Antigua și Barbuda vor vota dacă să devină o republică după moartea Reginei Elisabeta a II-a, a declarat premierul țării, scrie Reuters.

Gaston Browne a spus că un referendum ar putea avea loc în termen de trei ani – dar a subliniat că mișcarea „nu a fost un act de ostilitate”.

El a făcut aceste comentarii după ce l-a confirmat pe Charles al III-lea ca rege și șef de stat al națiunii Antigua și Barbuda din Caraibe.

Browne a spus că intenționează să introducă referendumul dacă va fi reales anul viitor.

Deși se așteaptă să câștige acele alegeri – partidul său deține 15 din cele 17 locuri în Camera Reprezentanților – el a acceptat că nu a existat nicio cerere majoră de a organiza un vot în rândul cetățenilor.

„Cred că majoritatea oamenilor nici măcar nu s-au obosit să se gândească la asta”, a declarat Browne pentru ITV News.

Anterior, Australia a exclus un vot similar în următorii patru ani. Moartea Reginei a reaprins dezbaterea monarhiei din Australia, iar premierul Anthony Albanese, care a fost ales în mai, este republican.

Dar el a exclus un sondaj în primul său mandat și a declarat pentru Sky News că „întrebările despre constituția noastră nu sunt cele mai pentru această perioadă”.

„Aceasta este o perioadă în care împărtășim durerea pe care atât de mulți australieni o simt în acest moment, arătându-ne respectul și admirația profundă pentru contribuția reginei în Australia”, a spus Albanese.

Pe lângă Marea Britanie, Regele servește ca șef de stat în 14 țări – Antigua și Barbuda, Australia, Bahamas, Belize, Canada, Grenada, Jamaica, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Saint Kitts și Nevis, Sfânta Lucia, Sfânta Vincent și Grenadinele, Insulele Solomon și Tuvalu.

Dar multe țări reconsideră rolul monarhiei, Browne spunând că devenirea unei republici ar marca „pasul final pentru a finaliza cercul de independență pentru a deveni o națiune cu adevărat suverană”.

Anul trecut, Barbados a avut primul său președinte, după ce Regina a fost înlăturată din funcția de șef al statului de către parlamentul țării.

Dame Sandra Mason, în vârstă de 72 de ani, guvernatorul general al insulei din 2018, a fost numită președinte ales al națiunii în urma unui vot în parlament.

Și în Jamaica, Partidul Laburist de guvernământ spune că scopul său este să organizeze un referendum pentru a deveni o republică.

Decenii de progres în ceea ce privește speranța de viață, educația și prosperitatea economică au început să se destrame de la pandemie, se arată într-un nou raport al ONU, potrivit BBC.

În ultimii doi ani, nouă din 10 țări au scăzut semnificativ privind indicele de dezvoltare umană al ONU.

Covid-19, războiul din Ucraina și impactul schimbărilor climatice sunt motivele pentru că a stagnat dezvoltarea globală.

Indicele Dezvoltării Umane a fost lansat în 1990 într-un efort de a privi dincolo de PIB ca măsură a bunăstării.

Elveția se află în fruntea indicelui în acest an, cu o speranță de viață de 84 de ani, o medie de 16,5 ani petrecuți în educație și un salariu mediu de 66.000 de dolari.

La celălalt capăt al scalei se află Sudanul de Sud, unde speranța de viață este de 55 de ani, oamenii petrec în medie doar 5,5 ani la școală și câștigă 768 USD pe an.

Eșecurile din majoritatea celor 191 de țări incluse în indice, în special în ceea ce privește speranța de viață, au readus nivelurile de dezvoltare la cele observate în 2016, inversând tendința de 30 de ani.

În SUA, de exemplu, speranța de viață la naștere a scăzut cu mai bine de doi ani din 2019. În alte țări declinul este mult mai mare.

De-a lungul anilor de la introducerea indicelui, multe țări s-au confruntat cu crize și au regresat.

Anul trecut a fost prima dată când indicele a scăzut de când au început calculele, iar rezultatele din acest an au consolidat această tendință descendentă.

Impactul a fost însă neuniform. Două treimi din țările bogate și-au revenit anul trecut, în timp ce majoritatea celorlalte au continuat să scadă.

Indicele din acest an se bazează pe datele din 2021

„Dar perspectivele pentru 2022 sunt sumbre”, spune Achim Steiner care subliniază că peste 80 de țări se confruntă cu probleme în achitarea datoriei naționale.

„Optzeci de țări sunt la un pas de a se confrunta cu acest tip de criză. Este o perspectivă foarte serioasă”, spune el.

Cel puțin 32 de persoane au murit, într-un incendiu la un bar de karaoke, iar altele au fost rănite, în sudul Vietnamului, lângă Ho Chi Minh City, potrivit voanews.

Incendiul a izbucnit la etajul superior al unității. Atât clienții, cât și personalul au rămas blocați.

Pentru a scăpa, patru persoane au sărit de la etajele doi și trei, a spus presa locală. Au fost răniți, dar au supraviețuit.

Pompierii au ajuns la fața locului la scurt timp după ce alarmele au fost declanșate. Cauza incendiului este în curs de investigare.

Purtătorul de cuvânt oficial al Ministerului Securității Publice, a declarat că până acum s-a confirmat faptul că 32 de persoane și-au pierdut viața, 17 bărbați și 15 femei.

Căutarea victimelor s-a încheiat, a citat un oficial site-ul de știri VnExpress

În bar, când a izbucnit incendiul, se aflau în jur de 60 de persoane, potrivit Ministerului Securității Publice.

„Incendiul a început la etajul doi al barului și s-a extins rapid la etajul trei, care era plin de materiale inflamabile”, se arată într-un comunicat.

Un oficial de rang înalt al Partidului Comunist de guvernământ din provincia Binh Duong, la nord de Ho Chi Minh City, unde se află barul, a estimat anterior 23 de morți și 11 răniți.

Barul de karaoke An Phu a ocupat o clădire de dimensiuni semnificative, cu 29 de camere. Presa de stat a raportat că cadavrele a opt persoane au fost găsite în toalete.

Aproximativ o treime din clădire a luat foc, au spus oficialii locali. Avea mai multe decorațiuni și decor din lemn, a relatat BBC Vietnamese.

Echipajele au spus că incendiul a durat mai puțin de o oră

Acesta este cel mai grav incident dintr-o serie de incendii în barurile de karaoke din Vietnam în ultimii ani, stârnind îngrijorări cu privire la standardele slabe de siguranță.

Luna trecută, trei pompieri au murit în timp ce încercau să stingă un incendiu la un pub de karaoke din capitala Hanoi. În 2016, un incendiu la un alt pub de karaoke din Hanoi a provocat moartea a 13 persoane.

Acest incendiu a șocat Vietnamul, nu numai pentru că este cel mai mortal de acest gen – 32 de persoane și-au pierdut viața și mai mult de 40 sunt grav rănite – ci pentru că incendiile sunt atât de dese în barurile de karaoke din țară.

Din 2014, au avut loc cel puțin șase astfel de incidente, soldate cu moartea a 58 de persoane.

O investigație a parlamentarilor vietnamezi în 2019 a evidențiat probleme serioase cu activitatea Departamentului de Pompieri și Salvare și a autorităților locale, dar recomandările acestora par să fi fost pierdute.

Prim-ministrul, Pham Minh Chinh, el însuși un fost adjunct al șefului ministerului responsabil cu brigăzile de pompieri, a ordonat acum o inspecție amănunțită a tuturor reglementărilor de sănătate și siguranță și incendii din țară.

Publicul vrea să știe cauza principală a problemei

Este o lipsă de supraveghere a măsurilor de prevenire a incendiilor, cauzată adesea de corupția în acordarea licențelor pentru locurile de divertisment sau doar ghinion?