Într-un caz șocant de corupție, dezvăluiri recente arată că, timp de aproape un deceniu, între 2007 și 2016, Centrul de Protecție a Plantelor (CPP) din București a fost victima unei scheme în care peste 10 milioane de lei au fost transferați ilegal din bugetul public.

Acești bani au ajuns direct în buzunarele directorului CPP, care a condus instituția timp de aproape 24 de ani, precizează Buletin de București.

Fondurile publice erau redirecționate către director prin intermediul unui afacerist cu care instituția încheia achiziții de produse fitosanitare la prețuri supraevaluate. Patronul firmei, cu care lucra directorul Mihail Dan Grigore, vindea produsele la prețuri de până la 3,5 ori mai mari decât cele de pe piață și primea bani pentru servicii care nu erau livrate. Orice surplus de bani în firmă era retras sub formă de comisioane și oferit „la sacoșă” șefului CPP.

Suma totală transferată în buzunarul directorului în perioada menționată a depășit 10 milioane de lei, ceea ce reprezintă mai mult de două milioane de euro. Această cifră este deosebit de șocantă având în vedere că bugetul anual al CPP era în medie de 1,4 milioane de euro.

Directorul a cheltuit rapid banii publici în mod extravagant. A achiziționat două mașini de lux și a efectuat 35 de vacanțe costisitoare în 20 de țări, inclusiv destinații exotice precum Jamaica, Indonezia și Oman. Aceste achiziții și călătorii luxoase au fost efectuate cu fonduri destinate protecției plantelor în București.

Deși procurorii DNA l-au trimis în judecată pe directorul Mihail Dan Grigore în 2021 pentru acuzații de abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani, acesta rămâne în funcție la CPP.

În prezent, instituția CPP se află într-un proces de desființare, iar sediul său se află în cartierul Ghencea, mai aproape de intrarea în Ilfov decât de centrul Capitalei.

Afaceri ilegale și cheltuieli extravagante În urma dezvăluirilor, se pare că în 2007, la scurt timp după ce România a aderat la Uniunea Europeană, directorul CPP, Grigore Dan Mihail, și afaceristul Petre Iancu au pus bazele unei afaceri ilegale care a prejudiciat grav instituția timp de mai mulți ani.

Acordul semnat cu aproape 16 ani în urmă presupunea ca directorul CPP să achiziționeze produse fitosanitare la prețuri mult mai mari decât cele de pe piață de la cele trei firme controlate de Petre Iancu. În multe cazuri, produsele erau supraevaluate chiar și de 3,5 ori. Directorul trebuia, de asemenea, să plătească facturi fictive emise de aceste firme, fără a primi produse în schimb. Diferența de preț era transformată în comisioane și oferită directorului sub formă de bani cash.

Această schemă a permis directorului CPP să acumuleze o avere semnificativă din banii publici. El și-a construit o pensiune de lux de aproape 1,5 milioane de euro în apropiere de Castelul Bran, a achiziționat o casă luxoasă în Bragadiru, și-a renovat o altă proprietate și a cumpărat două mașini scumpe.

Un alt aspect notabil este numărul impresionant de vacanțe de lux pe care directorul le-a efectuat în perioada menționată. Cu toate acestea, directorul CPP continuă să ocupe funcția în ciuda acuzațiilor grave care i-au fost aduse de DNA.

În plus, ancheta arată că există și suspiciuni de fraudare a licitațiilor publice și de spălare de bani în procesul de achiziție a produselor fitosanitare.

Cu toate acestea, dosarul a fost trimis în instanță abia în 2021, iar termenul de prescripție a faptelor se apropie, ceea ce ridică întrebări cu privire la posibilitatea unui proces complet și echitabil în acest caz de corupție devastator.

Acest scandal de corupție dezvăluie deficiențe semnificative în sistemul de control și monitorizare a utilizării fondurilor publice și ar trebui să fie un avertisment pentru necesitatea unor măsuri mai riguroase de prevenire și combatere a corupției la nivel instituțional.

Fentanilul și oxicodona sunt analgezice opioide cu un potențial ridicat de dependență și risc. Fentanilul, în special, este de 100 de ori mai puternic decât morfina și poate fi letal chiar și în doze foarte mici. Este frecvent utilizat ilicit ca drog și este adesea amestecat cu heroină sau cocaină, sporind riscul de supradoză.

Un angajat al unei cunoscute companii farmaceutice a fost reținut de procurori după ce a fost descoperit vânzând medicamente care ar fi trebuit distruse, scrie G4Media.

Șonea Constantin, cunoscut sub numele de Costi, avea responsabilitatea de a centraliza la sediul firmei toate medicamentele care urmau să fie eliminate. În loc să le distrugă, acesta le vindea pe piața neagră, concentrându-se în special pe cele cu efecte psihotrope, precum fentanil și oxicodonă.

Pentru a urmări traseul medicamentelor, fiecare cutie are un cod de bare. Cu toate acestea, cu ajutorul unui sistem deficitar și posibil corupt, Constantin Șonea a reușit să vândă o cantitate semnificativă de medicamente periculoase. Printre acestea se numără fentanil, oxicodonă, morfină, codeină și alprazolam.

Convorbirile înregistrate dintre Șonea și un colaborator oferă un detaliu tulburător despre dimensiunea și complexitatea acestei operațiuni. Conversațiile dezvăluie discuții despre cantități, tipuri de medicamente și evenimente specifice la care medicamentele urmau să fie vândute.

Scandalul ridică semne de întrebare grave despre securitatea și integritatea lanțului de aprovizionare farmaceutic și nevoia de supraveghere mai riguroasă. De asemenea, scoate în evidență pericolul iminent pe care aceste medicamente îl reprezintă atunci când ajung în mâinile greșite, dat fiind numărul alarmant de decese cauzate de supradoză în Statele Unite și în alte părți ale lumii.

Acțiunile prompte ale procurorilor și cooperarea cu agențiile internaționale sunt esențiale pentru a stopa această activitate infracțională și pentru a asigura siguranța și sănătatea publicului. În plus, este vital ca industria farmaceutică să își revizuiască și să își întărească protocoalele de securitate pentru a preveni astfel de incidente în viitor.

Ministerul Public a emis un comunicat de presă, în care a anunțat că doi medici au fost reținuți, iar pentru aceștia se propune instanței instituirea arestului preventiv pe o durată de 30 de zile, în timp ce pentru alți șase inculpați s-a dispus control judiciar.

De asemenea, în urma perchezițiilor, s-a instituit sechestru pe bunuri mobile și imobile, conturi bancare și sume de bani descoperite.

În comunicatul Ministerului Public se menționează că procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București au pus în mișcare acțiunea penală și au luat măsura controlului judiciar cu privire la șase inculpați, toți cercetați pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită. În cazul altor doi medici, cercetați pentru aceeași infracțiune, s-a dispus reținerea lor pentru 24 de ore, iar dosarul a fost înaintat Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Investigațiile financiare efectuate au relevat diferențe semnificative între veniturile licite și bunurile dobândite în ultimii cinci ani de către unii dintre medicii implicați în aceste cercetări. Astfel, s-au emis ordonanțe de instituire a măsurilor asigurătorii pentru confiscarea specială și confiscarea extinsă, acoperind bunurile deținute de patru dintre inculpați.

Principalele măsuri asigurătorii constau în sechestru asupra bunurilor mobile sau imobile și poprirea sumelor din conturile bancare. Suma totală care face obiectul sechestrului în această fază a investigației este de 2.355.913,96 lei, 74.943 euro, 21.300 dolari, 2.120 franci elvețieni și 100 lire sterline pentru unul dintre inculpați.

Pentru alți doi medici, s-au dispus sechestre asupra unor sume mai mici, în euro, lei, dolari și franci elvețieni, ridicate în urma perchezițiilor. Suma totală indisponibilizată în acest caz se ridică la 850.292 lei. În cazul celui de-al treilea inculpat, măsura sechestrului a vizat un total de 363.310,63 lei.

Dosarul investighează presupuse luări de mită în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu ale unor medici din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, care includ efectuarea controalelor pre și postoperatorii și realizarea intervențiilor chirurgicale. Cercetările sunt coordonate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de Direcția Generală Anticorupție.

Această punere în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurilor asigurătorii sunt parte a procesului penal și respectă principiul prezumției de nevinovăție, asigurând crearea cadrului procesual pentru administrarea probatoriului în cadrul investigației.

Conform informațiilor G4Media, patru medici au fost reținuți în acest caz, iar alți patru au fost plasați sub control judiciar. Ancheta vizează medicii care ar fi pretins mită pentru efectuarea intervențiilor chirurgicale toracice. Suma de 50.000 de euro a fost găsită acasă la unul dintre medicii suspectați că ar fi cerut mită, potrivit surselor judiciare.

În plus față de cei doi medici reținuți, ancheta se extinde și la trei medici anesteziști, trei medici rezidenți și un medic specialist. Sumele pretinse și primite ar fi fost distribuite între acești medici, potrivit surselor.

Această anchetă a adus în prim-plan o preocupare constantă pentru combaterea corupției în sistemul de sănătate și subliniază importanța investigării și sancționării infracțiunilor de acest tip care pot avea un impact grav asupra vieții și sănătății pacienților.