescris pe 13 noiembrie 2023. Acest lucru include și faptele celor doi judecători, Lorand Andras Ordog și Anca Roxana Bularcă (fostă Adam).
În urma acestei decizii, statul trebuie să le restituie ambilor judecători toate drepturile salariale pentru perioada 2015-2023.
Legea prevede că, din prima lună de la suspendarea salariului, trebuie să fie acordată dobânda și actualizarea veniturilor cu rata inflației. Se estimează că vor primi aproximativ câte 2,7 milioane de lei fiecare. La această sumă se adaugă dobânda și actualizarea veniturilor, ceea ce înseamnă că cei doi judecători ar putea primi aproximativ câte un milion de euro fiecare.
În ultima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 13 noiembrie 2023, s-a luat decizia reîncadrării celor doi magistrați și recunoașterea celor opt ani ca vechime în muncă.
Cu toate că procesul a durat opt ani, acesta s-a blocat de mai multe ori la instanța supremă și a fost rejudecat în baza unei decizii a Curții Constituționale (CCR).
În ciuda încheierii acestui caz în instanță, statul român va continua demersurile pentru a recupera cele 43.000 de hectare de pădure retrocedate ilegal, iar acest caz rămâne unul dintre cele mai importante dosare de retrocedări frauduloase din țară.
Dosarul „Retrocedărilor de păduri”: 2 milioane de euro la reangajare pentru judecătorii acuzați de corupție
Judecătoarea Gabriela Cristina Mazilu, acuzată recent de Agenția Națională de Integritate (ANI) că nu a putut justifica o diferență de peste 6 milioane de euro în averea sa, a fost promovată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la Curtea de Apel București, cu începere din 1 ianuarie 2024, conform unei ordini de zi soluționate la data de 21 noiembrie 2023, scrie adevarul.
Decizia CSM a aprobat transferul judecătoarei de la Tribunalul București la Curtea de Apel București.
Cu toate acestea, potrivit portalului Curții de Apel București, judecătoarea Mazilu figura deja în componența Secției a 5-a Civile de la Curtea de Apel București. În schimb, pe site-ul CSM, aceasta apare în mod oficial la Tribunalul București. Surse judiciare au explicat că judecătoarea Mazilu a fost delegată la Curtea de Apel București cu câteva luni înainte de decizia oficială a CSM, care a doar formalizat statutul său de judecătoare la Curtea de Apel.
Această mișcare vine într-un context în care ANI a anunțat că a identificat o diferență nejustificată în cuantum total de peste 30 milioane de lei (aproximativ 6 milioane de euro) în averea judecătoarei Gabriela Cristina Mazilu, care activează la Tribunalul București. ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București cu privire la modificările patrimoniale și veniturile realizate de judecătoare în timpul exercitării funcției publice.
În declarația de avere depusă în acest an, judecătoarea Mazilu nu a declarat niciun imobil, autoturism sau sumă de bani în conturi. Ea a menționat o datorie de 150.000 de euro către o persoană numită Gabriel Mazilu. Veniturile ei au inclus salariul de la Tribunalul București și drepturile salariale, precum și venituri de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Gabriela Cristina Mazilu a fost anterior subiectul unei investigații din partea Secției Speciale în legătură cu dosarul BRD de la DIICOT, însă cazul a fost ulterior clasat. De-a lungul carierei sale, ea a fost căsătorită cu omul de afaceri Cristian Relu Aparaschivei, considerat mâna dreaptă a lui Remus Truică, care a fost condamnat definitiv la 7 ani de detenție în dosarul Băneasa.
În continuare, dezvoltările legate de această situație și ancheta ANI vor rămâne subiect de interes public și judiciar, iar promovarea judecătoarei la Curtea de Apel București va fi supusă atenției și dezbaterii publice.
Judecătoarea acuzată de nejustificarea a peste 6 milioane de euro, promovată la Curtea de Apel București
România revine în elita fotbalului european prin calificarea la Campionatul European din 2024, care va fi găzduit de Germania. A învins Israelul cu 2-1 în deplasare, în Ungaria, unde Israelul a fost nevoit să joace meciurile de acasă din cauza situației de securitate.
SPORT SPECIAL. Poveste pentru o generație! De la calificarea României la EURO2024 la extaz și mândrie NAȚIONALĂ
România avea nevoie doar de o remiză pentru a-și asigura un loc la Euro 2024, dar a sfârșit prin a câștiga meciul, deși a fost condusă încă de la începutul partidei. Golurile României au fost marcate de Pușcaș și Hagi, primul fiind deseori criticat pentru ineficiență, iar cel de-al doilea tratat cu mănuși de copil de către mass-media, în ciuda prestațiilor sale neconvingătoare, pe motiv că este fiul marelui internațional român Gheorghe Hagi, scrie RRI.
Este meritul managerului Edward Iordănescu de a fi creat o echipă solidă, chiar „extraordinară”, după cum el însuși a descris-o, dintr-o generație de jucători în care nimeni nu prea avea încredere.
„Este o bucurie enormă, sunt mândru că am reușit să gestionez un grup extraordinar de jucători”, a spus Iordănescu.
Acesta a continuat, declarând: „Am crezut de la început în acești jucători și nu am încetat niciodată să cred în ei. Toți merită felicitați, cei care sunt aici și cei care au contribuit pe parcurs. Este un privilegiu să antrenezi jucători cu un asemenea caracter. Este un moment frumos. Ne-am calificat, dar această calificare a fost obținută cu mult efort și cu sudoarea acestor jucători, care au dat totul pentru echipa națională. Suntem mândri să participăm la Euro”.
SPORT SPECIA. Poveste pentru o generație! De la calificarea României la EURO2024 la extaz și mândrie NAȚIONALĂ. Foto: Tw/@MorariuOctavian
El însuși fiu al unui fost mare fotbalist și manager al echipei naționale, Edward Iordănescu nu a fost protejat de numele tatălui său, dar a demonstrat că este puternic, răspunzând criticilor, de multe ori sub forma unor atacuri nedemne, lăsând rezultatele să vorbească de la sine. El le-a mulțumit tuturor celor care au crezut în echipa sa, dar și celor care au fost sceptici, și s-a declarat încrezător că România poate face o figură frumoasă la turneul final.
Căpitanul echipei, Nicolae Stanciu, i-a îndemnat pe fanii români să meargă în număr mare în Germania pentru a-și susține echipa.
„Suntem foarte mulțumiți”, a spus el, „pentru că a fost o campanie dificilă, dar am luptat din greu, am sacrificat totul pentru echipă; totul ține de forța grupului.
Nimeni nu iese în evidență, lucrăm pentru echipă, iar acesta este singurul mod de a obține ceva. Îmi doresc din tot sufletul să avem performanțe și la Euro și ca echipa națională să se califice și la alte competiții importante în viitor”.
Neînvinsă în nouă meciuri jucate, România este liderul grupei și poate rămâne pe prima poziție dacă nu pierde cu Elveția, marți, acasă, pe Arena Națională din București. Aceasta va fi cea de-a șasea participare a României la Euro, după 1984, 1996, 2000, 2008 și 2016.
SPORT SPECIA. Poveste pentru o generație! De la calificarea României la EURO2024 la extaz și mândrie NAȚIONALĂ
Sofiami, editura recent înființată în România, debutează la prestigiosul târg de carte Gaudeamus, desfășurat între 22 și 26 noiembrie 2023 la Romexpo, pavilionul central. Cu o abordare inovatoare, Editura Sofiami promite să aducă copiii mai aproape de carte prin intermediul colecțiilor sale pline de aventură și descoperire.
Inspirată de cuvintele Jacquelinei Kennedy Onassis, „Cărțile sunt cea mai bună investiție în educația unui copil. Ele deschid uși spre cunoaștere și creativitate”.
Editura se angajează să contribuie la educația și dezvoltarea copiilor printr-o selecție curată de cărți. Acestea sunt destinate să inspire și să educe prin povești care să aducă bucurie, învățare și aventură în viețile micuților cititori.
Pasionată de universul copilăriei, editura Sofiami invită vizitatorii să răsfoiască colecțiile sale, care se remarcă prin calitatea înaltă și varietatea genurilor și temelor, satisfăcând astfel curiozitatea și interesele copiilor. Cărțile vin acompaniate de ilustrații frumoase, viu colorate, care aduc la viață personajele și lumea poveștilor. Astfel de ilustrații, realizate într-un spirit festiv de Beatrice-Andreea Gherghel, invită copiii la un voiaj imaginar în lumea cărților.
Sofiami: ”Deschiderea porților imaginației” la Târgul de Carte Gaudeamus 2023. Abordare proaspătă și inovatoare pentru copii
În plus, Sofiami nu doar că își propune să încânte cititorii, dar și să colaboreze cu alte edituri, creând o comunitate care susține creșterea și dezvoltarea copiilor prin lectură și aventuri educative.
Pentru mai multe informații și pentru a explora oferta Sofiami, puteți vizita site-ul www.sofiami.ro. Editura se poziționează ca un prieten de nădejde pentru copii, deschizând porți către universuri fantastice și stimulând imaginația fără limite.
Autoritatea de Management pentru Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene(MIPE) lansează în consultare publică Ghidul solicitantului „Digitalizarea în cultură”, Apelul de proiecte nr. 1, Acțiunea 2.2: E-guvernarea și digitalizarea în beneficiul cetățenilor – 2.2.3 Digitalizarea în cultură, Prioritate 2 – Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri, Obiectiv specific: RSO1.2 Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice.
Finanțarea se acordă sub formă de grant, în baza unui contract de finanțare semnat între AM PoCIDIF și beneficiar. Bugetul prezentului apel este de 24.683.353 euro.
MIPE lansează Ghidul solicitantului „Digitalizarea în cultură”. Bugetul prezentului apel este de 24.683.353 euro
Activități eligibile:
A. Activități premergătoare depunerii proiectului
1. Realizare documentație depunere proiect. Studiul de fezabilitate și Proiectul tehnic
B. Activități în implementare
2. Activități aferente achiziționării de echipamente TIC și a altor dispozitive aferente, justificate din punct de vedere al implementării proiectului;
3. Activități aferente achiziționării și/sau dezvoltării programelor informatice/soluțiilor/aplicațiilor software/licențelor necesare implementării proiectului, inclusiv configurarea şi implementarea bazelor de date, migrarea şi integrarea diverselor structuri de date existente;
4. Activități aferente achiziționării serviciilor de instalare, configurare, integrare și punere în funcțiune atât pentru produsele hardware cât și pentru cele software;
5. Activități de informare și publicitate: derularea activităților specifice de promovare și publicitate a sursei de finanțare și a finanțatorului, conform cerințelor specifice ale programului;
6. Activități de management de proiect coordonarea și monitorizarea activităților proiectului și a resurselor asociate, derularea acțiunilor de managementul riscului și intervenții pentru optimizarea implementării, etică, derularea activităților specifice pentru achiziții, raportare periodică a progresului, decontarea cheltuielilor și gestionarea relației cu finanțatorul (întocmirea de adrese, notificări, memorii, acte adiționale etc, după caz);
7. Activități aferente instruirii personalului care va utiliza produsele/serviciile implementate/achiziționate și cel care va asigura mentenanță;
8. Activități de achiziție a serviciilor de auditare intermediară/finală, financiară (conform reglementărilor naționale), tehnică (din perspectiva corespondenţei rezultatului proiectului cu Cererea de finanţare şi obiectivele PoCIDIF), inclusiv din punct de vedere al securităţii aplicaţiei şi testarea nivelelor de securitate ale sistemului informatic, protecția informației şi asigurarea respectării reglementărilor privitoare la datele cu caracter personal;
9. Activități pentru asigurarea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități, în conformitate cu art. 9 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, a egalității de șanse, egalității de gen și nediscriminării, în conformitate cu prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.
