Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a dezvăluit într-o conferință de presă că în viitoarea ședință de Guvern va fi discutat un proiect de lege esențial pentru gestionarea mai eficientă a problematicii fugarilor.

Informația a fost oferită în contextul în care numărul persoanelor care încearcă să scape de pedepsele cu executare în România este în creștere, scrie rfi.

Potrivit Ministrului Gorghiu, în luna septembrie, 110 persoane din România au fost date în urmărire internațională, o cifră care a determinat necesitatea unei abordări mai dure: „Dacă în 7 zile de la condamnare nu te prezinți pentru a fi încarcerat, pedeapsa va fi crescută cu până la 3 ani pentru evadare.” Acesta ar fi un mecanism suplimentar care să deterioreze evadările.

Mai mult, Gorghiu va prezenta un raport detaliat cu privire la persoanele care au fugit din România și care tentează să se sustragă justiției, sperând într-o existență mai blândă în alte țări.

Pe lângă aceasta, o altă problemă stringentă pe agenda Ministerului Justiției este combaterea traficului și consumului de droguri. Gorghiu a anunțat că se va propune suplimentarea resursei umane a secției de antidrog din cadrul DIICOT cu 25 de posturi, întrucât cele 16 posturi actuale sunt insuficiente pentru amploarea problemei.

„Este o prioritate nu doar pentru România, ci și la nivel internațional”, a subliniat Ministrul Justiției, aducând în atenție un raport al Departamentului american de Stat care poziționează problema drogurilor imediat după terorism ca amenințare la securitatea internă.

În încheiere, Alina Gorghiu a evidențiat că problema drogurilor nu este doar o problemă juridică, ci una care afectează sănătatea publică și securitatea națională, fiind esențial ca România să abordeze această problemă cu seriozitate și determinare.

Dosarul în care fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, a primit o primă sentință nedefinitivă de 11 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție, se află în pericol de prescriere în 2024, potrivit surselor judiciare.

Aceasta se referă la 9 infracțiuni de luare de mită, având în vedere un termen general de prescripție de 10 ani. Ceea ce agravează situația este că valoarea mituirii este estimată la peste 30 de milioane de euro, precizează G4Media.

Dosarul lui Vanghelie a fost marcat de o serie de schimbări neobișnuite și de întârzieri. Cu toate că dosarul a fost trimis în judecată în 2015, primul verdict nu a fost emis decât în 2021. În acest interval, dosarul a trecut prin mâinile a patru magistrați diferiți, fiecare contribuind la întârzierea procesului prin diferite motive.

Mecanismul de detașare și promovare a judecătorilor a afectat grav procesul. De fiecare dată când un judecător este transferat sau promovat, procedurile necesare pentru judecarea dosarului trebuie să înceapă de la zero. Astfel, aceste schimbări continue de magistrați pot duce la prescrierea dosarului în 2024.

Un alt obstacol a fost discrepanța privind colaborarea dintre DNA și SRI în obținerea probelor. Curtea Constituțională a României a decis în 2016 că SRI nu poate ajuta DNA în obținerea probelor, ceea ce a determinat eliminarea unor interceptări telefonice din dosar.

Chiar dacă avocații lui Vanghelie, inclusiv Cezar Bivolaru, au jucat un rol important în apărarea acestuia, este evident că sistemul judiciar românesc are deficiențe majore. Atunci când un dosar de corupție de asemenea magnitudine poate fi potențial prescris din cauza unor manevre administrative și a unor schimbări constante de magistrați, este clar că există nevoia unei reforme în sistem.

Condamnarea lui Vanghelie la 11 ani și 8 luni de închisoare a fost un moment semnificativ în lupta împotriva corupției din România, dar potențiala prescriere a dosarului în 2024 ar putea submina aceste eforturi și ar putea transmite un mesaj problematic despre starea justiției în România.

În timp ce avem de-a face cu conexiuni complicate și o rețea densă de relații între avocați, judecători și politicieni, esența problemei rămâne: justiția trebuie să fie rapidă, eficientă și echitabilă pentru toți cetățenii, indiferent de poziția sau influența lor în societate. Această situație evidențiază că există multe lucruri de îmbunătățit în sistemul juridic românesc.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a prezentat recent un pachet legislativ ambițios destinat să consolideze siguranța cetățenilor în stradă, atât în domeniul siguranței rutiere, cât și în lupta împotriva traficului de droguri și substanțe psihoactive.

Propunerile legislative cuprind măsuri diverse, de la pedepse mai aspre pentru anumite infracțiuni, la regulamente privind testarea antidrog la admiterea în Poliție.

Potrivit sursei News.ro, propunerile se aliniază în trei direcții principale:

1. Combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și substanțe cu efecte psihoactive: Se propune majorarea pedepselor pentru încurajarea consumului de droguri, introducerea circumstanței agravante pentru deținerea de droguri în apropierea instituțiilor de învățământ sau medicale și confiscarea vehiculelor implicate în traficul de droguri.
2. Creșterea siguranței rutiere: Se intenționează obligarea polițiștilor de a testa conducătorii auto în anumite circumstanțe, cum ar fi prezența unor recipiente cu alcool în vehicul. De asemenea, se propune suspendarea înmatriculării autovehiculelor fără asigurare RCA și sancțiuni mai aspre pentru recidiva în cazul conducătorilor auto sub influența alcoolului.
3. Modificări în statutul polițistului și al cadrelor militare: Se propune testarea antidrog la admiterea în instituțiile de învățământ ale MAI sau la ocuparea funcțiilor de polițist. Polițiștii și militarii vor fi obligați să accepte testarea în anumite circumstanțe, și în cazul refuzului, se poate ajunge la suspendarea din funcție.

Opinia publică așteaptă cu nerăbdare să vadă cum se vor reflecta aceste propuneri în legislația românească și cum vor contribui la crearea unui mediu mai sigur pentru toți cetățenii.