Acasă Blog Pagina 437

BREAKING NEWS! Gazprom oprește gazele Letoniei. Rusia se răzbună pe statele UE

Gigantul energetic rus, Gazprom, a declarat că a suspendat aprovizionarea cu gaze către Letonia – cea mai recentă țară din UE care a suferit o astfel de acțiune pe fondul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina. 

Gazprom a acuzat Letonia că a încălcat condițiile de cumpărare, dar nu a oferit detalii despre această presupusă încălcare. Letonia se bazează pe Rusia pentru importurile de gaze naturale, dar gazul reprezintă doar 26% din consumul său de energie.

Între timp, Ucraina spune că a ucis 170 de militari ruși în ultimele 24 de ore și a lovit depozitele de arme în zona Herson. Ucraina și-a intensificat eforturile pentru a-i împinge pe ruși din Herson, un oraș strategic major din sud.

Ministerul Apărării din Marea Britanie spune că forțele ruse au stabilit probabil două poduri de pontoane și un sistem de feribot pentru a le permite să-și aprovizioneze Kherson, după ce rachetele ucrainene au avariat poduri cheie peste râul Nipro în ultimele zile.

Statele UE acuză Rusia că a luat această decizie ca răzbunare pentru sancțiunile occidentale de amploare impuse în urma invaziei sale asupra Ucrainei.

NATO și-a întărit forțele în Letonia, Estonia și Lituania, deoarece regiunea a fost văzută de mult timp ca un potențial punct de tensiune cu Rusia.

Etnicii ruși formează mari minorități în statele baltice. Acele state – fosta parte a Uniunii Sovietice – plănuiesc să înceteze importul de gaz rusesc anul viitor. Gazprom a redus drastic livrările de gaz către Europa prin conducta Nord Stream, la aproximativ 20% din capacitatea sa.

UE respinge cererea Rusiei ca statele membre să plătească pentru gazul Gazprom în ruble, nu în euro. UE spune că nu există nicio condiție contractuală pentru plățile cu ruble. Joi, compania de gaze letonă Latvijas Gaze a declarat că cumpără gaz rusesc, dar plătește în euro.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia din februarie și de la înăsprirea sancțiunilor occidentale, Gazprom a suspendat livrările de gaze către Bulgaria, Finlanda, Polonia, Danemarca și Țările de Jos pentru neplata în ruble.

De asemenea, Rusia a oprit vânzările de gaze către Shell Energy Europe din Germania. UE se străduiește acum să stimuleze importurile de gaze din alte părți, inclusiv gaze naturale lichefiate (GNL) din Norvegia, Qatar și SUA.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu a numit un nou Director general al Institutului Diplomatic Român

Ministerul Afacerilor Externe anunță numirea de către ministrul Bogdan Aurescu în funcția de Director general al Institutului Diplomatic Român (IDR) a doamnei Liliana Popescu-Bîrlan, începând cu data de 1 august 2022.

Doamna Popescu-Bîrlan este profesor universitar în cadrul Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative – SNSPA, unde predă, printre altele, Politică Externă și Diplomație, Teoria Relațiilor și Organizațiilor Internaționale, Rusia și vecinătatea estică a UE și Mindful Research in Political Sciences.

Doamna Popescu-Bîrlan este absolventă a Facultății de Istorie-Filosofie din cadrul Universității din București. În perioada 1991-1996, și-a continuat studiile în cadrul Universității din Manchester, obținând titlul de doctor (1996) cu teza Individual Freedom and Political Manipulation.

În perioada 1998 – 1999, doamna Popescu-Bîrlan și-a desfășurat activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ocupând funcțiile de consilier al ministrului afacerilor externe şi director al Direcției de Planificare Politică.

Totodată, doamna Popescu-Bîrlan este autoarea a numeroase publicații, printre care și cărțile Individual Freedom and Political Manipulation (2003) și Construcția Uniunii Europene (2009).

Este co-fondatoare şi editor-șef al revistei academice româneşti bianuale în limba engleză The Romanian Journal of Society and Politics.

În perioada următoare, obiectivele principale ale noului Director general al IDR vor viza îmbunătățirea programelor de formare și educare continuă în domeniul politicii externe și al relațiilor internaționale, aprofundarea dimensiunii de cercetare și expertiză pe zone geografice și pe problematici funcționale, precum și consolidarea integrării IDR în cadrul rețelei internaționale de institute diplomatice.

Informații suplimentare

Conform Hotărârii de Guvern nr. 880 din 28 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea şi funcționarea Institutului Diplomatic Român, Directorul general al IDR este numit prin ordin al ministrului afacerilor externe.

 

Investiții în infrastructură: Drumul expres Satu Mare – Oar și modernizarea infrastructurii feroviare pe lotul 3 al liniei de cale ferată Timișoara Est – Ronaț Triaj

Consiliul Tehnico – Economic al CNAIR a avizat Studiul de Fezabilitate pentru proiectul “Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) – Oar (Granița Româno – Ungară – Drum Expres M49 Ungaria)”.

De asemenea, a fost obținut și Acordul de Mediu necesar realizării acestui important obiectiv. Prestatorul va elabora documentația pentru obținerea autorizației de construcție și a Proiectului Tehnic.

Lungimea totală a traseului este de 14,862 km formată din 10,831 km drum expres + 4,031 km drum de legătură.

Viteza de proiectare pentru drumul expres este de 120 km/h, iar viteza de proiectare pentru bretelele nodurilor rutiere este de 60 km/h.

Proiectul prevede realizarea a două noduri rutiere, 7 pasaje (3 superioare și 4 inferioare), 54 de podețe, două spații de servicii și un Centru de Întreținere și Coordonare.

Cu privire la modernizarea infrastructurii feroviare pe lotul 3 al liniei de cale ferată Timișoara Est – Ronaț Triaj au fost desemnați câștigătorii licitației. După semnarea contractului, Asocierea de constructori italieni desemnată câștigătoare are la dispoziție 1,4 miliarde de lei (fără TVA) și 42 de luni pentru a finaliza proiectarea și execuția lucrărilor.

După finalizarea acestui contract, finanțat prin PNRR, trenurile vor putea circula cu viteze de până la 160 km/h pe linia CF Caransebeș – Timișoara – Arad (lotul 3).

 

 

Republica Moldova și Ucraina vor face parte din rețeaua transeuropeană de transport

Comisia Europeană a propus prelungirea a patru coridoare de transport TEN-T până în Ucraina și Republica Moldova pentru a îmbunătății conectivitatea de transport dintre aceste două țări şi UE.

Cele 4 coridoare vor fi extinse pentru a include puncte cheie precum Lvov, Kiev, Chișinău și porturile Mariupol şi Odesa.

  1. Coridorul Marea Nordului – Marea Baltică via Lvov şi Kiev până la Mariupol
  2. Prelungirea Coridorului TEN-T Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee până la Odesa via Lvov şi Chişinău
  3. Prelungirea coridoarelor Marea Baltică-Marea Adriatică şi Rin-Dunăre până la Lvov.

,,Este o veste bună pentru cetățenii ucraineni și moldoveni. Aceste coridoare vor facilita schimburile economice şi vor duce la crearea de conexiuni de transport mai bune.’’, a declarat europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan.

,,Prin prelungirea a patru coridoare TEN-T până pe teritoriul Ucrainei şi Republicii Moldova, incluzând porturile Mariupol şi Odesa, propunerea noastră va ajuta la îmbunătățirea conectivității de transport dintre aceste două ţări şi UE facilitând schimburile economice şi conexiuni mai bine pentru cetățeni şi companii. Aceste coridoare vor fi de asemenea o prioritate cheie în refacerea infrastructurii de transport din Ucraina după terminarea războiului”, a declarat comisarul european pentru Transport, Adina Vălean.

Propunerea Comisiei vizează ca noile linii de cale ferată care sunt construite în țările membre UE care au o graniță terestră cu Ucraina şi Republica Moldova să fie construite pe baza ecartamentului standard european.

Comisia Europeană a propus scoaterea Rusiei şi Belarusului de pe harta coridoarelor TEN-T întrucât cooperarea cu aceste state nu mai este în interesul Uniunii Europene, având în vedere contextul actual.

Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) este un proiect de investiții în desfășurare al Uniunii Europene ce prevede crearea unei rețele complete de transport auto, feroviar și naval.

 

Visit Mangalia – cea mai inovativă platformă online a litoralului românesc

0

Visit Mangalia – Organizația de Management al Destinației Turistice Mangalia, alături de Primăria Municipiului Mangalia administrează cea mai inovativă platformă online a litoralului românesc.

www.visitmangalia.ro este un tur virtual al tuturor stațiunilor care aparțin de Primăria Mangalia și sunt membre ale OMD Mangalia (Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia).

Descoperă în orice moment unde îți vei petrece vacanța

Platforma turistică www.visitmangalia.ro este legătura virtuală pentru turiștii care vor să descopere stațiunile din sudul litoralului, hotelurile, punctele de atracție, zonele de interes public, iar totul se face de pe desktop, laptop, tabletă și telefon.

Turul virtual te invită și în camerele hotelurilor pentru ca turiștii să fie corect informați atunci când își fac rezervarea pentru vacanță. La fel cum poți să descoperi parcurile tematice, zonele de plajă, restaurantele de renume! Totul este acum la dispoziția turiștilor printr-un singur click! Vederea de ansamblu asupra tuturor stațiunilor din sudul litoralului este o oportunitate atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru posibilii investitori.

Portalul www.visitmangalia.ro este într-o continuă dezvoltare așa cum este și sudul litoralului românesc.

Ce este OMD Mangalia?

OMD Mangalia este prima Organizație de Management al Destinației Turistice din România, înființată legal prin hotărâre definitivă de instanță, printr-un parteneriat public privat stabilit pe principiul onestității și bunei credințe între cei doi parteneri: mediul de
afaceri privat (Organizația Patronală Mangalia – agenții economici investitorii angajatori interesați în dezvoltarea infrastructurii turistice existente, pe termen mediu și lung) și Consiliul Local al Primăriei Mangalia, având același interes de implementare de strategii, proiecte de dezvoltare și promovare pe termen mediu și lung a infrastructurii existente în destinație, cu rol principal în dezvoltarea stațiunilor de pe Litoralul Sudic Românesc (Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia).

Circulația rutieră pe încă 21,35 km de drum de mare viteză. Tronsonul 2 al Drumului Expres Craiova-Pitești asigură de acum ocolirea Municipiului Slatina

Lotul 2, Tronsonul 2 al Drumului Expres Craiova-Pitești asigură de acum ocolirea Municipiului Slatina, așa cum cei 18,5 km ai Lotului 1 permit încă din luna aprilie ocolirea orașului Balș.

,,Încă 21,35 km de drum de mare viteză se adaugă din acest moment celor 18,5 km pe care se circulă încă din luna aprilie. Cei aproape 40 de km ai primului Drum Expres din România elimină una dintre cele mai mari probleme de pe ruta Pitești-Craiova: aglomerația provocată de tranzitarea orașelor Slatina și Balș! Prin ocolirea celor două localități se scurtează considerabil timpul de deplasare și crește gradul de siguranță pe acest traseu care asigură legătura rutieră între Muntenia și Oltenia.’’, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu.

Construcția celor aproximativ 40 de km ai Tronsonului 2 al Drumului Expres Craiova-Pitești a început în luna septembrie 2019. Prin deschiderea întregului Tronson 2 (aproximativ 40 km), traficul rutier de tranzit de pe ruta Pitești-Craiova nu va mai provoca aglomerație în orașele Slatina și Balș.

Tronsoanele 3 și 4, construite de același antreprenor român, avansează foarte bine. Pe Tronsonul 3 stadiul fizic al lucrărilor a depășit în acest moment 30%, iar activitățile de proiectare pentru Tronsonul 4 sunt avansate. Dacă Antreprenorul român menține ritmul actual, circulația pe Tronsonul 3 (31,75 km) ar putea fi deschisă anul viitor (2023), iar pe Tronsonul 4 (31,82 km) în următorii doi ani (2024).

Pe Tronsonul 1 (17,7 km) – între Centura Nord Craiova și intrarea în Balș – constructorul italian are mari întârzieri (doar 52% avans), ceea ce pune în pericol deschiderea circulației în acest an, conform contractului. Pe acest tronson nu va putea fi deschisă circulația până la sfârșitul anului, așa cum prevede contractul.

Întregul proiect al Drumului Expres Craiova-Pitești (finanțat prin POIM 2014-2021), este format din 4 Tronsoane (în lungime de peste 120 de km) care trebuie să asigure o legătură rutieră modernă între Muntenia și Oltenia.

Revoltele din SUA: Procurorii cercetează rolul lui Trump în contestarea electorală

Departamentul de Justiție al SUA examinează acțiunile lui Donald Trump în legătură cu eforturile de a răsturna rezultatele alegerilor din 2020, afirmă presa americană.

Procurorii federali ar fi întrebat martorii despre comportamentul fostului președinte al SUA. Până acum, ei au ales să nu deschidă o anchetă penală oficială asupra lui Trump. Protestatarii au luat cu asalt Capitoliul SUA pe 6 ianuarie 2021 într-un efort de a răsturna înfrângerea electorală a președintelui. Niciun fost președinte american nu a fost acuzat vreodată pentru comportament criminal.

Rioters installed huge Trump flag on Capital building balcony. (Credit Image: © Lev Radin/Pacific Press via ZUMA Wire)

Domnul Trump i-a lăudat public pe cei care au atacat clădirea, dar neagă orice faptă personală greșită. Departamentul de Justiție are deja o anchetă penală cu privire la cea ce s-a întâmplat pe 6 ianuarie. Rapoartele conform cărora martorii sunt chestionați cu privire la rolul domnului Trump nu înseamnă că procurorii federali vor urmări să înceapă acuzațiile penale împotriva lui.

Ancheta este separată de audierile televizate ale Congresului care au avut loc în ultimele săptămâni pe același subiect – pe care Trump l-a caracterizat drept o vânătoare politică de vrăjitoare. Potrivit unui raport din Washington Post, procurorii federali au interogat martorii în fața unui mare juriu cu privire la conversațiile lor cu domnul Trump și cercul său apropiat în lunile premergătoare revoltei din 6 ianuarie.

Proteste Capitoliu Washington DC. Hepta

Se pare că martorii au fost întrebați despre instrucțiunile date de Trump în legătură cu orice încercare de a preveni ca victoria electorală a președintelui Joe Biden să fie certificată de Congres.

Unii dintre cei chestionați au inclus membri seniori ai personalului fostului vicepreședinte Mike Pence, relatează mai multe instituții din SUA. Până acum, Departamentul de Justiție a refuzat să spună dacă va cântări sau nu acuzațiile împotriva domnului Trump pentru vreun presupus rol în încercarea de a-și răsturna înfrângerea la alegerile prezidențiale din 2020.

Proteste Capitoliu Washington DC. Hepta

Când înaltul oficial al departamentului, procurorul general Merrick Garland, a fost întrebat marți dacă este îngrijorat de acuzarea unui fost președinte – el a răspuns pur și simplu că intenționează să-i tragă la răspundere pe „toată lumea”. Oficialii federali ar urmări penal pe oricine „responsabil penal pentru interferarea cu transferul pașnic de putere de la o administrație la alta”, a declarat domnul Garland pentru NBC News. Ancheta

Departamentului de Justiție cu privire la ceea ce s-a întâmplat la 6 ianuarie 2021, a spus el, este „cea mai amplă anchetă din istoria sa”. Orice decizie a procurorilor federali de a aduce acuzații împotriva unui fost președinte – și potențial candidat la alegerile din 2024 – ar avea consecințe constituționale și politice semnificative. Pe lângă procurorii federali, un comitet puternic al Congresului american a desfășurat, de asemenea, propria sa anchetă separată asupra asaltării armate a clădirii Capitoliului.

Comisia Congresului, formată din șapte democrați și doi republicani, a convocat zeci de martori săptămâna trecută în încercarea de a construi un caz conform căruia Trump a lansat o tentativă ilegală de a anula înfrângerea lui Biden la alegerile prezidențiale din 2020 – culminând cu revolta.

Unele dintre cele mai explozive mărturii prezentate la audierile televizate au venit de la Cassidy Hutchinson, un fost consilier de top al șefului de cabinet al Casei Albe, Mark Meadows.

Apărând ca un martor surpriză în timpul celei de-a șasea audieri, doamna Hutchinson a spus că Trump știa personal că membrii mulțimii de la mitingul său de dimineață lângă Casa Albă erau înarmați pentru că erau respinși de ofițerii serviciilor secrete.

„Nu îmi pasă că au arme. Nu sunt aici să mă rănească”, a spus doamna Hutchinson că l-a auzit pe președinte spunând.

„Lăsați oamenii mei să intre. Ei pot mărșălui spre Capitoliu de aici”. Mărturia ei a oferit comitetului ceva ce căutaseră să stabilească încă de la începutul procedurilor – că domnul Trump ar fi știut că există o amenințare reală de violență și nu a făcut nimic pentru a o opri asta.

Grupul său de membri ai Congresului a sugerat că ar putea exista suficiente dovezi pentru a aduce acuzații penale împotriva domnului Trump, dar ea însăși nu are puterea să facă asta. Orice sugestie că Departamentul de Justiție ar putea analiza rolul personal al fostului președinte este, prin urmare, semnificativă.

Noi spații moderne de servicii, deschise de astăzi pe A2 Autostrada Soarelui. Sunt primele rezultate concrete

Sunt primele rezultate concrete ale Strategiei pentru dotarea, operarea și întreținerea acestor spații de pe rețeaua rutieră de mare viteză din România.

Cele două spații de servicii sunt amplasate pe sectorul Cernavodă– Constanța al A2, în zona localității Murfatlar, pe ambele sensuri de mers (km 196 +440 stânga și km 196+940 dreapta) și au o serie de dotări adaptate cerințelor moderne:

  • 74 de locuri de parcare pentru autoturisme (37 pe Calea 1 și 37 pe Calea 2),
  • 16 locuri de parcare pentru autoturismele deținute de persoane cu dizabilități (8 pe Calea 1 și 8 pe Calea 2);
  • 36 de locuri de parcare pentru camioane (18 locuri pe Calea 1 si 18 locuri pe Calea 2);
  • 6 locuri de parcare pentru autocare (3 locuri pe Calea 1 și 3 locuri pe Calea 2);
  • 10 locuri de parcare pentru autorulote (5 locuri pe Calea 1 și 5 locuri pe Calea 2);
  • 20 de locuri de parcare pentru motociclete (10 locuri pe Calea 1 și 10 locuri pe Calea 2);
  • 2 zone dotate cu aspirator, fiecare având câte două locuri pe fiecare Cale
  • 8 locuri pentru încărcarea vehiculelor electrice (4 locuri pe Calea 1 si 4 locuri pe Calea 2);
  • 2 stații pentru carburanți (câte una pe fiecare sens de mers)
  • 2 stații pentru alimentarea cu GPL (câte uma pe fiecare sens de mers)
  • 2 spații comerciale (câte unul pe fiecare sens de mers)
  • 2 zone tip Snack bar (câte unul pe fiecare sens de mers)
  • 2 zone cu toalete publice (câte una pe fiecare sens de mers)

Aceste spații de servicii au fost modernizate în baza contractului de concesiune încheiat între CNAIR SA și Mol Romania Petroleum Products SRL.

Tot în baza unor contracte de concesiune vor fi deschise în următoarea perioadă alte 6 spații de servicii, între Sibiu și Nădlac, pe A1:

  • 2 spații de servicii în zona localității Ilia, la km 389 + 710 (pe ambele sensuri de mers),
  • 2 spații de servicii în zona localității Pianu, la km 316 + 560 (stânga) și la km 316+360 (dreapta),
  • 2 spații de servicii în zona localității Câlnic, la km 297 + 900 (stânga) și la km 297+ 000 (dreapta).

 

Primele contracte de finanțare semnate pentru trei investiții cuprinse în Componenta 1. Managementul apei din Planul Național de Redresare și Reziliență

Ministrul Tánczos Barna și Gabriel Francisc ȘTIKA, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), au semnat, la sediul ministerului, primele contracte de finanțare cu ANAR, pentru trei investiții cuprinse în Componenta 1 – Managementul apei din Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Cele trei contracte semnate astăzi cu AN „Apele Române”, cu o valoare totală de 60,5 milioane de euro, ne vor permite să fim și mai operativi în lupta cu schimbările climatice, fenomene care ne afectează pe toți și ale căror efecte se resimt chiar și astăzi.

Fie că e vorba de întreținerea în bune condiții și monitorizarea lucrărilor hidrotehnice existente, de prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, prin echipamente performante sau de digitalizare și automatizare, toate aceste investiții vor asigura populației un grad crescut de siguranță și vor reduce semnificativ riscul la inundații.

Echipele ANAR vor fi instruite și dotate cu echipamente performante, vor putea ajunge în timp mult mai scurt în zonele afectate de fenomene periculoase și vor putea monitoriza mult mai bine infrastructura de apărare împotriva inundațiilor”, a subliniat ministrul Barna TÁNCZOS.

Primul contract de finanțare, în valoare de 2,5 milioane de euro, vizează reconfigurarea actualului mecanism economic al Administrației Naționale „Apele Române”, în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile.

Cel de-al doilea contract de finanțare este aferent investiției I4.- Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la inundații.

Pentru aceste investiții, în această primă etapă se finanțează:

  • Studii de fezabilitate pentru cei 510 km de diguri prevăzuți în PNRR;
  • 30 documentații tehnice pentru 30 baraje hidrotehnice;
  • 20 documentații tehnice pentru 20 acumulări nepermanente pentru combaterea inundațiilor.

Valoarea acestui contract, reprezentând faza de proiectare, este de 23 milioane de euro din alocarea totală de 386,5 milioane de euro aferentă investiției 4.

Cel de-al treilea contract de finanțare prin PNRR constă în dotarea adecvată a administrațiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, pentru aceste dotări fiind alocate 35 milioane de euro.

Această investiție presupune echiparea a 11 administrații bazinale cu trei categorii mari de dotări necesare pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență:

  • Echipamente de investigare și monitorizare a stării infrastructurii de apărare;
  • Vehicule pentru intervenții în situații de urgență;
  • Echipamente hardware și software necesare pentru procesarea, stocarea și analiza datelor culese de echipamentele de investigare și monitorizare a stării infrastructurii de apărare.

Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022. Deficitul bugetar a înregistrat o scădere

Execuția bugetului general consolidat în primul semestru al anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 23,51 mld lei, în scădere față de deficitul de 33,81 mld lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele șase luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 216,70 mld lei în primul semestru al anului 2022, cu 22,9% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii și contribuții de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 16,93 mld lei în prima jumătate a anului, consemnând o creștere de 18,4% (an/an), susținută de sporul încasărilor din declarația unică (+40,2%), impozitul pe dividende (+36,7%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+28,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,8%).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 68,46 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 9,7% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,76 mld lei în primele șase luni, consemnând o creștere de 27,5% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (+1,7 mld lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 mld lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 45,50 mld lei în primul semestru, în creștere cu 26,6% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 12,46 mld lei în primele șase luni (+2,0% an/an). Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 16,64 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 0,7% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 3,3% – susținut atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022.

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 9,25 mld lei în prima jumătate a anului, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+7,0 mld lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 21,25 mld lei în ianuarie-iunie, consemnând o creștere de 62,7% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate – dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 14,89 mld lei în primele șase luni, în creștere cu 19,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 240,2 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2022 au înregistrat o scădere cu 0,28 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 17,78% din PIB la 17,50% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 58,33 mld lei, în creștere cu 4,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,2% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 31,98 mld lei, în creștere cu 16,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,0%.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 87,88 mld lei în creștere cu 16,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,64 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor non casnici pentru sezonul rece 2021-2022.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 16,08 mld lei, cu 16,9% mai mari comparativ cu primele șase luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,01 mld lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile post aderare, acestea reprezentând 57,02% din totalul cheltuielilor pentru investiții.