Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a anunțat semnarea a trei contracte, în valoare totală de aproape 3,5 0miliarde de lei fără TVA, pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere în România.
Proiectele vizează construcția unor autostrăzi și drumuri de legătură pe o lungime totală de aproximativ 65 de kilometri, precizează newsweek.
Primul dintre contracte, în valoare de 1,19 miliarde de lei, vizează construcția tronsonului 4 al Autostrăzii Sibiu – Făgăraș, cu o lungime de 16,26 km, și un drum de legătură cu DN1 de 5,6 km. Contractul a fost câștigat de consorțiul turcesc Makyol Insaat – Yapi Merkezi și are un termen de finalizare de 48 de luni. Proiectul este esențial pentru conectivitatea între Moldova și Transilvania.
Al doilea contract, în valoare de 1,56 miliarde de lei, vizează secțiunea Leghin – Târgu Neamț, parte a Autostrăzii A8. Lucrările, care vor fi finalizate în 30 de luni, au fost atribuite asocierii SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade. Acest proiect de infrastructură va îmbunătăți semnificativ legăturile rutiere din zona Moldovei.
Ultimul contract al MTI, în valoare de 815 milioane de lei, a fost semnat cu Asocierea Impresa Pizzarotti – Retter Projectmanagement pentru Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord, care se va desfășura pe teritoriul județului Ilfov. Proiectul, cu o durată de 34 de luni, include construirea a 10 structuri complexe și are o perioadă de garanție a lucrărilor de 10 ani.
Aceste contracte semnate de MTI sunt semnificative deoarece văzute ca un pas important în modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere din România. Cu finanțare atât din PNRR, cât și din alte surse, proiectele sunt esențiale pentru dezvoltarea economică și conectivitatea națională și internațională a țării.
Cu toate aceste contracte semnate, așteptările sunt ridicate pentru o implementare rapidă și eficientă a proiectelor. O atenție deosebită va fi acordată respectării termenelor și standardelor de calitate.
MTI: Se vor semna contracte pentru construirea a 3 autostrăzi. Moment important pentru România
Confederația Patronală Concordia, ce reunește peste 2000 de firme active pe teritoriul României, a lansat critici severe la adresa pachetului de măsuri fiscale pus în dezbatere publică de Guvernul României.
Conform directorului executiv al Confederației, Radu Burnete, pachetul ar avea un impact negativ semnificativ asupra mediului de afaceri, favorizând strângerea de venituri în detrimentul reducerii cheltuielilor, scrie economedia.
Principala nemulțumire a patronatului se referă la raportul inechitabil dintre venituri și cheltuieli propus de pachetul legislativ.
„Guvernul vrea să colecteze 100 de miliarde lei în plus până în 2028, dar să facă o economie de doar 16 miliarde în aceeași perioadă. Acesta pune efortul în proporție de 85% pe mediul privat și doar 15% pe aparatul bugetar”, subliniază Burnete.
Burnete atras atenția asupra menținerii taxării cifrei de afaceri pentru marii jucători din economia românească, numind-o „cea mai neeconomică dintre toate măsurile propuse”. El avertizează că această taxă va fi transferată consumatorului prin creșterea prețurilor și va limita investițiile în dezvoltare ale companiilor.
Concordia mai critică și timpul scurt de consultări oferit de Guvern. De asemenea, directorul executiv subliniază că „multe dintre măsuri nu sunt limitate în timp, nu lasă timp suficient de adaptare și pot crea blocaje în anumite industrii.”
Premierul a convocat pentru mâine o întâlnire a Consiliului Tripartit cu patronatele și sindicatele pentru a discuta acest pachet de măsuri fiscale. Cu toate acestea, Burnete subliniază că „timp să facem o evaluare minuțioasă a acestui proiect nu avem”.
Într-un context economic încă fragil, Confederația Patronală Concordia îndeamnă Guvernul să reconsidere abordarea aleasă.
„Înțelegem necesitatea rezolvării deficitului bugetar, dar avem îndoieli serioase că pachetul de măsuri fiscale propus este soluția corectă”, conchide Radu Burnete.
Confederația așteaptă ca, în urma discuțiilor cu Guvernul și cu alte părți interesate, să se ajungă la un set de măsuri mai echilibrat, care să nu pună o povară excesivă pe mediul privat.
Patronatele din Concordia, critici severe: „Guvernul vrea să colecteze 100 de miliarde lei în plus până în 2028, dar cu o economie de 16 miliarde”
Un bărbat în vârstă de 23 de ani, angajat ca polițist la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Vaslui, a fost surprins în timp ce conducea o motocicletă sub influența drogurilor, potrivit unui comunicat de presă al IPJ Vaslui.
Incidentul ridică semne de întrebare privind eficacitatea programelor de pregătire și monitorizare a forțelor de ordine, precizează digi24.
Incidentul s-a produs luni, 18 septembrie, în jurul orei 13:35, pe raza comunei Ștefan cel Mare. În cadrul unei operațiuni de depistare a conducătorilor de vehicule sub influența substanțelor psihoactive, polițiștii Serviciului Rutier Vaslui au oprit și testat unul dintre colegii lor. Tânărul se afla la volanul unei motociclete cu înmatriculare provizorie din București.
După testarea tânărului de 23 de ani cu aparatul drugtest, s-a înregistrat un rezultat pozitiv la două substanțe psihoactive.
„Conducătorul de motocicletă a fost condus la Serviciul Județean de Medicină Legală pentru recoltarea de probe biologice”, se arată în comunicatul IPJ Vaslui. În acest caz, a fost deschis un dosar penal, iar cercetările sunt efectuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui.
IPJ Vaslui a confirmat că polițistul de 23 de ani este și cercetat disciplinar. „La finalizarea verificărilor, vor fi luate măsurile legale corespunzătoare”, se precizează în comunicat.
Acest incident pune în lumină potențialele slăbiciuni în mecanismele de supraveghere și pregătire ale forțelor de poliție. Dacă un polițist este prins încălcând legea pe care el însuși ar trebui să o aplice, asta ridică semne de întrebare privind cât de eficiente sunt măsurile de control intern.
Deși nicio declarație oficială din partea comunității nu a fost încă făcută, este de așteptat ca acest incident să alimenteze dezbaterile privind nivelul de responsabilitate și integritate a forțelor de ordine.
În contextul în care cazuri similare continuă să apară la nivel național, incidentul actual adaugă o presiune suplimentară asupra autorităților de a revizui și îmbunătăți protocoalele existente de monitorizare a comportamentului forțelor de ordine.
IPJ Vaslui: Polițist beat și drogat, surprins pe un motor. Tânărul de doar 23 de ani, prin acest incident, pune în lumină slăbiciunile sistemului
Procurorii DIICOT Brașov au reținut patru persoane, printre care și omul de afaceri Călin Donca, într-un caz de evaziune fiscală și manipulare a pieței de capital, potrivit unui comunicat de presă.
Gruparea este acuzată că a înșelat numeroase persoane prin crearea și promovarea unei criptomonede fictive, numită Solix, scrie news.ro.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a dezvăluit că membrii grupării sunt investigați pentru multiple infracțiuni, inclusiv evaziune fiscală și delapidare cu consecințe deosebit de grave. Dosarul indică un prejudiciu de peste 4 milioane de lei adus bugetului de stat.
„Inculpații au constituit un grup infracțional organizat cu scopul de a săvârși evaziune fiscală, înregistrând în contabilitate documente fictive”, a precizat DIICOT. Donca și partenerii săi sunt acuzați de crearea monedei virtuale Solix și de promovarea ei ca o investiție extrem de profitabilă.
Călin Donca, care deține societatea Donca Energy Brașov, a creat moneda virtuală Solix cu o limită de 200 de milioane de tokeni. Prin diverse campanii online, inclusiv clipuri video, el a încercat să convingă publicul că investiția în această monedă poate genera profituri fabuloase. Până în prezent, doar 2 milioane de tokeni Solix au fost vânduți.
Acest caz ridică semne de întrebare nu doar despre etica în afaceri a celor implicați, dar și despre reglementările slabe care permit astfel de scheme frauduloase. Multe voci din industrie și societate cer acum o revizuire a modului în care sunt reglementate criptomonedele și piața de capital.
Cei patru inculpați sunt în custodia DIICOT și așteaptă să fie prezentați în fața instanței. Dacă vor fi găsiți vinovați, se vor confrunta cu pedepse severe, inclusiv închisoare pe termen lung.
DIICOT: Patru persoane, între care şi omul de afaceri Călin Donca, reţinute într-un dosar de evaziune fiscală. Promovau criptomonede fictive
Cristian Plută, directorul adjunct al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) a fost arestat preventiv.
Decizia a fost luată de Curtea de Apel București, iar George Mirel Cristescu, managerul Spitalului Colentina, a primit arest la domiciliu. Între timp, Dumitru Alexandru Paul, administratorul firmei Palex, a primit control judiciar, precizează știrileprotv.
Cristian Plută este acuzat că i-a propus șefei instituției, Oana Sivache, împărțirea unei mite de 210.000 de euro. Fără să știe că urmează să fie denunțat, Plută a detaliat planul într-o discuție capturată în referatul procurorilor DNA. Acuzația vine la lumina publicului prin intermediul unui document oficial, și ilustrează gravitatea corupției în sistemul medical.
Oana Gabriela Sivache a fost numită la conducerea ASSMB cu sprijinul USR București. Cristian Plută a fost promovat de PSD și păstrat în funcție de viceprimarul Tomescu, urmând presiunile lui Vlad Voiculescu, președintele USR București.
În luna februarie, Plută a inițiat o conversație cu Sivache, în care a vorbit despre un procent de 10% pe care îl va primi dintr-un acord-cadru de reparații. Conform procurorilor DNA, Plută ar fi primit și o sumă de 20.000 de euro de la George Mirel Cristescu pentru a-l ajuta să devină manager la Spitalul Colentina.
Pe lângă aceste acuzații, procurorii îl acuză pe Plută că ar fi primit peste 300.000 de lei de la Alexandru-Paul Dumitru, reprezentant al firmei SC PALEX CONSTRUCTII INSTALATII SRL, în legătură cu lucrări de construcții.
Într-o conferință de presă recentă, Oana Sivache a declarat că ancheta nu reprezintă o pată neagră asupra ASSMB, ci mai degrabă un moment de „lumină și curățenie”. Ea a subliniat nevoia de a face curățenie în sistem, avertizând că „fiecare secundă de tăcere ne face complici la posibile tragedii viitoare”.
Cu dezvăluiri care continuă să șocheze opinia publică și instituțiile implicate, rămâne de văzut cum va evolua situația și care vor fi urmările acestui scandal de corupție. Cert este că nimeni nu pare să fie la adăpost când vine vorba de abuzuri și acte ilegale în instituțiile publice din România.
Cristian Plută, directorul adjunct al ASSMB, arestat preventiv. Voia să împartă mita de peste 200.000 de euro cu șefa instituției
O investiție majoră în valoare de aproape 12 milioane de euro este programată pentru a transforma și moderniza secția exterioară a Penitenciarului Timișoara de la Buziaș.
Licitația pentru constructor a fost lansată, iar planurile arată o serie de îmbunătățiri menite să asigure condiții de detenție conforme cu standardele internaționale, precizează Opiniatimisoarei.ro.
Ministerul Justiției a anunțat planuri ambițioase pentru a moderniza secția exterioară a Penitenciarului Timișoara de la Buziaș. Proiectul, în valoare de aproape 12 milioane de euro, va crea 276 de noi locuri de detenție, ridicând capacitatea totală la 368 de deținuți.
FOTO: Decizie bizară! Penitenciarul Timișoara își face fermă de vaci. Licitație de aproape 12 milioane de euro. Foto: Fb/Penitenciarul Timișoara
Planurile elaborate de Konkret Studio și Ideal Concept din Cluj includ mai multe clădiri noi, consolidarea și modernizarea pavilioanelor de detenție existente, construcția unui post de control nou și amenajarea unor terenuri de sport, zone verzi, curți de plimbare și parcări. De asemenea, va fi implementat un sistem ultramodern de monitorizare și pază.
FOTO: Decizie bizară! Penitenciarul Timișoara își face fermă de vaci. Licitație de aproape 12 milioane de euro. Foto: Fb/Penitenciarul Timișoara
Pavilionul bloc alimentar va include și spații destinate personalului, precum și cabinet medical, psihologic și o sală de lectură cu bibliotecă.
Liviu Marica, directorul Penitenciarului Timișoara, a subliniat importanța proiectului. „Această investiție va conduce la îmbunătățirea condițiilor de detenție și va elimina dificultățile funcționale cu care se confruntă în prezent sistemul”, a declarat el pentru opiniatimisoarei.ro.
FOTO: Decizie bizară! Penitenciarul Timișoara își face fermă de vaci. Licitație de aproape 12 milioane de euro. Foto: Fb/Penitenciarul Timișoara
Marica a adăugat că proiectul se aliniază cu necesitatea de a respecta drepturile fundamentale ale deținuților, inclusiv condițiile minime de detenție. „Prin această investiție se vor crea 276 de locuri de cazare conforme, destinate regimurilor de detenție deschis și semideschis,” a spus directorul.
Valoarea estimată a contractului este de 48.410.944 de lei fără TVA. Lucrările sunt programate să dureze 30 de luni, iar termenul limită pentru depunerea ofertelor este 23 octombrie.
În prezent, secția exterioară de la Buziaș are 92 de locuri și găzduiește bărbați care își ispășesc pedepsele în regim deschis sau semideschis. Majoritatea se ocupă cu creșterea și îngrijirea animalelor la ferma existentă la Buziaș, precum și cu alte activități lucrative.
FOTO: Decizie bizară! Penitenciarul Timișoara își face fermă de vaci. Licitație de aproape 12 milioane de euro
Un polițist a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru un accident mortal pe care l-a provocat într-o stare de ebrietate în apropiere de Sfântu Gheorghe.
Sentința a fost pronunțată recent de Judecătoria Sfântu Gheorghe și a fost făcută publică săptămâna trecută, scrie Weradio.ro.
Accidentul tragic a avut loc pe data de 2 decembrie 2021, pe DN 12, în apropiere de Sfântu Gheorghe, în timpul liber al polițistului, care se afla la volanul propriului autoturism. În urma evenimentului, un tânăr de 28 de ani a pierdut viața într-un impact frontal cu mașina condusă de polițistul beat.
Conform rezultatelor etilotestului, polițistul avea o concentrație de alcool în aerul expirat de 0,60 mg/l alcool pur. Analiza toxicologică ulterioară a relevat că acesta avea aproape 2 la mie alcool în sânge (1,89 gr/mie alcool pur la prima probă și 1,55 gr/mie alcool pur în sânge la a doua probă).
În sentința dată de Judecătoria Sfântu Gheorghe, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de rudele tânărului decedat. Ca urmare, societatea de asigurare RCA a fost obligată să plătească o sumă totală de 65.000 de euro cu titlu de daune morale și 19.520 de lei cu titlu de daune materiale. Sentința, totuși, nu este definitivă.
Este important de menționat că incidentul a avut loc într-o curbă periculoasă, când mașina condusă de polițistul din Covasna a pătruns pe contrasens, izbind frontal autovehiculul condus de tânărul decedat.
Accident mortal la ieşirea din Sfântu Gheorghe provocat de un polițist beat. Individul a primit închisoare cu suspendare
Oana Gabriela Sivache, directorul general al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), a luat o poziție clară împotriva corupției în sistemul medical, într-o conferință de presă convocată pentru a aduce lămuriri referitoare la scandalul ce îl implică pe Cristian Plută, directorul adjunct al ASSMB, precizează G4Media.
„Nu e suficient să aplici reguli, trebuie să ne asigurăm că se respectă și că există consecințe severe pentru cei găsiți vinovați. Liderii din sănătate trebuie să fie modele de integritate, să pună pacientul în centrul deciziilor”, a declarat Sivache în cadrul conferinței.
Directorul general al ASSMB a subliniat că este pregătită să coopereze cu anchetatorii pentru a aduce la lumină orice formă de corupție. „Actele de corupție din sistemul medical nu mai pot fi ținute sub tăcere, pentru că fiecare secundă de tăcere ne face complici la posibile tragedii viitoare”, a avertizat ea.
„Corupția ucide” nu este doar un slogan, ci o realitate crudă pe care sistemul medical românesc trebuie să o abordeze urgent, a insistat șefa ASSMB. „Câte vieți s-au stins în umbră și tăcere, consecința unor acte de corupție despre care apoi am spus că toți știam?”, a întrebat retoric Sivache, subliniind gravitatea situației.
Interesant este punctul de vedere al Sivachei care consideră că ancheta DNA în curs nu ar trebui să fie văzută ca o pată neagră asupra ASSMB, ci ca o oportunitate de a face „lumină și curățenie” în sistem.
„Eu nu am venit la conducerea ASSMB să-mi fac fani, sunt pentru oameni nu să fur de la gura pacienților. Cei care nu înțeleg această misiune trebuie să răspundă pentru faptele lor,” a concluzionat Sivache, accentuând responsabilitatea ce revine fiecărui lider din sistemul medical.
Rămâne de văzut cum vor fi implementate măsurile concrete în combaterea acestui flagel și ce impact vor avea acestea asupra sistemului medical din București și, implicit, din întreaga țară.
Șefa ASSMB, declarații după perchezițiile privind fapte de corupție în spitale: „Corupția ucide” nu este doar un slogan, ci o realitate crudă
Directorul adjunct al Administratiei Spitalelor și Serviciilor Medicale Bucuresti (ASSMB), Cristian Plută, care este vizat de perchezițiile DNA, a achiziționat trei terenuri și o casă și a acumulat o sumă semnificativă de bani în decursul a doi ani.
În tot acest timp, a ocupat funcția de director de investiții la această instituție. Informațiile sunt prezentate în declarațiile de avere depuse de Plută în anii 2020 și 2022, conform unor surse G4Media.ro.
ASSMB, o instituție subordonată direct Primăriei București și care coordonează spitalele municipiului, a fost condusă în ultimii patru ani de persoane apropiate de PSD sau susținute de fosta administrație condusă de Gabriela Firea, acestea menținându-și pozițiile în continuare cu sprijinul USR și al viceprimarului Horia Tomescu.
Conform declarației de avere din 2020, Plută nu deținea active, proprietăți, terenuri sau depozite bancare și nu avea credite. Acesta deținea trei autoturisme, achiziționate între anii 2005 și 2011. Veniturile sale declarate includeau salariul de la ASSMB (113.398 lei/an), veniturile soției sale de la o altă societate (16.800 lei/an) și alocațiile a doi copii (3.000 lei/an).
În anii 2021 și 2022, în timp ce îndeplinea funcția de director de investiții la ASSMB, Plută și soția sa au achiziționat trei terenuri intravilane (două în București și unul în Ilfov) și o casă cu o suprafață de 200 mp în Buftea. De asemenea, au moștenit o parte (1/4) dintr-o casă cu o suprafață de 219 mp în București.
Plută a constituit depozite bancare de aproape 9.000 de euro și aproximativ 80.000 de lei, conform declarației de avere din iunie 2022. În același an, Plută a contractat un împrumut de aproape 500.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro), cu scadența în 2046. A primit, de asemenea, o sumă de 12.500 de euro de la o persoană fizică, menționând „cadou copii” în documentația financiară. Veniturile salariale ale soților Plută au rămas constante în anul 2022 în comparație cu anul 2020.
De menționat este faptul că anterior conducerii Sivache-Plută, ASSMB a fost condusă de Vasile Apostol, numit în funcție de fosta primară Gabriela Firea și păstrat în funcție pentru aproape doi ani de actualul primar, Nicușor Dan.
Plută a fost numit adjunctul ASSMB în 2020 și a ocupat această funcție până în martie 2022, când Apostol a fost demis de Nicușor Dan, iar Plută a fost numit director general al instituției.
În aprilie 2023, Plută a revenit în funcția de adjunct al ASSMB, în urma unei rocade cu actualul director general, Oana Sivache, sprijinită de USR și numită tot de viceprimarul Tomescu. Sivache provenea din rândurile PSD și a fost vicepreședintele TSD Dâmbovița, fiind considerată apropiată de Adrian Țuțuianu. Ea a părăsit PSD în 2015 pentru a se alătura UNPR.
De asemenea, într-un articol publicat în aprilie 2023, G4Media a dezvăluit că ASSMB a atribuit direct două contracte de 45.000 de lei fiecare unei firme înființate cu mai puțin de un an în urmă, pentru servicii de consultanță în vederea obținerii de finanțări PNRR pentru digitalizarea serviciilor medicale. Această firmă era condusă de o persoană inculpată de DNA, condamnată la 9 luni de închisoare cu suspendare într-un dosar de fraude cu fonduri europene.
Cristian Plută a fost directorul de investiții la ASSMB în perioada presupuselor supraevaluări a lucrărilor de reabilitare a Spitalului de copii „Dr. Victor Gomoiu” din București și a fost audiat în acest dosar. Afacerea Gomoiu a fost dezvăluită în 2019 de către Lavinia Coțofană, fosta șefă a Direcției juridice a ASSMB, care a fost destituită de Gabriela Firea.
O altă afacere controversată din timpul mandatului său de director de investiții la ASSMB a fost atribuirea directă a unui contract în valoare de aproape două milioane de euro către o firmă specializată în producția și distribuția de băuturi răcoritoare pentru lucrările de reparații la Spitalul Colentina în data de 30 septembrie 2020.
VIDEO. DNA: Directorul adjunct al ASSMB, Cristian Plută, acuzat că a primit mită 5% din valoarea unui contract. Acuzațiile aduse
🔴PREMIERĂ! Lansarea Podcastului „Piramida Educației”: Un pas important către dezvoltarea societății și educației în România
Într-o eră în care accesul la informație este din ce în ce mai important, podcastul „Piramida Educației” vine în întâmpinarea acestei nevoi urgente de cunoaștere diversificată și accesibilă. Proiectul reprezintă o extindere a misiunii inițiale și a impactului pe care îl are asupra societății, trecând de la o emisiune tradițională la un format de podcast național.
Emisiunea își propune să aducă în fața publicului specialiști din domenii diverse, de la formare profesională și fonduri europene, la IT, medicină, drept etc. Prin intermediul dialogurilor și discuțiilor informale cu experți, „Piramida Educației” urmărește să ofere un transfer de cunoștințe la nivel național, facilitând accesul la know-how-ul acelor oameni cu experiență în domeniile lor.
Oferind un conținut variat și relevant, emisiunea va acoperi subiecte nișate și specializate care sunt adesea neglijate în sistemul educațional tradițional. Fie că este vorba despre o dezbatere despre viitorul tehnologiei sau despre o analiză profundă a politicilor de sănătate publică, „Piramida Educației” promite să ofere ascultătorilor săi o perspectivă captivantă asupra problemelor și oportunităților cu care se confruntă societatea românească și globală.
Ce face podcastul „Piramida Educației” cu adevărat special este diversitatea platformelor pe care le folosește pentru a ajunge la audiența sa. Emisiunea va fi disponibilă pe YouTube pentru conținut video, Instagram și TikTok pentru clipuri scurte și interactive, Facebook pentru comunitate și discuții și Spotify și Google Podcast pentru cei care preferă conținutul audio. Fiecare platformă oferă un tip specific de conținut și interacțiune, maximizând astfel impactul mesajelor și ajungând la o audiență cât mai vastă și diversificată.
🔴PREMIERĂ! Lansarea Podcastului „Piramida Educației”: Un pas important către dezvoltarea societății și educației în România
Podcastul „Piramida Educației” nu este doar un proiect media, ci o investiție în educația și dezvoltarea societății românești.
„Piramida Educației” este un podcast care promite să revoluționeze modul în care accesăm și învățăm cunoștințele în România. Cu experți de top din diverse domenii și o gamă largă de platforme, acesta are potențialul de a deveni o sursă esențială de informații și inspirație pentru toată societatea românească.
🔴PREMIERĂ! Lansarea Podcastului „Piramida Educației”: Un pas important către dezvoltarea societății și educației în România
