Castelul Peleș și Salina Turda printre obiectivele turistice promovate. Ministerul Antreprenoratului și Turismului (MAT) este partener al celui mai important eveniment dedicat sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor.

Conferința Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), se va reuni în perioada 26 septembrie – 14 octombrie la București.

În cadrul acestei conferințe sunt așteptați peste 3.000 de invitați de rang înalt, din întreaga lume. Instituția de resort va asigura pe tot parcursul conferinței suportul necesar delegațiilor privind destinația turistică România, și va organiza trei infotripuri.

Printre obiectivele turistice care urmează a fi vizitate se numără Castelul Peleș și Salina Turda.

„Începând de săptămâna viitoare, România va fi gazda a peste 3.000 de invitați de rang înalt din întreaga lume, o oportunitate deosebită pentru noi de a ne promova țara ca destinație turistică! Totul se datorează desfășurării, la București, a Conferinței Plenipotențiarilor UIT.

Suntem onorați să fim, astfel, parteneri în cadrul unui eveniment de o asemenea anvergură și ne dorim ca prin cele trei infotripuri pe care le vom organiza pentru delegațiile străine să punem în valoare frumusețea țării noastre și a unora dintre cele mai emblematice obiective ale acesteia, cum ar fi Castelul Peleș și Salina Turda. Cu siguranță, vestea despre unicitatea și valorile noastre va fi purtată mai departe”, a declarat Ministrul Antreprenoriatului și Turismului, Constantin-Daniel Cadariu.

Cea de-a 21–a ediție a Conferinței Plenipotențiarilor UIT va reuni, timp de trei săptămâni, delegați din cele 193 de țări membre și are ca scop stabilirea liniilor generale ale politicii Uniunii, adoptarea planurile strategice și financiare pe următorii 4 ani și alegerea conducerii organizației pentru următoarea perioadă.

Alături de ANCOM și MAT, parteneri în organizarea conferinței sunt: Senatul României, Camera Deputaților, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Sănătății, Ministerul Culturii, Primăria Municipiului București, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Protecție și Pază și Societatea Română de Televiziune.

Reprezentanții Ministerului Antreprenoriatului și Turismului au declarat că operaționalizarea programului HoReCa 2 reprezintă o prioritate pentru minister.

În acest sens, la inițiativa ministrului Constantin-Daniel Cadariu, a fost constituit un grup de lucru public-privat, format din reprezentați ai instituțiilor partenere și ai mediului asociativ din industria ospitalității, care are drept obiectiv identificarea celor mai eficiente soluții pentru implementarea acestei măsuri compensatorii.

Până la acest moment, au fost organizate 5 întâlniri tematice, una având loc la Palatul Victoria, în prezența prim-ministrului Nicolae Ciucă.

Informații de background:

Odată cu înființarea și organizarea ministerului de resort, una dintre inițiativele care au beneficiat de o atenție sporită a fost operaționalizarea schemei de ajutor de stat HoReCa 2, necesară industriei de profil pentru compensarea în procent de 20% a pierderilor suferite în anul 2021, comparativ cu 2019.

În acest sens, încă din luna decembrie a anului trecut, ministrul Constantin-Daniel Cadariu a întărit eforturile mediului asociativ de profil, solicitând direct Ministerului Finanțelor alocare bugetară, însă, în forma finală a Legii nr. 317/2021 a bugetului de stat pe anul 2022, nu au fost introduse sumele dedicate acestui program, urmând a fi atribuite la prima rectificare bugetară, care urma să aibă loc după data de 1 iulie a.c.

Tot în luna decembrie a anului trecut, Comisia Europeană a luat decizia prelungirii cadrului temporar COVID, care permitea statelor membre să acorde sprijin financiar operatorilor economici afectați de pandemie, de la data de 31 decembrie 2021, până la data de 30 iunie 2022.

Informația publică a fost asimilată inclusiv de reprezentații industriei ospitalității, replicarea programului HoReCa 1 fiind posibilă doar în eventualitatea unei prelungiri suplimentare, față de cea existentă.

În perspectiva alocării bugetare, la nivelul MAT au fost întreprinse toate demersurile premergătoare instituirii programului HoReCa 2.

Respectiv, prin Ordonanța de Urgență nr. 10 din 16 februarie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, a fost adoptat cadrul normativ primar.

Ministerul Finanțelor a realizat rectificarea bugetară în luna august a acestui an

Deși în solicitarea inițială formulată de către MAT au fost cerute 1,4 miliarde de lei, prin Ordonanța nr. 19/2022 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022, pentru programul HoReCa 2 au fost alocate doar 50 de milioane de lei, credite de angajament, în scopul demarării procedurilor necesare, care să respecte legislația ajutorului de stat.

Imediat după alocarea bugetară, având în vederea expirarea cadrului temporar COVID și inexistența unei prelungiri suplimentare, ministrul Constantin-Daniel Cadariu a solicitat instituțiilor partenere și reprezentanților mediului de afaceri de profil instituirea unui grup de lucru public-privat, care să colaboreze pentru operaționalizarea programului HoReCa 2.

Respectiv, unul dintre obiectivele acestei inițiative este identificarea regulamentului european în baza căruia să poată fi oferit sprijinul necesar pentru capital de lucru.

Pentru replicarea măsurii HoReCa 1, în cadrul celor 5 întâlniri ale grupului de lucru care au avut loc până în prezent, una dintre soluțiile agreate a fost invocarea articolul 107, pct. 2, lit. B) din TFUE în cadrul corespondenței cu reprezentanții Comisiei Europene, în speranța obținerii aprobării pentru „acordarea de ajutoare destinate reparării pagubelor invocate de calamități naturale sau de alte evenimente extraordinare”.

O altă soluție, la care se va lucra în paralel, este dezvoltarea unui nou program dedicat industriei ospitalității pe cadrul temporar Ucraina.

De asemenea, un alt pas important pentru operaționalizarea HoReCa 2, discutat în cadrul grupului de lucru, este stabilirea furnizorului de servicii informatice, având în vedere riscul ca Serviciul de Telecomunicații Speciale să nu mai poată gestiona platforma IMM Recovery pentru programele derulate de MAT, având în vedere prioritizarea din partea acestora a programelor din fonduri structurale și PNRR.

Pe măsură ce discuțiile vor avansa, vom reveni cu informații suplimentare.

Menționăm că prin intermediul programului HoReCa 1, care a compensat 20% din pierderile suferite în anul 2022, față de 2019, s-a făcut o infuzie de 426.600.000 euro în industria ospitalității din România.

Suspendarea temporară a zborurilor de către compania aeriană Blue Air a afectat semnificativ agențiile de turism din România, scrie News.ro.

Suplimentar față de măsurile de criză întreprinse de Guvernul României, acestea au asigurat din fonduri proprii repatrierea turiștilor în condiții de siguranță.

Onorând astfel contractele încheiate pentru pachetele de servicii de călătorie, în ciuda tuturor pierderilor de ordin financiar suferite și a improbabilității de a recupera sumele într-un termen rezonabil.

În scopul evitării unor situații similare, absolut nedorite, mediul asociativ de profil a solicitat instituirea unui fond de garantare, care să asigure vacanțele organizate, atunci când acestea sunt afectate de către un colaborator.

Inițiativa a fost asumată și de ministrul antreprenoriatului și turismului, Constantin-Daniel Cadariu, care a dispus constituirea unui grup de lucru public-privat.

În cadrul întâlnirii organizate miercuri, 21 septembrie a.c., au fost prezenți la discuții, alături de specialiștii din cadrul ministerului de resort, reprezentanți ai Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), ai Fondului Român de Contragarantare (FRC), precum și ai Asociației Naționale a Agenții de Turism (ANAT).

„Ne-am luat angajamentul facilitării unei întâlniri cu factorii interesați de instituirea unui fond de garantare a pachetelor de servicii de călătorie, necesar atât pentru siguranța turiștilor, cât și pentru redobândirea credibilității industriei.

Acum că acest lucru s-a întâmplat, nu ne rămâne decât să încercăm transpunerea soluțiilor identificate în practică.

Respectiv, fiind vorba de o schemă privată de garantare, așa cum prevede directiva europeană, aplicată la nivel național prin OG nr. 2/2018, o variantă plauzibilă ar fi crearea unui program în cadrul FNGCIMM, pe modelul IMM Invest.

Vom continua discuția și cu Ministerul Finanțelor și contăm pe sprijinul oferit, în speranța că vom reuși într-un timp cât mai scurt să conturăm imaginea de ansamblu a acestei propuneri, ca ulterior să facem toate demersurile premergătoarea implementării”, a declarat ministrul antreprenoriatului și turismului, Constantin-Daniel Cadariu.

Programul de garantare, așa cum a fost subliniat în cadrul discuțiilor, ar putea fi capitalizat din fondurile FNGCIMM. Suplimentar, vor fi adăugate sumele plătite de agențiile de turism, corespunzător cifrei de afaceri, atunci când acestea se autorizează.

În acest sens, este necesară actualizarea Ordinului nr. 156/2019 pentru aprobarea procedurilor de garantare a sumelor plătite de călători în legătură cu pachetele de servicii de călătorie/serviciile de călătorie asociate în cazul insolvenței agenției de turism organizatoare şi procedurile de despăgubire a călătorilor, astfel încât să fie prevăzută clar posibilitatea alocării sumelor în acest scop.

Specialiștii din cadrul ministerului de resort vor lucra pentru realizarea modificărilor specifice, documentul urmând a fi supus aprobării mediului asociativ de profil.

În cadrul întâlnirii, reprezentanții agențiilor de turism au evidențiat și nevoia instituirii unui fond de garantare separat, dedicat exclusiv zborurilor.

Acestea pot fi vândute inclusiv ca servicii unice de călătorie (transport) și, pentru că nu intră sub incidența OG nr. 2/2018, nu vor putea fi garantate de fondul aferent pachetelor de servicii de călătorie.

Însă, în acest caz, este necesară crearea unui nou temei primar, care să permită capitalizarea fondurilor provenite din costurile de operare ale companiilor aeroportuare.

Prin urmare, dialogul va fi extins și la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de instituție responsabilă de acest domeniu.