Acasă Blog Pagina 430

500 de milioane de euro, alocați pentru independența energetică. Mesajul deputatului Mugurel-Cozmanciuc (P)

,,Drumul spre independența energetică a României începe cu fiecare primărie care reușește să își producă energie din surse regenerabile. Pentru proiecte de producere a energiei pentru consum propriu, autoritățile locale au la dispoziție fonduri europene într-un total de 500 milioane euro, care pot fi accesați sub forma unor granturi cu valoarea între 500.000-5 milioane euro.

Autoritățile locale care au proiecte mai vaste, prin care intenționează să producă energie din surse regenerabile în vederea comercializării, au la dispoziție granturi și mai mari: 5-15 milioane euro/proiect.

România are capacitatea de a deveni o forță energetică în regiune, iar la acest obiectiv național poate să contribuie fiecare primăria care și-a câștigat, pe plan local, propria independență energetică.

Împreună, ducem România la următorul nivel!”, a declarat Mugurel-Cozmanciuc, deputatul PNL de Neamț.

Emilia Șercan a făcut public mesajul de amenințare primit în 2019 de la ofițerii de poliție

Jurnalista de investigație, Emilia Șercan a fost amenințată în nenumărate rânduri în urma anchetelor realizate de aceasta privind tezele de doctorat plagiate. În cadrul anchetei din 2019, realizată la Academia de Poliție, aceasta a demascat numeroși foști șefi ai Academiei și nu numai. În cursul zilei de astăzi, aceasta a făcut public mesajul de amenințare cu moartea primit în 2019.

„Am spus că în ziua în care se va pronunța sentința definitivă în dosarul amenințării mele cu moartea din 2019, amenințare primită după ce am scris despre plagiatul rectorului de atunci de la Academia de Poliție, dar și despre impostura generalizată din acea instituție, voi face public conținutul mesajului primit pe 15 aprilie 2019.

A venit acea zi, așa că puteți citi mesajul în captura de ecran de mai jos. Cei care m-au amenințat au primit o pedeapsa definitivă de trei ani de închisoare cu suspendare, o nimica toată, taman încurajator pentru oricine să organizeze kompromaturi sau să amenințe cu moartea și alți ziariști.” – a explicat Emilia Șercan pe contul de socializare.

Iată sentința dată azi de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe scurt:

Chestorul de poliție Adrian Iacob și comisarul-șef Mihail Petrică Marcoci, ambii angajați ai Poliției Române în acest moment, au fost condamnați definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul amenințării mele cu moartea din 2019.

Suplimentar, celor doi li se interzice, cu titlu de pedeapsă complementară, următoarele drepturi pentru o perioadă de trei ani:

a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;

b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;

g) dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii;

k) dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

Mai simplu spus, cei doi nu vor mai putea fi ofițeri de poliție și nici cadre didactice universitare.

Cei doi trebuie să urmeze unul sau mai multe programe de reintegrare social derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

Cei doi vor presta și 120 de zile de muncă la una dintre următoarele instituții: Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București sau Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare.

Nu în ultimul rând cei doi vor trebui să îmi plătească 80.000 lei cu titlu de daune morale.”, a declarat Emilia Șercan pe pagina sa oficială de Facebook. 

Inaugurarea primului drum-expres din România. Când va fi gata tronsonul Craiova-Pitești

Încă unul dintre tronsoanele primului drum-expres din România, Craiova-Pitești, este aproape gata, și va fi inaugurat la timp, peste o săptămână. Șoferii nu vor mai trebui să traverseze Slatina și Balș

,,Vor fi dați săptămâna viitoare în folosință încă 21,35 de km din Tronsonul 2 al Drumului-Expres Craiova-Pitești. Practic cei aproape 40 de km ai acestui tronson vor asigura inclusiv varianta de ocolire a municipiilor Slatina și Balș. Odată evitate aceste localități extrem de aglomerate de pe traseu, drumul între Pitești și Craiova va putea fi parcurs într-un timp considerabil mai scurt și în condiții de siguranța mult mai mari.

Am încredere în constructorul român că va demonstra aceeași seriozitate și în privința tronsoanelor 3 și 4, la care lucrează. Nu pot spune același lucru despre constructorul italian al tronsonului 1, care în continuare înregistrează întârzieri. Este evident că în acest ritm nu va finaliza lucrările până la sfârșitul acestui an. Dacă nu își îmbunătățește mobilizarea, acesta va suporta consecințe contractuale severe. Vreau să ia foarte în serios acest avertisment și sper să nu fiu nevoit să îl pun în aplicare!”, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu.

Drumul Expres – Craiova Pitești

Drumul Expres Craiova – Pitești va avea o lungime de 121,115 km, fiind împărțit în patru tronsoane.

În prezent, pe tronsonul 1 Craiova – Robănești, în lungime de 17,7 km, italienii de la Tirrena Scavi au înregistrat un avans al lucrărilor de 51%. Nu va fi gata în acest an, existând șanse mari de reziliere.

Pe tronsoanele 3 Valea Mare – Colonești, unde lucrează UMB, avansul lucrărilor a ajuns la 28%. Termenul de finalizare este în cursul anului 2023.

Rămas ultimul după mai multe răsturnări de situație în instanțele de judecată, tronsonul 4 Colonești – Oarja – Pitești se află în stadiu incipient. Firma patronată de Dorinel Umbrărescu promite să se mobilizeze puternic, însă termenul contractual este în cursul anului 2024.

Diferențe între autostradă și drum expres

Autostrada are un profil de minim 26 metri lățime, fiind despărțită în patru benzi, două pe fiecare sens, cu o lățime de 3,75 metri fiecare, și patru benzi de ghidare de 0,5 metri fiecare. Are două benzi de urgență, în lățime 2,5 metri fiecare și două acostamente de 0,5 metri. Spațiul median are 3 metri. Vitezele pentru autostrăzi sunt de 140 km/h pentru regiunea de șes, 120 km/h pentru deal și 100 km/h pentru munte.

Drumul-expres este ceva mai îngust decât autostrada, având un profil transversal de 22 metri. Are patru benzi de circulație, două pe sens, în lungime de 3,5 metri fiecare, patru benzi de încadrare, în lungime de 0,5 metri fiecare și două acostamente de 1,5 metri din piatra sparta sau pământ vegetal. Spațiul median, la fel ca la autostradă, are 3 metri. Vitezele de proiectare minime pe drumurile expres sunt de 120 km/h pentru regiunea de șes, 100 km/h pentru deal și 80 km/h pentru munte.

Modernizarea Aeroportului Internațional „Traian Vuia” din Timișoara

Aeroportul Internațional „Traian Vuia”, din Timișoara urmează a fi modernizat, a declarat în cursul zilei de miercuri Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii. Daniel Stamatovici, directorul general al aeroportului și Sorin Grindeanu au semnat astăzi cele două contracte de investiții pentru renovare.

Primul contract, în valoare de 17,69 de milioane de lei (cu TVA), vizează achiziția unor echipamente de siguranță pentru activități non-economice:

  • echipamente multifuncționale de capacitate mare și mică pentru măturare aspirare și spălare,
  • echipamente pentru curățarea depunerilor de cauciuc și a marcajelor de vopsea de pe suprafețele de mișcare aeroportuare,
  • utilaje multifuncționale tip tocătoare de vegetație,
  • punct de comandă mobil,
  • generatoare cu turn de iluminat tractabile,
  • autoutilitare pentru intervenție tehnică și pentru asigurarea suportului în situații de urgență,
  • echipament șenilat pentru tocare vegetație și pentru curățat sisteme pluviale deschise.

Cel de-al doilea contract, în valoare de 20,76 de milioane de lei (cu TVA), vizează achiziția unor utilaje destinate activităților economice de siguranță:

  • autodegivroare pentru aeronave, cu acțiune de minim 13 m și de 18 m înălțime,
  • utilaje de deszăpezire de mică și mare capacitate.

,,Ambele contracte sunt cofinanțate prin POIM și contribuie la dezvoltarea Aeroportului Internațional Timișoara, la dezvoltarea actualului sistem de transport și la integrarea acestuia în sistemul multimodal din regiune.”, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu.

Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor: ,,Noi avem doar 10% antreprenori și 90% babuini-antreprenori”

Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a afirmat, anul trecut, înainte să fie ministru, că 90% din antreprenorii din România sunt babuini-antreprenori. O captură de ecran cu acest comentariu făcut de Adrian Câciu a fost publicată inițial de Bogdan Glăvan, fost consilier al lui Ludovic Orban.

Întreaga postare a fost ștearsă de către actualul ministru. Toate postările mai vechi vor fi analizate și mai mult ca sigur șterse de către actualul ministru. A recunoscut că nu este mândru de postările din trecut. Chiar dacă și-a cerut scuze, o astfel de poziționare ar fi trebuit să o aibă încă de la începutul mandatului. Ar fi fost iertat de către antreprenori pentru jignirile aduse în perioada în care era analist economic și nu ministru al Finanțelor. Ar fi un gest de onoare dacă și-ar depune demisia, pentru că o astfel de poziționare nu are treabă cu trecutul. Mentalitatea nu se schimbă după o zi pe alta.

„Problema este ca dezechilibrul este la modul in care sunt plătiți angajații in privat, pentru ca noi avem doar 10% antreprenori si restul babuini-antreorenori”, declara analistul economic de la acea vreme, Adrian Câciu. După cum putea observa în captura de ecran, actualul ministru, are și multe greșeli de scriere. 

În cursul zilei de astăzi Ministrul Finanțelor a transmis un mesaj pe pagina acestuia de Facebook, cu referire la dialogul „purtat cu mult timp în urmă”. Acesta și-a justificat afirmațiile și și-a cerut scuze pentru ele.

„Un dialog purtat cu mult timp în urmă pe rețelele sociale, pe vremea când eram un simplu analist economic, este scos din context și folosit azi ca și cum aceasta ar fi poziția mea ca demnitar public.
Adevărul este simplu: ca ministru de finanțe, îi susțin pe toți antreprenorii care își achită corect taxele si își plătesc cinstit angajații. Tocmai de aceea, ministerul pe care îl reprezint are în derulare 6 programe de sprijin pentru firmele românești, totalizând circa 4 miliarde de euro. Pentru toți ceilalți, care aleg soluția evaziunii fiscale, am toleranță zero.
Nu pot să nu recunosc, însă un fapt: ca analist economic, am folosit deseori termeni de care, astăzi, îmi pare sincer rău.
Îmi cer scuze pentru toate vorbele grele din trecut și sper ca faptele mele, respectiv sprijinul pentru mediul antreprenorial românesc, să fie mai importante decât orice declarație contondentă, indiferent cât de veche ar fi.” – a scris Florin Câciu.

China, reacție severă la anunțul vizitei lui Nancy Pelosi în Taiwan. Beijingul anunța sancțiuni pentru cei care sprijină independența acestei țări

Din cauza tensiunilor cu China, Nancy Pelosi, președinta Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, ar urma să viziteze Taiwanul în luna august. Plănuită în luna aprilie, vizita nu s-a mai putut realiza deoarece aceasta s-a îmbolnăvit de Covid-19. Surse ale Financial Times susțin că astfel de vizite ar putea avea loc și în Indonezia, Japonia, Malaiezia, Singapore și Hawaii.

La finalul anului trecut China anunța sancțiuni severe celor care sprijină independența Taiwanului. În ciuda faptului că Taiwanul este sub suveranitate chineză,  aspiră la proclamarea oficială a independenței.

Pe fondul tensiunilor crescânde între China continentală și insula autoguvernată Taiwan, Nancy Pelosi ar conduce o delegație la Taipei în luna următoare. Vizita ce trebuia să aibă loc în luna aprilie, amânată din motive medicale, a stârnit și la acea vreme numeroase nemulțumiri din partea Chinei. Nici de această dată reacția Chinei nu a întârziat să apară, aceștia consideră vizita delegația un afront direct către suveranitatea națională şi integritatea teritorială a țării.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Chinez de Externe a transmis reacția Beijing-ului, conform Financial Times.

„Dacă Statele Unite insistă să-și facă propria cale, China va lua măsuri ferme ca răspuns pentru a apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Chinez de Externe, Zhao Lijian

China pune puternic accentul pe repercusiunile ce ar deriva din vizita lui Nancy Pelosi, în Taiwan. Interacțiunea Președintei Camerei Reprezentanților SUA cu Taiwanul, ar putea crea tensiuni majore între SUA și China.

„Toate posibilele consecințe care decurg din aceasta vor fi suportate complet de partea SUA. Partea chineză a transmis în mai multe rânduri poziția sa severă în această privință. Ne opunem ferm oricărei forme de interacțiune oficială între Statele Unite şi regiunea Taiwan. O astfel de vizită ar încălca grav principiul politic «o singură China»”, a adăugat Zhao.

Conform Agerpres, Washingtonul ar fi recunoscut diplomatic doar Beijingul, în ciuda faptului că nu au încetat niciodată să sprijine Taipeiul. Reacția Chinei nu este deloc un factor surprinzător, existând mai multe declarații de acest fel, chiar în cadrul forumului de securitate din iunie în cadrul căruia,  Ministrul chinez al apărării a accentual suveranitatea Chinei asupra Taiwanului.

”Dacă cineva ar îndrăzni să separe Taiwanul de China, armata chineză nu ar ezita niciun moment să declanșeze un război, oricare ar fi prețul” a declarat Wei Fenghe, Ministrul Apărării al Chinei.

 

Drum de mare viteză Filiași – Lugoj. Când vor fi gata studiile de fezabilitate

Au fost depuse 28 de oferte pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate necesare construirii drumului de mare viteză Filiași – Lugoj.

Drumul, care va avea o lungime de aproximativ 230 de km, este împărțit în 4 loturi, astfel încât pe măsură ce sunt finalizate Studiile de Fezabilitate să poată fi lansate cât mai eficient în licitație contractele pentru proiectare și execuție:

  • Lotul 1 (Filiași-Drobeta Turnu Severin), are o lungime de aproximativ 70 de km și o valoare estimată a contractului pentru elaborarea SF de 28,19 milioane de lei fără TVA
  • Lotul 2 ( Drobeta Turnu Severin – Domașnea), are o lungime de aproximativ 65 de km și o valoare estimată a contractului pentru elaborarea SF de 47,79 milioane de lei fără TVA
  • Lotul 3 (Domașnea-Caransebeș), are o lungime de aproximativ 45 de km și o valoare estimată a contractului pentru elaborarea SF de 25,38 milioane de lei fără TVA.
  • Lotul 4 (Caransebeș-Lugoj), are o lungime de aproximativ 50 de km și o valoare estimată a contractului pentru elaborarea SF de 18,79 milioane de lei fără TVA.

Durata Contractelor pentru realizarea Studiilor de fezabilitate este cuprinsă între 18 și 26 de luni:

  1. Filiași – Drobeta Turnu Severin: 18 luni
  2. Drobeta Turnu Severin -Domașnea: 26 de luni
  3. Domașnea-Caransebeș: 22 de luni
  4. Caransebeș – Lugoj: 18 luni

Sprijin pentru mediul de afaceri: 1,5 miliarde de euro disponibili acum. Află cum să obții finanțare

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Competitivitate (POC) a publicat Ghidul solicitantului consolidat în urma consultării publice pentru Măsura 4.1.1. Acesta este disponibil aici –- .

Măsura 4.1.1 este una dintre formele de sprijin pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene le-a lansat în această perioadă pentru a susține mediul de afaceri în circumstanțele excepționale create de manifestarea la nivel global a efectelor generate de pandemia de COVID-19, crizele de consum și crizele produse de războiul din Ucraina.

„Reacția mediului de afaceri la măsurile pe care le pregătim ne arată nevoia acută de sprijin de care mediul antreprenorial are nevoie pentru a depăși acest conglomerat de crize ce afectează întreg ansamblul economic. Alocăm astfel 1,5 miliarde de euro pentru redresare și reziliență și dezvoltare durabilă prin investiții. Gândiți-vă că mediul de afaceri contribuie cu aproximativ 60% din PIB și angajează 60% din forța de muncă. În această situație, este vital să oferim stabilitate și predictibilitate mediului de afaceri, coloana vertebrală a economiei românești”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Proiectele aferente Măsurii 4.1.1 vor finanța investiții destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență și vor avea ca activități eligibile:

a) modernizarea/echiparea/racordul la utilități publice/eficiență energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităților de producție/servicii existente, precum și pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producție/servicii pentru care nu este necesară obținerea de autorizații de construire în conformitate cu legislația specifică în vigoare;

b) dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT, inclusiv pentru eficiență energetică necesare activității de producție și servicii precum și alte achiziții de bunuri de această natură care sunt necesare capacităților de producție/servicii existente.

Prin acest apel se alocă următoarele tipuri de granturi:

  • Granturi pentru investiții necesare capacităților de prestare de servicii

Fonduri alocate: 59,69 milioane euro, din POC și de la bugetul de stat.

Valoarea granturilor: între 50.000 euro și 200.000 euro, cel mult de cinci ori cifra de afaceri din 2019. Microîntreprinderile vor trebui să asigure cofinanțare de 5%, întreprinderile mici -10%, iar întreprinderile mijlocii – 15%.

Cine poate contracta granturile: entitățile care își desfășoară activitatea din Clasa P – Invățământ, Clasa Q – Sănătate și asistența socială, Clasa S – Alte activități de servicii.

Granturi pentru investiții destinate retehnologizării

Fonduri alocate: 358,14 milioane euro, din POC și de la bugetul de stat.

Valoarea granturilor: între 50.000 euro și 500.000 euro, cel mult de cinci ori cifra de afaceri din 2019. Beneficiarii vor trebui să asigure cofinanțare de 25% – 75%, în funcție de regiunea în care este realizată investiția.

Cine poate contracta granturile: entitățile care își desfășoară activitatea în domenii din Clasa C – Industria Prelucrătoare (cu excepția codurilor 11 fabricare băuturi, 12 fabricare tutun și 254 fabricarea armamentului și muniției), Clasa F – Construcții; Clasa G – Comerț cu ridicata și cu amănuntul; Repararea autovehiculelor și motocicletelor; Clasa H – Transport și depozitare; Clasa I – Hoteluri și restaurante.

Bugetul total alocat este de 417.830.695 euro (echivalentul a 2.065.796.739,15 lei la cursul inforeuro valabil în luna iunie 2022, respectiv 1 euro = 4,9441 RON), din care 350.000.000 euro FEDR-REACT EU, iar 67.830.695 euro cofinanțare de la bugetul de stat.

Reamintim că, potrivit calendarului asumat, lansarea apelului se face la 16 august 2022, iar semnarea contractelor de finanțare are lor în perioada 1 septembrie – 30 noiembrie 2022.

Calendarul Măsurii 4.1.1 BIS

La 15 mai 2022, a fost aprobată o ordonanță de urgență care reglementează Măsura 4.1.1 BIS, prin care a IMM-urile din industria alimentară și a construcțiilor vor putea contracta granturi de investiții necesare retehnologizării în valoare de 300 milioane euro, din Programul Operațional Competitivitate (POC). Valoarea granturilor este cuprinsă între 50.000 și 500.000 de euro, iar numărul estimat de beneficiari este de peste 2.000. Această măsură reglementează cadrul pentru finanțarea IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniile:

a) industriei alimentară panificație, patiserie și alte activități asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuție și ambalare;

b) construcții, materiale de construcții, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcții.

Calendarul asumat pentru acest apel este următorul:

Măsura de întreprins Termen Entitate responsabilă
Transmitere la Consiliul Concurenței a schemelor de ajutor de stat 26/07/2022 MIPE – AMPOC
Publicare ghid in consultare publică 11/08/2022 MIPE – AMPOC
Perioada de consultare publică 11/08/2022 21/08/2022 MIPE – AMPOC
Ghid final publicat 31/08/2022 MIPE – AMPOC
Definire cerințe Apel:

– Definitivare analiză de business

– Dezvoltare platformă

– Testare

26/07/2022 – 14/09/2022 MIPE – AMPOC și STS
Lansare apel 20/09/2022 MIPE – AMPOC și STS
Apel deschis pentru depunere 20/09/2022

-26/09/2022

MIPE – AMPOC și STS
Verificare eligibilitate/ încadrare in IMM/evaluare 27/09 –

29/11/2022

MIPE – AMPOC
Semnare contracte de finanțare 30/09/2022-31/12/2022 MIPE – AMPOC

 

500 milioane euro pentru granturi destinate eficienței energetice

Tot la 15 iulie, a fost adoptată o măsură care să răspundă situației generate de creșterea prețului la materialele de construcții și la utilități publice și urmăresc reducerea consumurilor energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie de către IMM-uri și întreprinderi mari.

Astfel, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (#POIM) se alocă un buget de 500 milioane euro pentru finanțarea investițiilor în măsuri de eficiență energetică pentru întreprinderi mari și IMM-uri.

Granturile ce vor fi acordate acestei categorii de beneficiari au valoarea minimă de 50.000 euro și valoarea maximă de 500.000 euro, cu excepția celor acordate în baza schemei de minimis, unde valoarea maximă este de 200.000 euro.

300 milioane euro pentru sectorul agroalimentar

Separat de acestea, MIPE finanțează acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru pentru sectorul agroalimentar prin Programul Operațional Competitivitate (POC). Măsura, cu o alocare de 300 de milioane de euro, face parte din pachetul „Sprijin pentru România” și este în proces de implementare, fiind deja semnate contractele de finanțare.

Pentru acordarea acestui sprijin, este pregătită o schemă de ajutor de stat, cu două măsuri: microgranturi și granturi pentru capital de lucru.

În ceea ce privește microgranturile, din cei 10.000 de aplicanți calificați, s-au semnat 9.888 contracte de acordare a ajutorului de stat în sumă totală de 49.440.000 euro. Diferența este reprezentată de contracte nesemnate de beneficiari (netransmiterea acestora, renunțarea la ajutorului de stat, transmiterea acestora după termenul limită).

Pentru granturi pentru capital de lucru, din totalul aplicanților înscriși în cadrul programului de granturi pentru capital de lucru, respectiv 10.961 de societăți cu activitate în domeniul agroalimentar, s-au semnat 3.473 de contracte de finanțare în sumă totală de aproximativ 249.500.000 euro.

 

Sesiunea 2022: Au fost afișate rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor didactice din învățământul preuniversitar

S-au afișat rezultatele obținute de cadrele didactice care au susținut în data de 13 iulie proba scrisă din cadrul concursului pentru ocuparea posturilor didactice din învățământul preuniversitar – sesiunea 2022.

  • Rata notelor (inițiale) peste 7 (șapte) obținute de candidați este 48,68% (în creștere cu peste 4%, față de rezultatele consemnate anul trecut: 44,47%).
  • Rata notelor (inițiale) între 5 și 7 este de 32,91% (în scădere, comparativ cu anul trecut – 35,49%).
  • Din promoția curentă, 45,83% dintre candidați au obținut note inițiale peste 7 (șapte), procent superior cu peste 5% celui de anul trecut (40,63%).
  • 146 de candidați au obținut nota 10 (130 în 2021), iar 11.948 de candidați au obținut note între 7 și 9,99.

În centrele de evaluare au fost notate 24.843 de lucrări, iar 19 lucrări au fost anulate în centrele de evaluare din motive care vizează nerespectarea metodologiei. Candidații eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă nu vor fi repartizați/nu vor putea ocupa posturi didactice/catedre în anul școlar 2022 – 2023.

Contestațiile se pot depune la sediile inspectoratelor școlare județene sau prin mijloace electronice în data de 19 iulie, după afișarea rezultatelor, până la ora 21:00, respectiv în data de  20 iulie, până la ora 12:00.

Rezultatele finale se afișează la sediile inspectoratelor școlare județene şi pe site-ul anterior menționat în data de 27 iulie.

Pentru a obţine statutul de titular, un candidat trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) atât la proba scrisă, cât şi la inspecţia specială la clasă/proba practică şi să fie repartizat pe un post didactic vacant publicat pentru angajarea pe perioadă nedeterminată. Nota la proba scrisă are o pondere de 75% din media de repartizare, iar nota la inspecţia specială la clasă sau la proba practică are o pondere de 25% din media de repartizare.

 

Vladimir Putin, vizită anunțată în Iran. Liderul de la Kremlin plănuiește o călătorie internațională

Președintele rus Vladimir Putin va vizita Iranul, fiind a doua sa călătorie în străinătate de când a lansat invazia Ucrainei în februarie. Putin se va întâlni cu liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei și cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan.

Exporturile de cereale, Siria și Ucraina vor fi discutate la Teheran, a declarat un oficial turc. Liderul rus și-a limitat vizitele internaționale în fostele state sovietice de la izbucnirea războiului în Ucraina. În iunie, Putin a făcut prima sa călătorie internațională din februarie, când a vizitat Tadjikistanul și Turkmenistanul, ambele foști membri ai URSS conduși acum de conducători autoritari și aliați ruși.

Vizita îi va oferi lui Putin oportunitatea de a aprofunda legăturile cu Iranul, unul dintre puținii aliați internaționali rămași ai Moscovei și o țintă a sancțiunilor economice occidentale. Urmează acuzațiile oficialilor americani de săptămâna trecută că Teheranul plănuia să furnizeze Rusiei sute de drone pentru războiul său din Ucraina. Gigantul energetic rus Gazprom a semnat un nou acord de dezvoltare în valoare de 40 de milioane de dolari (33 de milioane de lire sterline) cu compania petrolieră de stat a Iranului. „Contactul cu Khamenei este foarte important”, a declarat Iuri Uşakov, principalul consilier pentru politică externă al lui Putin, într-un briefing de presă. „Între ei s-a dezvoltat un dialog de încredere cu privire la cele mai importante probleme de pe agenda bilaterală și internațională”.

Invadarea vecinului tău, o țară suverană și independentă, tinde să-ți pierzi prietenii. Și Rusia a pierdut multe după invadarea Ucrainei. În vest, Moscova a atins statutul de paria. Dar Kremlinul este dornic să arate că sancțiunile internaționale nu au reușit să izoleze Rusia, cea mai mare țară din lume, și că unii dintre prietenii săi rămân prin preajmă. La fel ca Turcia și Iranul. Rusia va folosi summitul tripartit din Siria pentru a încerca să demonstreze că păstrează aliați puternici și influență geo-politică. Dar nu vorbim de BFF (Best Friends Forever). Turcia și Iranul sunt, de asemenea, rivalii Rusiei. Turcia și Rusia sunt pe părți opuse în Siria și în Libia; ei concurează pentru influență în Caucazul de Sud; Dronele de luptă turcești au sprijinit armata ucraineană. În ceea ce privește Iranul, acesta concurează cu Rusia pe piețele globale de energie. Adevărat, Rusia, Turcia și Iranul au unele interese comune. Dar asta nu este o garanție a prieteniei de lungă durată

Turcia și Rusia au susținut părțile opuse în războiul civil sirian și au căutat modalități de a reduce violența în ultimele luni. Dar întâlnirea are loc pe fondul amenințărilor turcești de a lansa o nouă ofensivă în nordul Siriei împotriva militanților kurzi susținuți de SUA, mișcare căreia se opun atât Iranul, cât și Rusia. Operațiunea face parte din planurile domnului Erdogan de a crea o zonă sigură de 30 km (20 mile) de-a lungul graniței Turciei cu Siria. Săptămâna trecută, Consiliul de Securitate al ONU a fost de acord să reautorizeze livrările transfrontaliere de ajutor către Siria controlată de rebeli timp de șase luni, după ce Rusia blocase inițial o propunere de prelungire cu un an. Ankara a refuzat să impună sancțiuni Moscovei de când Putin și-a lansat invadarea Ucrainei pe 24 februarie, guvernul lui Erdogan încercând să joace rolul de mediator. Întâlnirea ar putea oferi liderului turc ocazia de a încheia un acord de tratative între liderii ruși și ucraineni pentru a asigura exportul a 22 de milioane de tone de cereale extrem de necesare.

Săptămâna trecută, ministrul turc al apărării a declarat că ambele părți au convenit asupra modalităților de a asigura siguranța rutelor de transport maritim pentru navele cu cereale. Se spune că flota rusă de la Marea Neagră oprește orice transport care intra sau iese, iar BBC a documentat dovezi tot mai mari că forțele Moscovei au furat și exportat cereale ucrainene.

Alte rute au fost puternic minate. „Problema transportului de cereale din Ucraina va fi discutată cu Erdogan”, a spus domnul Ushakov. „Suntem pregătiți să continuăm lucrul pe această pistă”. Dar discuțiile au loc în timp ce oficialii locali și fermierii de lângă linia frontului conflictului au acuzat Rusia că a bombardat în mod deliberat câmpurile de cereale.

Oleh Pylypenko, un politician local din sudul Ucrainei și un fost prizonier rus, a declarat pentru BBC că fermierii din circumscripția sa din apropierea orașului Mykolaiv, din sudul orașului, erau sub foc constant de artilerie și rachete. El a afirmat că forțele ruse „debutaseră câmpurile, mașinile agricole și magaziile de cereale” și a spus că mulți fermieri „au devenit victime ale unor astfel de atacuri și au primit răni de schije”. „Pompierii profesioniști din orașul Mykolaiv le este frică să meargă, pentru că este foarte periculos”, a adăugat el. ,,Multe incendii sunt stinse prin propriile noastre eforturi. Dar acum bombardamentele au crescut.”