Dan Barna, vicepreședintele USR, a anunțat că cel mai probabil senatorul Marius Bodea va fi candidatul USR la Primăria municipiului Iași, după ce deputata Cosette Chichirău, care a participat la cursa internă pentru această funcție, și-a anunțat demisia din partid, precizează Ziarul Bursa.
Dan Barna a subliniat că nimeni din conducerea partidului nu a știut despre intenția deputatei Cosette Chichirău de a părăsi USR și a recunoscut că problema desemnării candidatului USR la Primăria Iași s-a simplificat în urma acestui eveniment.
„S-a făcut un sondaj pe Iași, competiția era între Cosette Chichirău și Marius Bodea. Cel mai probabil, Marius Bodea va fi candidatul USR, stă bine în sondaje, am mare încredere că va deveni primar al Iașiului”, a afirmat Dan Barna.
La rândul său, senatorul Marius Bodea(USR) a confirmat că un singur membru al USR Iași a anunțat demisia din partid alături de Cosette Chichirău.
Cu privire la demisia deputatei Chichirău, Bodea a declarat că „dacă un partid stă într-un singur om, atunci acel partid nu are viitor”.
Deputata Cosette Chichirău și-a anunțat demisia din USR pe data de 4 septembrie, susținând că „mișcarea reformistă a generației noastre trebuie continuată și revigorată, iar la USR motorul e cam gripat și nu mai trage”.
Ea a menționat că a sosit momentul să investească într-un proiect nou, mai suplu, mai inteligent și mai dinamic. Chichirău a mai precizat că este vorba despre un nou partid, care urmează să fie lansat în această toamnă.
Marius Bodea, candidatul USR la Primăria Iași, după demisia deputatei Cosette Chichirău
Eșecul nostru, bucuria vecinilor, de la care importăm masiv. În Bulgaria și Ungaria s-au dezvoltat afaceri de proporții, care se bazează doar pe exportul către România, precizează Știrileprotv.
România a avut o acvacultură importantă. Un circuit al peștelui care începea de la stațiile de cercetare, pentru puiet, până la unități de procesare care exportau masiv. A urmat o privatizare fără viziune și am dezvoltat în schimb o uriașă piață neagră a peștelui.
Și deși gustul românului pentru pește este în creștere, producția pescărească, marină și de apă dulce e în declin constant. Cu o flotă maritimă mai mult decât modestă și ferme piscicole care se convertesc în pășuni și unități de agrement, cu braconaj în floare și pescari autentici tot mai puțini, dar și fără multe investiții eficiente, piața peștelui de la noi e dominată de importuri.
Cătălin Platon, președinte Patronatul Romfish: ”Noi importăm la ora actuală crap și păstrăvi din țările vecine, în valoare de 39 de milioane de euro pe an. În cei 14 ani, în buget, sunt undeva la 700 de milioane de euro pierdere pentru statul român numai din producție din care se puteau lua taxe”.
În Bulgaria, afaceriștii produc pește intensiv și trimit anual mii de tone de pește, în special crap și păstrăv, către țara noastră. Ei obțin profituri considerabile, iar prețurile de vânzare în România sunt mult mai mari decât costurile lor, ceea ce face importul de pește din Bulgaria o afacere profitabilă.
Autoritățile bulgare au susținut dezvoltarea acvaculturii și au oferit facilități pentru producători, în timp ce în țara noastră s-au majorat redevențele pentru luciul de apă concesionat, ceea ce a descurajat investițiile în această industrie.
George Ionescu, președintele Patronatului Peștelui din România, susține că politica guvernului român nu este una eficientă și că ar trebui să se concentreze pe creșterea producției de pește în țară.
În plus, pescuitul comercial în România se confruntă cu probleme grave, cum ar fi braconajul și contrabanda cu pește. Pescarii vând masiv pește la negru pentru a evita impozitele și reglementările, iar acest lucru afectează negativ industria piscicolă legală.
Țara noastră se confruntă cu o criză în industria piscicolă, cu producție scăzută și dependență crescută de importuri din țările vecine, în timp ce Bulgaria și alte țări au dezvoltat afaceri de succes în domeniul acvaculturii și exportă pește în România cu profituri semnificative.
Avem resurse, dar nu știm ce să facem cu ele! România, depășită de Bulgaria și Ungaria de la care importăm masiv pește
După un an de la preluarea funcției de prefect în Sibiu, Lucian Radu începea să atragă atenția asupra sa, nu numai prin deciziile administrative, ci și prin stilul său de viață aparent extravagant, scrie Turnulsfatului.ro.
Acesta se deplasa într-un BMW Seria 5, o limuzină de lux, a cărei întreținere și impozite erau plătite de un om de afaceri local, Ioan Tărchilă, cu care Radu nu avea relații de prietenie strânse.
În prezent, Lucian Radu ocupă postul de inspector șef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu și folosește aceeași mașină, pe lângă alte situații care stârnesc întrebări cu privire la integritatea sa profesională.
În 6 martie 2017, Lucian Radu era numit prefect al județului Sibiu, într-un context marcat de protestele din oraș, generate de reformele propuse de PSD la nivel național. Deși susținea că este apolitic, trecuse anterior pe lista candidaților PSD pentru Camera Deputaților din Sibiu.
Înainte de a deveni prefect, Radu ocupase funcția de inspector șef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu și subprefect al județului în 2014. În mai 2018, a fost observat că se deplasează într-un BMW Seria 5 nou-nouț, cu o valoare de catalog de aproape 59.000 de euro.
Interesant este că Radu nu plătea pentru acest automobil, ci era asigurat de omul de afaceri Ioan Tărchilă, care acoperea toate costurile, inclusiv leasingul mașinii, până în martie 2021, când mașina a fost înregistrată pe numele societății lui Tărchilă.
Însă, mașina nu era folosită doar pentru scopuri personale, ci era adesea parcata în garajul privat al lui Radu, departe de ochii curioșilor. În ciuda acestor aspecte, Lucian Radu a evitat să discute cu presa cu privire la circumstanțele în care a primit această mașină, insistând că Ioan Tărchilă era doar o „cunoștință.”
În plus, Radu s-a întors la Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu în toamna anului 2017, unde, se pare, controla o firmă specializată în securitatea muncii, un domeniu pe care instituția pe care o conducea îl reglementa.
După unele conflicte cu intermediari, Radu nu a mai putut controla firma respectivă, dar în martie 2022, soția sa, Dana Crenguța Radu, a înființat DCR Sib Expert SRL, care oferea consultanță în securitatea și sănătatea în muncă.
Surprinzător, firma a obținut certificarea necesară de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, cu toate că conducătorul serviciului extern de prevenire și protecție era tatăl lui Lucian Radu, Alexandru Radu, în vârstă de 80 de ani, care era imobilizat la pat.
Un alt aspect misterios este achitarea anticipată a unui credit de 57.000 de euro, accesat de familia Radu în 2010 la BRD Sibiu. Potrivit declarațiilor de avere, creditul a fost stins în 2016, fără ca familia să obțină alte surse semnificative de venit în acei ani. Aceasta ridică întrebări cu privire la proveniența fondurilor care au permis rambursarea rapidă a creditului.
Povestea lui Lucian Radu ridică întrebări semnificative cu privire la etica sa profesională, relațiile sale cu mediul de afaceri local și proveniența unor resurse financiare neobișnuite într-un context aparent modest. Investigarea mai profundă a acestor aspecte ar putea dezvălui informații suplimentare cu privire la comportamentul și acțiunile sale în calitate de funcționar public.
Povestea controversată a inspectorului șef adjunct Lucian Radu: Mașină de lux, afaceri dubioase și un credit misterios
Un nou raport al Ministerului Sănătății arată că spitalele private din România au înregistrat o creștere semnificativă a numărului de pacienți tratați în prima jumătate a anului 2023.
Cu toate acestea, acestea rămân mult în urma spitalelor publice în ceea ce privește volumul de cazuri tratate, scrie Newsweek.
Potrivit analizei, care a fost inclusă în nota de fundamentare a unui proiect de act normativ, numărul de cazuri în spitalizare continuă a crescut cu 9,7% în spitalele private, până la 101.663, în timp ce numărul de spitalizări de zi s-a majorat cu 63,1%, ajungând la 681.614. În comparație, spitalele publice au înregistrat 1,68 milioane de cazuri de spitalizare continuă și circa 2,26 milioane de spitalizări de zi.
În contrast, spitalele publice au arătat o scădere de 14,7% în spitalizările continue față de primul semestru din 2019. Autorii raportului susțin că această tendință „se înscrie în strategia națională de sănătate, care are ca obiectiv principal inversarea piramidei serviciilor de sănătate, eliminarea internărilor nenecesare și dezvoltarea serviciilor de ambulator”.
Unul dintre factorii care au contribuit la creșterea activității în spitalele private este schimbarea reglementărilor.
„Acest lucru se datorează eliminării plafonului CNAS a numărului de spitalizări de zi contractate”, arată documentul.
Acesta sugerează că schimbările legislative au permis spitalelor private să extindă serviciile oferite, rezultând într-o creștere a numărului de pacienți tratați.
Numărul de cazuri de spitalizare continuă în spitalele private reprezintă 6% din volumul înregistrat în spitalele publice, în timp ce spitalizările de zi din spitalele private înseamnă 30% din cele realizate în unitățile medicale publice.
În contextul în care sistemul de sănătate publică din România se confruntă cu diverse provocări, aceste date ar putea servi drept punct de plecare pentru dezbateri mai ample privind rolul spitalelor private în furnizarea serviciilor de sănătate la nivel național.
RAPORT: Din ce în ce mai mulți români aleg spitalele private. Creștere semnificativă a numărului de pacienți tratați în prima parte a 2023
Dr. Doru Negru, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, a lansat o alertă gravă privind consumul de băuturi energizante în rândul tinerilor și copiilor.
Acesta a catalogat băuturile ca fiind „bombe calorice cu multă energie în volum foarte mic, cu eliberare rapidă”, cu efecte nefaste pentru sănătate, precizează Digi24.
Potrivit dr. Negru, consumul de băuturi energizante poate genera multiple probleme de sănătate, inclusiv creșterea bruscă a glicemiei, tensiune arterială mărită și stări de agitație.
„Copilul e și așa agitat, îi mai trebuie să se mai agite?”, se întreabă medicul, care argumentează că aceste băuturi pot epuiza rezervele energetice ale celulei, în loc să ajute la concentrare și performanță.
„Energizantele sunt un real pericol pentru sănătatea copiilor, pentru că au în conținut substanțe precum cafeină, taurină, carnitină, guarana, glucuronolactona dar și alți compuși cu efect de stimulare a sistemului nervos central”, afirmă Alfred Simonis, Președintele interimar al Camerei Deputaților.
Dr. Negru mai atrage atenția și asupra unui alt pericol latent: dezvoltarea diabetului. „Probabilitatea de a face un diabet în timp este mai mare decât la cei care nu beau energizante”, subliniază el. De asemenea, este mare probabilitatea de acumulare a kilogramelor, datorită caloriilor în exces.
În contextul acestei dezbateri, Alfred Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților, a anunțat depunerea în Parlament a două proiecte de lege. Primul proiect propune interzicerea vânzării de băuturi energizante către minori, iar al doilea proiect se concentrează pe interzicerea țigărilor electronice pentru aceeași categorie de vârstă.
Dr. Negru subliniază că există o presiune socială tot mai mare printre tineri de a consuma aceste băuturi: „Dacă nu ai energizantul la tine, nu ești bun”, spune el, comparând această presiune cu cea asociată consumului de droguri, alcool și țigări.
Este evident că apelul dr. Negru și mișcările legislative inițiate de către Alfred Simonis reprezintă pași importanți în direcția combaterii acestui fenomen alarmant. Consumul de energizante în rândul tinerilor devine o problemă de sănătate publică, care necesită măsuri rapide și eficiente pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili.
„Nu avem nevoie de așa ceva. Sunt păguboase, sunt rele”, concluzionează Dr. Doru Negru.
Este un mesaj clar și un apel la acțiune pentru părinți, educație și autorități, pentru a se angaja într-un efort comun de a proteja sănătatea și viitorul tinerilor.
Avertismentul Dr. Doru Negru: Totul despre pericolul consumului de energizante la copii. „Bombe calorice cu multă energie”
Într-un anunț recent făcut public pe Profit.ro, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a precizat că scoate la vânzare un teren aparținând fostului politician și ministru Elena Udrea.
Acesta vine ca o continuare a eforturilor instituției de a recupera prejudiciile financiare cauzate de Udrea, care în prezent își execută o pedeapsă de șase ani de închisoare în dosarul Gala Bute.
Terenul are o suprafață de 5.000 de metri pătrați și este situat în București, în zona lacului Straulești. Prețul de pornire este de 7,612 milioane lei fără TVA, ajungând la suma totală de 9,06 milioane de lei cu TVA inclus. Dacă această vânzare va avea loc, ar fi suficientă pentru a acoperi prejudiciul de peste 9 milioane de lei calculat de ANAF.
Elena Udrea a fost condamnată definitiv pentru luare de mită și abuz în serviciu. Ea a fugit din țară înainte de pronunțarea sentinței și a fost prinsă în Bulgaria. După un proces de extrădare, a fost adusă înapoi în România pe 16 iunie.
Conform politicii ANAF, dacă un bun nu este vândut la prima licitație, prețul de pornire va fi redus cu 25% la a doua încercare și încă 25% la a treia. În acest caz, nu este clar cum ar fi distribuite sumele încasate la o eventuală vânzare, printre creditori numărându-se și Biroul de Turism pentru Tineret, pe lângă ANAF.
Această vânzare ar putea reprezenta un punct important în eforturile statului de a recupera prejudiciile financiare cauzate de indivizi condamnați penal. Este un semnal clar că autoritățile sunt hotărâte să își continue operațiunile de recuperare, indiferent de statutul sau notorietatea celor implicați.
Teren deținut de Elena Udrea, scos la licitație de ANAF. Câți metri pătrați are și de la ce valoare pornește
După accidentul mortal produs de Vlad Pascu în localitatea 2 mai din județul Constanța, Brigada de Combatere a Crimei Organizate București s-a sesizat în legătură cu rețeaua de dealeri de droguri care ar fi furnizat substanțe tânărului.
Într-un referat al DIICOT consultat de G4Media.ro, se menționează că la cinci zile după eveniment, Brigada a înregistrat o sesizare din oficiu, evidențiind activitatea unui grup de traficanți de droguri de risc și mare risc care operează în București și județele limitrofe. Aceștia se specializau în distribuirea de cannabis, comprimate ecstasy, MDMA, cocaină, și alte droguri sintetice, în majoritatea cazurilor, către o clientelă cu potențial financiar ridicat.
Potrivit polițiștilor, grupul s-ar fi aprovizionat cu droguri prin intermediul rețelei anonime DARKNET. De asemenea, sunt suspectați că ar fi efectuat tranzacții prin întâlniri directe în capitală.
Polițiștii au făcut uz de investigatori sub acoperire pentru a cumpăra droguri de la unul dintre suspecți, Tudor Duma zis Maru. Ulterior, percheziții au dus la descoperirea de cantități de canabis la doi frați cunoscuți sub numele de Constantin, precum și droguri de mare risc la Tudor Duma.
Vlad Pascu, responsabilul accidentului mortal, a oferit o mărturie în care a confirmat că a achiziționat droguri de la Tudor Duma și frații Constantin. El a detaliat, de asemenea, modul în care drogurile erau comercializate și consumate în grupul său social.
Dealerii suspectați de furnizarea de droguri lui Vlad Pascu au fost arestați pentru 30 de zile de Tribunalul București, și urmează să fie aduși în fața instanței pentru a răspunde acuzațiilor.
Cazul pune în lumină complexitatea și amploarea rețelelor de trafic de droguri care operează în România și ridică întrebări serioase despre eficacitatea măsurilor de combatere a acestora. Cu procesul încă în desfășurare, ochii publicului sunt ațintiți asupra modului în care autoritățile vor gestiona și pedepsi această formă gravă de criminalitate.
REFERATUL DEALERILOR: Vlad Pascu i-a denunțat pe ”Maru” și ”Lopată”. DIICOT s-a sesizat la 5 zile după accidentul din 2 Mai față de dealeri
Într-o lume în care tehnologia evoluează rapid, Encorsa a fost înființată cu misiunea de a aduce o contribuție semnificativă în lumea digitală, cu ajutorul unor tehnologii low-code inovatoare care răspund cerințelor și nevoilor complexe ale mediului de afaceri actual.
Scopul Encorsa este acela de a optimiza operațiunile de business și de a sprijini evoluția organizațiilor într-un mediu de afaceri dinamic. Iar când viteza de implementare a soluțiilor tehnologice poate determina dacă un proiect reușește sau eșuează, abordarea low-code reprezintă o algere strategică pentru Encorsa în procesul de transformarea digitală sustenabilă a companiilor viitorului.
Principala tehnologie propusă de Encorsaeste platforma low-code de Business Process Management – Webcon BPS. Acestă tehnologie permite organizațiilor să își modeleze, optimizeze și automatizeze procesele de lucru într-un mediu digital agil. Un avantaj specific al acestei tehnologii low-code este acela că interfața platformei permite atât echipei non-tehnice, cât și celei IT să colaboreze eficient, facilitând astfel dezvoltarea rapidă de procese adaptate nevoilor utilizatorului final.
Inovație în tehnologia digitală! Encorsa, proiect 100% românesc pentru tehnologii: BPM, roboți RPA și asistenți virtuali de tip chatbot
În plus, platforma dispune de o caracteristică remarcabilă -InstantChange – care permite modificarea și implementarea imediată a proceselor de lucru fără a necesita repornirea sau întreruperea sistemului. Astfel, prin implementarea platformei de Business Process Management (BPM), companiile beneficiază de un timp de reacție mai rapid în fața schimbărilor și pot realiza o mai bună gestionare a resurselor lor.
Datorită versabilității sale, platforma de BPM reprezită soluția potrivită pentru multiple industrii care se confruntă cu un volum mare de documente, proceduri și procese. Retail, producție, asigurări, finanțe, energie, utilități, educație și construcții reprezintă câteva industrii din care fac parte clineții Encorsa care folosesc tehnologia BPM.
O altă tehnologie importantă din portofoliul Encorsa sunt Roboții RPA. Acești roboți sunt capabili să efectueze sarcini repetitive și consumatoare de timp, permitând astfel angajaților să se concentreze pe sarcini cu valoare mai mare. La Encorsa, Roboți RPA sunt folosiți în special ca tehnologie suport pentru alte soluții de digitalizare, cum ar fi platforma de BPM sau tehnologiile conversaționale.
Encorsa Conversational AI, este o soluție conversațională complexă, care îmbunătățește productivitatea prin gestionarea automată a interacțiunilor cu clienții, economisind astfel timp și resurse valoroase. Această tehnologie permite interacțiuni complexe și personalizate cu utilizatorii atât text cât și vocal, într-un limbaj natural. Câteva sectoare în care Conversational AI aduce valoare adăugată sunt: e-commerce, financiar-bancar, asistență medicală, servicii clienți, educație.
Inovație în tehnologia digitală! Encorsa, proiect 100% românesc pentru tehnologii: BPM, roboți RPA și asistenți virtuali de tip chatbot
De-a lungul timpului, compania s-a dedicat perfecționării continue a soluțiilor oferite, având în vedere, totodată, anticiparea nevoilor viitoare a pieței. Utilizând tehnologiile oferite de Encorsa, companiile pot crea aplicații rapid și eficient, adaptate la ritmul accelerat al mediului digital contemporan. Acest lucru conduce la procese mai eficiente, la o productivitate îmbunătățită, la diminuarea erorilor și la o luare mai rapidă a deciziilor bazate pe informații.
În viitor, Encorsa anticipează o creștere a cererii pentru mix-ul de tehnologii propuse, întrucât companiile încearcă să își eficientizeze procesele și să rămână competitive într-o lume digitală în continuă schimbare.
De asemenea, compania crede că transformarea digitală aduce numeroase avantaje pentru oamenii și ne încurajează să privim optimist schimbarea: “Tehnologia este doar un instrument, dar oamenii sunt cei care aduc schimbarea. Suntem mândri să fim parte a acestei schimbări și să contribuim la crearea unui viitor mai bun prin tehnologie.”, a declara Cătălin PROFIR,OWNER ENCORSA.
Inovație în tehnologia digitală! Encorsa, proiect 100% românesc pentru tehnologii: BPM, roboți RPA și asistenți virtuali de tip chatbot
Biroul Național al Uniunii Salvați România (USR) a anunțat vineri capii de listă pentru alegerile europene. Aceștia sunt Elena Lasconi, Dan Barna, Vlad Voiculescu și Vlad Botoș, conform unui comunicat oficial al partidului, precizează Digi24.
Fiecare dintre cei patru lideri aduce cu sine un set unic de experiențe și expertize. Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung și fostă vedetă Pro TV, va deschide lista, urmată de Dan Barna, fostul președinte al USR și actual vicepreședinte ALDE Europe. Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății și autorul PNRR pe Sănătate, și Vlad Botoș, europarlamentar și vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională, completează echipa.
USR a precizat că aceasta este doar o listă preliminară și că lista finală va fi decisă în urma negocierilor cu PMP și Forța Dreptei. „USR va trimite la Bruxelles oameni cu experiență în administrație, fonduri europene, politică externă și negociere”, a declarat președintele USR, Cătălin Drulă.
Lista completă a candidaților va fi decisă printr-un proces electoral intern de către membrii partidului. Un calendar al alegerilor interne a fost, de asemenea, stabilit în cadrul ședinței de vineri a Biroului Național. Lista finală va fi lansată oficial în cadrul Consiliului Alianței Liberalilor și Democraților Europeni (ALDE Europe), eveniment care va avea loc, în premieră, la București, pe 20 octombrie.
Această anunț vine într-un moment în care USR încearcă să își consolideze poziția pe scena politică românească și europeană. Cu o echipă diversificată și cu experiență în domenii variate, partidul vrea să atragă un electorat larg și să propună soluții concrete la nivel european.
„Încercăm să propunem o viziune proaspătă și dinamică pentru România și pentru Europa”, a subliniat Drulă.
În contextul unui climat politic național și european în continuă schimbare, alegerile pentru Parlamentul European sunt un test major pentru USR și pentru coaliția de dreapta pe care partidul încearcă să o formeze.
USR și-a anunțat deja candidații principali pentru alegerile europene. Cine poate ajunge în Parlamentul UE
Ministerul Apărării Naționale(MApN) și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii(MTI) au anunțat noi restricții de zbor în zona de nord a Dobrogei, limitrofă cu Ucraina.
Măsurile interzic zborul aeronavelor civile până la o distanță de 20-30 de kilometri în interiorul României, pe tronsonul dintre Sulina și Galați, scrie Digi24.
Notificarea oficială, de tip NOTAM (Notice to Airmen), a fost emisă atât de autoritățile militare, cât și de cele civile responsabile pentru managementul spațiului aerian. Aceasta vine în contextul unor tensiuni geopolitice crescute în zonă, subliniind că nu este permis zborul aeronavelor pilotate sau nepilotate, cu excepția aeronavelor de stat, inclusiv SMURD și aeronave aflate în situații de urgență.
„Restricțiile vizează în principal asigurarea unei monitorizări și controale mai eficiente ale spațiului aerian în zona de nord a Dobrogei”, a comunicat Ministerul Apărării Naționale.
Această decizie vine pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre și vizează extinderea restricțiilor impuse încă din luna mai a acestui an. Inițial, aceste restricții acopereau o adâncime de 8 km în interiorul spațiului aerian național și o înălțime de 1.000 de metri.
Măsuri DRASTICE după ce au căzut drone rusești în România. MApN și MTI, noi restricții de zbor în nordul Dobrogei
„Situația din Ucraina, mai precis, escaladarea atacurilor rusești în zona porturilor dunărene, a necesitat ajustarea și intensificarea măsurilor de securitate pe teritoriul național”, a subliniat sursa oficială.
Ministerul Apărării a menționat, de asemenea, că zborurile civile în zona de control de aerodrom a aeroportului Tulcea nu vor fi afectate de noile restricții.
Aceste măsuri reflectă îngrijorările crescute ale autorităților române în fața evoluțiilor conflictului dintre Rusia și Ucraina și reprezintă un pas înainte în asigurarea securității naționale. Restricțiile recent impuse evidențiază faptul că securitatea la granițele României rămâne o prioritate de vârf pentru guvernul de la București într-un climat regional și internațional în continuă schimbare.
Măsuri DRASTICE după ce au căzut drone rusești în România. MApN și MTI, noi restricții de zbor în nordul Dobrogei
