Acasă Blog Pagina 429

Primele contracte de finanțare semnate pentru trei investiții cuprinse în Componenta 1. Managementul apei din Planul Național de Redresare și Reziliență

Redacția Normedia
-
0
Primele contracte de finanțare semnate pentru trei investiții cuprinse în Componenta 1. Managementul apei din Planul Național de Redresare și Reziliență

Ministrul Tánczos Barna și Gabriel Francisc ȘTIKA, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), au semnat, la sediul ministerului, primele contracte de finanțare cu ANAR, pentru trei investiții cuprinse în Componenta 1 – Managementul apei din Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Cele trei contracte semnate astăzi cu AN „Apele Române”, cu o valoare totală de 60,5 milioane de euro, ne vor permite să fim și mai operativi în lupta cu schimbările climatice, fenomene care ne afectează pe toți și ale căror efecte se resimt chiar și astăzi.

Fie că e vorba de întreținerea în bune condiții și monitorizarea lucrărilor hidrotehnice existente, de prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, prin echipamente performante sau de digitalizare și automatizare, toate aceste investiții vor asigura populației un grad crescut de siguranță și vor reduce semnificativ riscul la inundații.

Echipele ANAR vor fi instruite și dotate cu echipamente performante, vor putea ajunge în timp mult mai scurt în zonele afectate de fenomene periculoase și vor putea monitoriza mult mai bine infrastructura de apărare împotriva inundațiilor”, a subliniat ministrul Barna TÁNCZOS.

Primul contract de finanțare, în valoare de 2,5 milioane de euro, vizează reconfigurarea actualului mecanism economic al Administrației Naționale „Apele Române”, în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile.

Cel de-al doilea contract de finanțare este aferent investiției I4.- Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații.

Pentru aceste investiții, în această primă etapă se finanțează:

  • Studii de fezabilitate pentru cei 510 km de diguri prevăzuți în PNRR;
  • 30 documentații tehnice pentru 30 baraje hidrotehnice;
  • 20 documentații tehnice pentru 20 acumulări nepermanente pentru combaterea inundațiilor.

Valoarea acestui contract, reprezentând faza de proiectare, este de 23 milioane de euro din alocarea totală de 386,5 milioane de euro aferentă investiției 4.

Cel de-al treilea contract de finanțare prin PNRR constă în dotarea adecvată a administrațiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, pentru aceste dotări fiind alocate 35 milioane de euro.

Această investiție presupune echiparea a 11 administrații bazinale cu trei categorii mari de dotări necesare pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență:

  • Echipamente de investigare și monitorizare a stării infrastructurii de apărare;
  • Vehicule pentru intervenții în situații de urgență;
  • Echipamente hardware și software necesare pentru procesarea, stocarea și analiza datelor culese de echipamentele de investigare și monitorizare a stării infrastructurii de apărare.

Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022. Deficitul bugetar a înregistrat o scădere

Redacția Normedia
-
0
Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022. Deficitul bugetar a înregistrat o scădere

Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 mld lei, în scădere față de deficitul de 33,81 mld lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele șase luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,70 mld lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii și contribuții de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 16,93 mld lei în prima jumătate a anului, consemnând o creștere de 18,4% (an/an), susținută de sporul încasărilor din declarația unică (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,8%).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 68,46 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 9,7% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,76 mld lei în primele șase luni, consemnând o creștere de 27,5% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (+1,7 mld lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 mld lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 45,50 mld lei în primul semestru, în creștere cu 26,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 12,46 mld lei în primele șase luni (+2,0% an/an). Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 16,64 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 0,7% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 3,3% – susținut atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 9,25 mld lei în prima jumătate a anului, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+7,0 mld lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 21,25 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 62,7% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate – dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 14,89 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 19,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 240,2 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2022 au înregistrat o scădere cu 0,28 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 58,33 mld lei, în creștere cu 4,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 31,98 mld lei, în creștere cu 16,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,0%.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 87,88 mld lei în creștere cu 16,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,64 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor non casnici pentru sezonul rece 2021-2022.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 16,08 mld lei, cu 16,9% mai mari comparativ cu primele șase luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,01 mld lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile post aderare, acestea reprezentând 57,02% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

 

Autostrada Bacău Pașcani: Au fost lansate în licitație contractele pentru construcția celor 3 loturi

Redacția Normedia
-
0
Autostrada Bacău Pașcani: Au fost lansate în licitație contractele pentru construcția celor 3 loturi

,,Au fost lansate în licitație contractele pentru construcția celor 3 loturi ale Autostrăzii Bacău-Pașcani. CNAIR a transmis în SICAP anunțul de participare pentru construcția celor 77,39 km ai acestei autostrăzi, care face parte din A7 (Autostrada Moldovei). Anunțul de participare pentru cele 3 loturi va fi vizibil în SICAP imediat după publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Data limită pentru depunerea ofertelor este 15.09.2022.’’, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu.

Lotul 1: (Săucești -Trifești), va avea o lungime de 30,3 km și o valoare estimată de 2,041 miliarde de lei (fără TVA)

Lotul 2: (Trifești-Gherăești), va avea o lungime de 18,99 km și o valoare estimată de 1,601 miliarde de lei (fără TVA)

Lotul 3: (Mircești-Pașcani), va avea o lungime de 28,09 km și o valoare estimata de 2,215 miliarde de lei (fără TVA)

Execuția fiecărui lot va dura 30 de luni, iar valoarea totală de 5,858 de miliarde de lei (fără TVA), necesară lucrărilor, va fi asigurată prin PNRR.

,,De asemenea, au fost depuse 6 oferte pentru reparația a încă 64 de linii de cale ferată în Portul Constanța. Licitația este împărțită în 3 loturi, cu o lungime totală de aproximativ 30 de km. Constructorii care vor câștiga aceste contracte trebuie să efectueze următoarele lucrări.’’, a adăugat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu.

LOTUL 1: (10,435 km, valoare estimată la 55,242 milioane de lei fără TVA)

  • înlocuirea suprastructurii pe 27 de linii
  • înlocuirea a 16 aparate de cale
  • montarea de traverse speciale la 5 aparate de cale
  • montarea de dale elastice la 7 treceri la nivel cu calea ferată.

LOTUL 2 : (11,275 km, valoare estimată la 55,239 milioane de lei fără TVA)

  • înlocuirea suprastructurii pe 24 de linii,
  • înlocuirea a 18 aparate de cale,
  • montarea de traverse speciale din lemn la 5 aparate de cale.

LOTUL 3: (8,085 km, valoare estimată la 42,341milioane de lei fără TVA)

  • înlocuirea suprastructurii pe 13 linii,
  • înlocuirea a 17 aparate de cale,
  • montarea de traverse speciale din lemn la 5 aparate de cale.

Suma totală, estimată pentru cele 3 loturi la 152,823 miloane de lei (fără TVA), este asigurată din fondul de rezervă al Guvernului.

Lucrările sunt prevăzute în Memorandumul pentru eficientizarea activității de transport feroviar de marfă din zona Portului Constanța, document în baza căruia au început încă din data de 15 iunie anul acesta reparațiile la primele 35 de linii de cale ferată (cu o lungime totală de 13,398 km).

 

 

400 mil. euro pentru fondurile de private equity. Apelul este destinat echipelor de management de fond

Redacția Normedia
-
0
400 mil. euro pentru fondurile de private equity. Apelul este destinat echipelor de management de fond

Ministerul Fondurilor și Proiectelor Europene și Fondul European de Investiții anunță lansarea apelului pentru selecția intermediarilor financiari pentru alocarea de resurse din Fondul de Fonduri pentru Redresare (”Recovery Equity Fund” sau ”REF”), o investiție finanțată printr-o contribuție de 400 milioane euro din Componenta 9 a PNRR, intitulată „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”.

Apelul este disponibil la pagina dedicata pe site-ul Fondului European de Investiții la https://www.eif.org/what_we_do/resources/rrf-romania/index.htm, iar aplicațiile pot fi depuse continuu până în decembrie 2025, la adresa de email ref@eif.org.

Apelul este destinat echipelor de management de fond, incorporate sau nu la data depunerii aplicației. Selecția va fi efectuată de către experții Fondului European de Investiții, conform criteriilor și procedurilor proprii care sunt descrise în apel, iar fiecare propunere de alocare va fi supusă aprobării Comitetului de Investiții al REF. Apelul nu se adresează companiilor interesate de a obține investiții de capital – acestea vor putea solicita ulterior de la intermediarii selectați.

Cu ocazia lansării apelului, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat: „Lansarea selecției intermediarilor financiari în cadrul instrumentului de investiții de tip equity din PNRR reprezintă o etapă esențială atât în vederea atingerii următoarelor jaloane relevante din PNRR, cât și, mai important, în atragerea de resurse pentru investiții în IMM-uri, întreprinderi cu capitalizare medie și proiecte de infrastructură (de ex. eficiență energetică sau energie regenerabilă). Beneficiind de expertiza partenerilor de la Fondul European de Investiții, ne dorim ca în curând noi fonduri de equity să investească în economia românească și să se creeze noi povești de succes prin aceste instrumente financiare.”

Conform strategiei de investiții, intermediarii selectați se vor obliga ca o sumă cel puțin egală cu suma totală contractată de la FEI din PNRR să fie investită în România, în IMM-uri, midcaps (întreprinderi care au mai puțin de 3.000 de salariați) și proiecte de infrastructură (de ex. eficiență energetică sau energie regenerabilă) din România. Investițiile vor putea fi realizate sub formă de equity (capital) și quasi-equity (tipul de finanțare care se clasează între capital și datorie, având un risc mai mare decât datoria senior și un risc mai mic decât capitalul propriu, de ex. împrumuturile convertibile).

Angajarea resurselor din PNRR către fonduri trebuie să aibă loc până la mijlocul anului 2026, conform jaloanelor asumate în PNRR. Se estimează că se vor aloca resurse către aproximativ 20 de fonduri de equity naționale sau regionale, inclusiv fonduri de private equity, venture capital, mezzanin, transfer de tehnologie, fonduri de pre-IPO (Initial Public Offering – ofertă publică inițială) sau de infrastructură. Finanțările se vor acorda cu respectarea regulilor de ajutoare de stat descrise în apel și, după caz, în scheme de ajutoare de stat, cu respectarea regulilor privind aplicarea principiului ”do no significant harm” (a nu prejudicia mediul în mod semnificativ).

Despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR):

Planul Național de Redresare și Reziliență, aprobat în octombrie 2021 de Consiliul Europei, are un buget total de 29,2 miliarde euro. România va putea obține din partea Uniunii Europene 14,2 miliarde euro sub formă de finanțări nerambursabile și 14,9 miliarde euro sub forma de împrumuturi prin PNRR în cadrul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență. Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în PNRR și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din criza actuală.

PNRR se bazează pe șase piloni, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Uniunii Europene, respectiv: tranziția verde, transformare digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliența și politici pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, sănătatea, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice.

Componenta 9 a PNRR, denumită „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, include o serie de reforme și investiții menite să consolideze mediul de afaceri din România, între care și „Investiția 2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat”. Investiția 2 include mai multe subcomponente sub formă de instrumente financiare, în valoare totală de 1,25 miliarde euro, inclusiv crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru Redresare, cu o alocare de 400 milioane euro.

Mecanismul de Redresare și Reziliență este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU (Următoarea Generație UE), care va furniza până la 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga Uniune Europeană. PNRR face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, precum și să consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Pentru multe informații despre PNRR, vizitați https://mfe.gov.ro/pnrr/.

Despre Fondul European de Investiții:

Fondul European de Investiții este o instituție financiară europeană, parte din Grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea FEI este de a contribui la atingerea obiectivului Uniunii Europene de a sprijini microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii din Europa. FEI sprijină IMM-urile să acceseze finanțare, să crească, să inoveze, să se digitalizeze și să fie competitive în economia „verde”. FEI dezvoltă instrumente de capital de risc, garanții și instrumente de microfinanțare, utilizând atât resurse proprii, cât și fonduri încredințate (între alții) de Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiții sau statele membre ale Uniunii Europene.

Pentru multe informații despre FEI, accesați site-ul www.eif.org.

45 de miliarde de euro fonduri europene pentru investiții. Nicolae Ciucă: „Salut decizia Comisiei Europene”

Redacția Normedia
-
0
45 de miliarde de euro fonduri europene pentru investiții. Nicolae Ciucă: „Salut decizia Comisiei Europene”

Comisia Europeană a anunțat aprobarea Acordului de Parteneriat cu România, document strategic național prin care sunt stabilite obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene pentru perioada 2021-2027.

Documentul prevede o alocare totală constituită din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime de 45,1 miliarde euro, din care 31,5 miliarde euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro contribuție națională.

Toate investițiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor și a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprind domenii precum ocuparea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate, servicii sociale și pentru îngrijire de lungă durată.

Cum vor fi investite cele 45 de miliarde de euro

„Salut decizia Comisiei Europene, pe care o consider un semnal de încredere și de susținere a priorităților României. Răspundem cu responsabilitate gestului de solidaritate europeană. Suntem pregătiți să gestionăm transparent și cât mai eficient sumele alocate. Spre deosebire de precedentul exercițiu bugetar, de acum autoritățile locale vor avea un cuvânt definitoriu de spus în ceea ce privește prioritizarea proiectelor, astfel încât zonele defavorizate să fie mai puternic susținute pentru a recupera decalajele de dezvoltare”, a transmis prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Separat de Acordul de Parteneriat, România a finalizat și trimis către Comisia Europeană toate cele 16 Programe Operaționale cuprinse în Politica de Coeziune 2021-2027. Mai multe informații despre obiectivele asumate prin fiecare program, precum și despre bugetele repartizate pe priorități de investiții, sunt disponibile aici — .

„Suntem astăzi în fața unui moment istoric. Odată cu aprobarea Acordului de Parteneriat, intrăm în linie dreaptă pentru o oportunitate unică: investirea celor 45 de miliarde de euro alocate prin Politica de Coeziune pentru a schimba radical România. Experiența perioadelor de programare anterioare ne ajută să scriem o poveste de succes pentru perioada 2021-2027, care include accesarea cât mai eficientă și debirocratizată a banilor europeni, o viziune proactivă asupra obiectivelor pe care le urmărim și termene foarte clare pentru implementarea proiectelor. Pasul următor este aprobarea tuturor celor 16 Programe Operaționale, pe care le-am transmis deja Comisiei Europene. În final, trebuie să vorbim despre o Românie cu autostrăzi, infrastructură feroviară, de apă, canalizare, cu resursă umană pregătită la cel mai înalt nivel, spitale sigure și un mediu de afaceri competitiv”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Informații actualizate în timp real despre cum sunt cheltuiți banii europeni sunt disponibile aici — https://www.fonduri-ue.ro/statistici.

Programele Operaționale prin care România va atrage fondurile alocate pentru perioada 2021-2027 sunt următoarele:

Programul operațional și data transmiterii la Comisia Europeană Buget total (alocare UE și cofinanțare)
Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027 (6 mai 2022) 959 mil euro
Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022) 4,11 mld euro
Programul Operațional Transport 2021 – 2027 (3 iunie 2022) 9,68 mld euro
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (8 iunie 2022) 5,25 mld euro
Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027 (9 iunie 2022) 4,32 mld euro
Programul Operațional Regional Vest 2021-2027 (18 mai 2022) 1,17 mld euro
Programul Operațional Regional Sud Muntenia 2021-2027 (25 mai 2022) 1,57 mld euro
Programul Operațional Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027 (25 mai 2022) 1,20 mld euro
Programul Operațional Regional Nord-Vest 2021-2027 (26 mai 2022) 1,43 mld euro
Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 (30 mai 2022) 1,75 mld euro
Programul Operațional Regional Sud-Est 2021-2027 (30 mai 2022) 1,48 mld euro
Programul Operațional Regional Centru 2021 – 2027 (30 mai 2022) 1,38 mld euro
Programul Operațional Regional București-Ilfov

(23 iunie 2022)

 1,46 mld euro
Programul operațional și data transmiterii la Comisia Europeană Buget total

(alocare UE și cofinanțare)
Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027 (6 mai 2022) 959 mil euro
Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022) 4,11 mld euro
Programul Operațional Sănătate (29 iulie 2022) 3,88 mld de euro
Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (29 iulie 2022) 2,2 mld euro
Programul Operațional Tranziție Justă (29 iulie 2022) 2,53 mld euro

 

Reacții din partea oficialilor europeni

„Investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune vor aborda domenii de interes major pentru români. O planificare și o implementare eficace ale programelor aflate în curs de finalizare vor facilita dezvoltarea inovării și a digitalizării, implementarea unor servicii medicale și sociale de calitate, precum și asigurarea unor oportunități de educație și formare și a unor transporturi sigure și curate, contribuind, în general, la crearea unei economii mai competitive. Finanțarea politicii de coeziune va îmbunătăți calitatea vieții din România și va garanta că nimeni nu este lăsat în urmă”, a transmis  Elisa Ferreira, Comisar European pentru Politică Regională.

„Salut acordul de parteneriat cu România, care evidențiază un angajament ferm de a utiliza Fondul social european Plus pentru a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale. În conformitate cu Garanția pentru tineret, FSE+ îi va ajuta pe tineri să-și găsească drumul pe piața forței de muncă. Sunt deosebit de încântat să constat că România își intensifică, de asemenea, lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor, punând astfel în aplicare Garanția europeană pentru copii”, a transmis Nicolas Schmit, Comisar European pentru locuri de muncă și drepturi sociale.

„Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură va sprijini proiecte inovatoare care vor contribui la gestionarea durabilă a resurselor acvatice. Acordul de parteneriat îi va permite României să construiască sectoare ale pescuitului, acvaculturii și prelucrării care să fie inovatoare, durabile și cu emisii scăzute de carbon, consolidând totodată vitalitatea economică și socială a comunităților costiere. Acordul va sprijini, de asemenea, reziliența sectoarelor care se confruntă cu evenimente excepționale care conduc la perturbări grave ale piețelor”, a explicat Virginijus Sinkevičius, Comisar European pentru mediu, oceane și pescuit.

 

 

Un anchetator rus a declarat că 92 de ucraineni au fost acuzați pentru crime împotriva umanității

Redacția Normedia
-
0
Un anchetator rus a declarat că 92 de ucraineni au fost acuzați pentru crime împotriva umanității

Moscova a acuzat 92 de membri ai forțelor armate ucrainene pentru crime împotriva umanității, a declarat șeful comisiei de investigație a Rusiei.

Alexander Bastrykin a declarat pentru site-ul de știri al guvernului Rossiiskaya Gazeta că au fost dispuse peste 1.300 de anchete penale. El a propus, de asemenea, un tribunal internațional susținut de țări precum Bolivia, Iran și Siria. Aproximativ 96 de persoane, inclusiv 51 de comandanți ai forțelor armate, sunt căutați, a spus el.

Ucrainenii au fost implicați în „crime împotriva păcii și securității umanității”, a spus el. BBC nu a putut verifica afirmațiile făcute în interviu, iar Kievul nu a comentat.

Ucraina își desfășoară și propriile investigații. Luna aceasta, a declarat că examinează peste 21.000 de crime de război și crime de agresiune comise de forțele ruse de la începutul invaziei din februarie. Iar Curtea Penală Internațională (CPI), care a descris Ucraina drept o „scenă a crimei”, a trimis acolo o echipă de anchetatori și experți criminalistici.

Kremlinul neagă toate crimele de război sau că a vizat civili. A acuzat în mod regulat Ucraina pentru că și-a bombardat propria infrastructură și și-a ucis proprii civili – acuzații care au fost respinse pe scară largă de liderii internaționali. Dl Bastrykin a acuzat Occidentul că sponsorizează în mod deschis „naționalismul ucrainean”, așa că un proces susținut de ONU „este extrem de îndoielnic”.

Moscova a făcut în repetate rânduri afirmația falsă că Ucraina este asimilată de neo-naziști ca justificare pentru ceea ce numește o „operație militară specială”. Dl Bastrykin a propus în schimb înființarea unui tribunal internațional cu țări care au „o poziție independentă în problema ucraineană” – în special Siria, Iran și Bolivia. Alături de sute de ținte militare și politice ucrainene, el a spus că sunt în desfășurare investigații asupra angajaților ministerului ucrainean al sănătății pe care i-a acuzat, fără a furniza dovezi, că au dezvoltat arme de distrugere în masă.

Suspectați sunt și mercenarii din Marea Britanie, SUA, Canada, Țările de Jos și Georgia. Și aceștia sunt investigați, a declarat el pentru ziar. În iunie, doi britanici și un marocan care au fost capturați în timp ce luptau pentru Ucraina au fost condamnați la moarte de un tribunal rus. Aiden Aslin, Shaun Pinner și Brahim Saaudun sunt acuzați că sunt mercenari, dar familiile britanicilor au insistat că sunt membri de mult timp ai armatei ucrainene. În mai, primul proces pentru crime de război de la începutul invaziei a avut loc în Ucraina, unde un tribunal a închis pe viață un comandant de tanc rus pentru uciderea unui civil.

 

Elon Musk neagă o aventură cu soția co-fondatorului Google. Ce se spune despre idila șefului Tesla

Redacția Normedia
-
0
Elon Musk neagă o aventură cu soția co-fondatorului Google. Ce se spune despre idila șefului Tesla

Șeful Tesla, Elon Musk, a negat că ar fi avut o aventură cu Nicole Shanahan, soția co-fondatorului Google, Sergey Brin.

Comentariile lui Elon Musk au venit după ce Wall Street Journal a dezvăluit că prietenia lui cu domnul Brin s-a încheiat din cauza presupusei aventuri. Musk a afirmat pe Twitter, printr-un comentariu la link-ul articolului că este încă prieten cu domnul Brin și că au fost „la o petrecere împreună aseară!”

Wall Street Journal a spus că Elon Musk a fost implicat într-o scurtă aventură la sfârșitul anului trecut cu doamna Shanahan. Acest lucru l-a determinat pe domnul Brin să depună cererea de divorț la începutul acestui an, punând capăt lungii prietenii dintre cei doi miliardari de mare profil din tehnologie.

Musk a postat pe Twitter: „Am văzut-o pe Nicole doar de două ori în trei ani, de ambele ori cu mulți alți oameni în jur. Nimic romantic”. La momentul presupusei aventuri din decembrie, domnul Brin și soția sa erau separați, dar locuiau încă împreună, a spus Wall Street Journal, citând o persoană apropiată doamnei Shanahan.

Într-un tweet separat, Musk a spus: „WSJ [Wall Street Journal] a lansat atât de multe acuzații asupra mea și Tesla, încât am pierdut numărul”. Chiar dacă au un acord prenupțial, domnul Brin și doamna Shanahan negociază în prezent un acord de divorț, care ar putea ajunge la 1 miliard de dolari (830 de milioane de lire sterline), a spus ziarul.

Doamna Shanahan este un avocat din California și fondatoare a companiei de tehnologie juridică ClearAccessIP și a Fundației Bia-Echo, conform profilului său LinkedIn. Fundația Bia-Echo este o organizație filantropică care promovează „longevitatea reproductivă și egalitatea, reforma justiției penale și o planetă sănătoasă și locuibilă”.

Elon Musk, care este și șeful companiei de rachete SpaceX, este implicat în prezent într-o luptă pentru că a abandonat planul de a cumpăra Twitter pentru 44 de miliarde de dolari. La începutul acestei luni, platforma de socializare l-a dat în judecată după ce a anunțat că renunță la propunerea sa de preluare a companiei.

Elon Musk este cea mai bogată persoană din lume, cu o avere estimată la peste 240 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Potrivit aceluiași indice, Brin are o avere estimată la 95 de miliarde de dolari, ceea ce îl face a opta cea mai bogată persoană din lume.

Declarația de presă a Ministrul Educației: Plagiatul se sancționează cu retragerea titlului de doctor!

Redacția Normedia
-
0
Declarația de presă a Ministrul Educației: Plagiatul se sancționează cu retragerea titlului de doctor!

Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare va verifica existența plagiatului în lucrările de doctorat. După constatarea plagiatului de către Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul Educației va avea obligația să formuleze acțiune în instanță pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor. Prevederile noii Legi a învățământului superior, în situația adoptării acesteia, se vor aplica pentru viitor, sesizările în curs urmând a fi soluționate de CNATDCU potrivit normelor aplicabile la data formulării acestora.

Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU) este definită în lege ca o instanță de apel supremă la nivel academic, o instituție care să trateze cu profesionalism orice sesizare, primită din orice sursă, cu privire la respectarea condițiilor de etică în dobândirea titlurilor universitare, inclusiv plângerile împotriva comisiilor de etică din universități. CNETU va deveni o instanță de apel puternic profesionalizată/specializată. Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare poate și trebuie să preia cei mai buni specialiști CNATDCU.

Argumente pentru profesionalizarea structurilor și mecanismelor de prevenire și verificare a abaterilor de la etica universitară:

  1. CNETU va analiza orice solicitare și va constata plagiatele! Va fi o instanță de apel puternic specializată/profesionalizată care va avea responsabilitatea analizei tuturor sesizărilor/plângerilor, inclusiv împotriva deciziilor comisiilor de etică din universități.
  2. Universitățile sunt cele care acordă titlul de doctor în toate statele în care funcționează sisteme avansate/performante de educație. Acordarea titlului de doctor trebuie să fie o prerogativă a universității care acordă titlurile pe toate cele 3 cicluri de studii: Licență, Master și Doctorat.
  3. Universitățile sunt cele care organizează admiterea și înmatricularea studenților doctoranzi, care asigură procesul de pregătire doctorală, stabilește comisiile de susținere, asigură îndrumarea, susținerea și notarea examenelor și referatelor și, la finalul pregătirii doctorale, asigură și asumă susținerea tezei de doctorat. Este firesc și imperios necesar ca toate instituțiile de învățământ superior să își asume și responsabilitatea acordării titlului de doctor.
  4. Legislația actuală disipează asumarea răspunderii putând genera situații grave. În prezent, conducerile universităților știu ca dacă „apar erori din perspectiva științifică sau a eticii”, tezele de doctorat vor mai fi validate, în mod strict formal/birocratic, pe 3 paliere: comisia de specialitate CNATDCU, Consiliul General CNATDCU și prin ordin de ministru de atribuire a titlului de doctor, degrevând instituțiile de învățământ superior de asumarea răspunderii din perspectiva respectării normelor de etică universitară. Consiliul General CNATDCU nu citește/nu analizează NICIODATĂ conținutul științific al tezelor de doctorat: se votează strict formal, neexistând nicio situație de plagiat ex-ante acordării unui titlu de doctor identificată de membrii Consiliului CNATDCU. Consiliul General CNATDCU votează doar nume și titluri de teze! Și asta deși HG 681/2011 prevede verificarea de către CNATDCU a conținutului științific, inclusiv din perspectiva existenței plagiatului. Într-o singură ședință/sesiune a Consiliului General CNATDCU se validează sute de teze de doctorat care au sute de pagini fiecare, în peste 70 de domenii diferite.
  5. Instituțiile de învățământ superior au solicitat în repetate rânduri modificarea legislației în sensul asumării de către universități a acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităților în formarea la nivel de Licență/Master/Doctorat, precum și în acord cu practicile internaționale.
  6. Odată cu participarea instituțiilor de învățământ superior românești în Alianțe de universități europene și introducerea programelor de studii doctorale de tip „joint degree” care se finalizează cu o diplomă comună, oare cum ar putea fi acordat titlul de doctor pentru o universitate occidentală de către rectorul/președintele universității, iar pentru o universitate românească să fie ministrul educației cel ce semnează și asumă acordarea titlului de doctor? Răspuns: Nicicum!
  7. În noul proiect al Legii învățământului superior Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar se pronunță asupra litigiilor privind nerespectarea eticii în managementul universitar și asupra litigiilor referitoare la încălcarea răspunderii publice, iar Comisia Națională de Standardizare a Titlurilor și Gradelor Universitare (CNSTGU) va fi o altă structură puternic profesionalizată pentru elaborarea și respectarea standardelor științifice pentru acordarea titlurilor de doctor și a calificativelor pentru tezele de doctorat.
  8. Un pas important în prevenirea fraudelor universitare este reprezentat de reglementarea înființării Registrului Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educației prin Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). RUNIDAS va gestiona integrat diplomele eliberate de unitățile de învățământ /instituțiile de învățământ superior și registrele matricole de la nivelul unităților de învățământ /instituțiilor de învățământ superior/Academiei Române.
  9. Proiectul noii Legi a învățământului superior consolidează perspectiva eticii prin includerea unor reglementări care definesc și clarifică normele de etică universitară și deontologie profesională, abaterile de la normele de etică universitară și deontologie profesională, situațiile de tip conflict de interese și procedurile de analiză a sesizărilor privind etica și deontologia profesională.
  10. Tot noul proiect al Legii învățământului superior include, pentru prima dată, obligativitatea introducerii cursurilor de etică universitară în planurile de învățământ ale tuturor programelor de licență.

În aceste condiții considerăm evidentă nevoia de coerență, de eficientizare și de profesionalizare a structurilor și mecanismelor care se ocupă de verificarea respectării normelor de etică universitară, un aspect esențial pentru o recredibilizare atât de necesară a universităților românești. Odată cu asumarea răspunderii acordării titlului de doctor de către universități, sintagma „Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare” devine caducă și impune o reorganizare în spiritul unei puternice profesionalizări a Comisiei Naționale de Etică a Titlurilor Universitare care va trebui să-și concentreze toate resursele pe aspectele de etică universitară. Proiectele legilor educației sunt în consultare publică până în data de 24 august și așteptăm orice propuneri care pot genera îmbunătățirea acestora.

 

Editorial. Adrian Solomon, de la realitate la fantezie haotică: ,,Economia României nu stă în femeia de serviciu”. PSD, numai pentru supraimpozitare

Redacția Normedia
-
0
Editorial. Adrian Solomon, de la realitate la fantezie haotică: ,,Economia României nu stă în femeia de serviciu”. PSD, numai pentru supraimpozitare

Editorial. Deputatul PSD și președintele Comisiei de Muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților, Adrian Solomon, a afirmat că ,,Economia României nu stă în femeia de serviciu.’’ Totul a pornit de la supraimpozitarea contractelor part-time, o inițiativă pe care cei de la PSD au susținut-o și care se va aplica de la 1 august. Măsura ar putea duce la desființarea multor contracte de muncă cu jumătate de normă, iar mai mulți administratori de bloc se întreabă dacă vor fi nevoiți să renunțe la persoanele care fac curățenie și care au contracte part-time.

,,Deputatul PSD, Adrian Solomon, a jignit oamenii care muncesc și nu stau pe un ajutor social. Sunt multe meserii în România care nu sunt apreciate, dar fără ele totul s-ar transforma într-o gheenă de gunoi. Aici vorbim de femeia de serviciu sau de gunoieri. Orice meserie trebuie apreciată și să îi respectăm pe oamenii care lucrează în astfel de domenii. Astfel de afirmații n-ar mai trebui tolerate de către oameni și mass-media. Totul ține de educație, iar la deputatul PSD, Adrian Solomon, cei 7 ani de acasă nu se văd.

Social-democrații s-au grăbit cu aplicarea acestei măsuri de la 1 august. În mod normal, dacă voiau să ajute angajații ar fi propus ca implementarea să aibă loc 2023. Atunci persoanele care fac curat în casă sau bonele puteau să fie plătite cu vouchere care se iau de la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă. Taxarea muncitorilor casnici prin intermediul voucherelor sau tichetelor a fost reglementată în aprilie 2022, dar din păcate nu se aplică, ci de anul viitor.’’, a declarat analistul politic, Sandu Mihai.

După scandalul cu ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, care a declarat că 90% dintre antreprenori sunt antreprenori-babuini, acum un alt social-democrat jignește clasa muncitoare.

,,Social-democrații dau un șoc economiei reale, în loc să aleagă un timp de adaptare la măsurile fiscale pe care le-au propus.

De asemenea, astfel de afirmații aduc prejudicii grave României. Ce vor crede alți antreprenori din străinătate când ministrul de Finanțe postează pe o rețea de socializare un astfel de comentariu? Că în țara noastră 90% sunt antreprenori-babuini și n-ai cu cine să colaborezi, să legi parteneriate.’’, a precizat Sandu Mihai.

Autostrada Sibiu-Fagăraș: Construcția drumului de înaltă viteză intră în linie dreaptă

Redacția Normedia
-
0
Autostrada Sibiu-Fagăraș: Construcția drumului de înaltă viteză intră în linie dreaptă

Autostrada Sibiu-Făgăraș, mai aproape de realitate. CNAIR a finalizat în această după amiază încărcarea în sistem și transmiterea către ANAP a documentațiilor pentru atribuirea contractelor necesare proiectării și execuției celor 4 tronsoane ale acestei autostrăzi (68,05 km).

Tronsonul 1: Boița (Autostrada Sibiu-Pitești)

  • Avrig-Mărșa (DJ105G), va avea o lungime de 14,25 km.

Tronsonul 2: Avrig-Mârșa (DJ105G) – Arpașu de Jos (DN1), va avea o lungime de 19,92 km.

Tronsonul 3: Arpașu de Jos (DN1) – Sâmbăta de Sus (DJ 105B), va avea o lungime de 17, 61 km

Tronsonul 4: Sâmbăta de Sus (DJ 105B) – Municipiul Făgăraș și Drum de legătură cu DN1, va avea o lungime de 16,26 km pentru sectorul de autostradă și 5,65 km pentru drumul de legatură.

Perioada de proiectare a fiecărui contract va fi 12 luni iar cea de execuție a lucrărilor va fi de 36 de luni.

Întregul proiect este finanțat din fonduri europene nerambursabile.

,,Sectorul de Autostradă Sibiu – Făgăraș are o importanţă majoră în desfășurarea traficului rutier pe direcţia Coridorului IV Pan European și face parte din proiectul mai amplu pentru conectarea infrastructurii rutiere la rețeaua de transport europeană TENT – Comprehensive (Intercoridorul Moldova – Transilvania).”, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu.

1...428429430...546Pagina 429 din 546