Din cauza tensiunilor cu China, Nancy Pelosi, președinta Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, ar urma să viziteze Taiwanul în luna august. Plănuită în luna aprilie, vizita nu s-a mai putut realiza deoarece aceasta s-a îmbolnăvit de Covid-19. Surse ale Financial Times susțin că astfel de vizite ar putea avea loc și în Indonezia, Japonia, Malaiezia, Singapore și Hawaii.

La finalul anului trecut China anunța sancțiuni severe celor care sprijină independența Taiwanului. În ciuda faptului că Taiwanul este sub suveranitate chineză,  aspiră la proclamarea oficială a independenței.

Pe fondul tensiunilor crescânde între China continentală și insula autoguvernată Taiwan, Nancy Pelosi ar conduce o delegație la Taipei în luna următoare. Vizita ce trebuia să aibă loc în luna aprilie, amânată din motive medicale, a stârnit și la acea vreme numeroase nemulțumiri din partea Chinei. Nici de această dată reacția Chinei nu a întârziat să apară, aceștia consideră vizita delegația un afront direct către suveranitatea națională şi integritatea teritorială a țării.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Chinez de Externe a transmis reacția Beijing-ului, conform Financial Times.

„Dacă Statele Unite insistă să-și facă propria cale, China va lua măsuri ferme ca răspuns pentru a apăra suveranitatea națională și integritatea teritorială”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Chinez de Externe, Zhao Lijian

China pune puternic accentul pe repercusiunile ce ar deriva din vizita lui Nancy Pelosi, în Taiwan. Interacțiunea Președintei Camerei Reprezentanților SUA cu Taiwanul, ar putea crea tensiuni majore între SUA și China.

„Toate posibilele consecințe care decurg din aceasta vor fi suportate complet de partea SUA. Partea chineză a transmis în mai multe rânduri poziția sa severă în această privință. Ne opunem ferm oricărei forme de interacțiune oficială între Statele Unite şi regiunea Taiwan. O astfel de vizită ar încălca grav principiul politic «o singură China»”, a adăugat Zhao.

Conform Agerpres, Washingtonul ar fi recunoscut diplomatic doar Beijingul, în ciuda faptului că nu au încetat niciodată să sprijine Taipeiul. Reacția Chinei nu este deloc un factor surprinzător, existând mai multe declarații de acest fel, chiar în cadrul forumului de securitate din iunie în cadrul căruia,  Ministrul chinez al apărării a accentual suveranitatea Chinei asupra Taiwanului.

”Dacă cineva ar îndrăzni să separe Taiwanul de China, armata chineză nu ar ezita niciun moment să declanșeze un război, oricare ar fi prețul” a declarat Wei Fenghe, Ministrul Apărării al Chinei.

Criza economică a cuprins Sri Lanka, aceasta a stârnit proteste uriașe și și-a văzut președintele demisionând după ce a fugit din țară – dar alte țări ar putea fi expuse riscului de probleme similare, potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI).

,,Țările cu niveluri ridicate ale datoriilor se vor confrunta cu tensiuni suplimentare.”, a declarat Kristalina Georgieva (FMI). Ea a spus că și țările în curs de dezvoltare se confruntă cu probleme în ultima perioadă. Sri Lanka se luptă să plătească pentru importurile cruciale, cum ar fi alimente, combustibil și medicamente pentru cei 22 de milioane de locuitori ai săi. De asemenea, există și o criză valutară.

Inflația a crescut cu aproximativ 50%, prețurile la alimente sunt cu 80% mai mari decât acum un an. Valoarea rupiei din Sri Lanka a scăzut în acest an în raport cu dolarul american și alte valute globale importante. Mulți dau vina pe fostul președinte, Gotabaya Rajapaksa, pentru manipularea economiei cu politici dezastruoase al căror impact a fost doar exacerbat de pandemie.

De-a lungul anilor, Sri Lanka a acumulat o sumă uriașă de datorii – luna trecută, a devenit prima țară din regiunea Asia-Pacific, în ultimii 20 de ani, care nu a plătit datoria externă. Oficialii negociaseră cu FMI pentru 3 miliarde de dolari (2,5 miliarde de lire sterline). Dar aceste discuții sunt în prezent blocate pe fondul haosului politic. Însă aceleași dificultăți globale – creșterea inflației și a ratelor dobânzilor, deprecierea valutelor, nivelurile ridicate ale datoriilor și scăderea rezervelor valutare – afectează și alte economii din regiune.

China a fost un creditor dominant pentru mai multe dintre aceste națiuni în curs de dezvoltare și, prin urmare, le-ar putea controla destinele în moduri cruciale. Dar nu este clar care au fost condițiile de creditare ale Beijingului sau cum ar putea restructura datoria. China este de vină, potrivit lui Alan Keenan de la International Crisis Group, pentru încurajarea și sprijinirea proiectelor de infrastructură costisitoare care nu au produs profituri economice majore.

„La fel de important a fost sprijinul lor politic activ pentru familia Rajapaksa aflată la conducere și sprijinirea politicile acesteia… Aceste eșecuri politice sunt în centrul colapsului economic al Sri Lankai și până când vor fi remediate prin schimbarea constituțională și o cultură politică mai democratică, Sri Lanka este puțin probabil să scape de coșmarul actual”.

În mod îngrijorător, alte țări par să fie pe o traiectorie similară.

Laos

Națiunea fără ieșire la mare din Asia de Est, cu peste 7,5 milioane de oameni, se confruntă de câteva luni cu riscul de a nu putea plăti împrumuturile sale externe. Creșterea prețului petrolului din cauza invaziei ruse a Ucrainei a pus o presiune suplimentară asupra aprovizionării cu combustibil, împingând costul alimentelor într-o țară în care se estimează că o treime dintre oameni trăiesc în sărăcie. Presa locală a raportat cozi uriașe pentru combustibil și a spus că unele gospodării nu au putut să-și plătească facturile.

Moneda din Laos, kip-ul, a scăzut cu peste o treime față de dolarul american în acest an. Ratele mai mari ale dobânzilor din SUA au întărit dolarul și au slăbit monedele locale, crescând povara datoriei acestora și făcând importurile mai costisitoare. Laos, care este deja puternic îndatorat, se luptă să ramburseze acele împrumuturi sau să plătească importuri precum combustibilul. Banca Mondială spune că țara avea rezerve de 1,3 miliarde de dolari în decembrie anul trecut.

Moody’s Investor Services a retrogradat luna trecută națiunea condusă de comuniști la „junk”, o categorie în care datoria este considerată cu risc ridicat. China a împrumutat Laosului sume uriașe de bani în ultimii ani pentru a finanța proiecte mari precum o hidrocentrală și o cale ferată. Potrivit oficialilor laotieni care au vorbit cu agenția de presă de stat chineză Xinhua, Beijingul a întreprins 813 proiecte în valoare de peste 16 miliarde de dolari doar anul trecut.

Datoria publică a Laosului s-a ridicat la 88% din produsul său intern brut (PIB) în 2021, potrivit Băncii Mondiale, aproape jumătate din această cifră datorată Chinei. Experții subliniază ani de administrare economică proastă în țară, unde un partid – Partidul Revoluționar Popular din Laos – deține puterea din 1975. Dar Moody’s Analytics a semnalat creșterea comerțului cu China și exportul de hidroelectricitate drept evoluții pozitive. „Laos are o șansă de luptă de a evita zona de pericol. Doar că necesită ajutor”, a spus economistul Heron Lim într-un raport recent.

Pakistan

Prețurile combustibililor din Pakistan au crescut cu aproximativ 90% de la sfârșitul lunii mai, după ce guvernul a încetat subvențiile pentru combustibil. Încearcă să limiteze cheltuielile în timp ce negociază cu FMI pentru a relua un program de salvare. Economia se luptă cu creșterea costului mărfurilor. În iunie, rata anuală a inflației a atins 21,3%, cea mai mare din ultimii 13 ani. La fel ca Sri Lanka și Laos, și Pakistanul se confruntă cu rezerve valutare scăzute, care aproape s-au redus la jumătate din august anul trecut. A impus o taxă de 10% asupra industriei la scară largă timp de un an pentru a strânge 1,93 miliarde de dolari, încercând să reducă decalajul dintre veniturile guvernamentale și cheltuielile – una dintre cerințele cheie ale FMI. „Dacă sunt capabili să deblocheze aceste fonduri, alți creditori financiari precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar putea fi dispuși să acorde credite”, a declarat Andrew Wood, analist suveran la S&P Global Ratings, pentru BBC. Fostul prim-ministru, Imran Khan, care a promis că va rezolva unele dintre aceste probleme, a fost înlăturat de la putere, deși economia în cădere nu este singurul motiv. Luna trecută, un ministru înalt din guvernul pakistanez a cerut cetățenilor să reducă cantitatea de ceai pe care o beau pentru a reduce facturile de import ale țării.

Din nou, China joacă un rol și aici, Pakistanul datorând mai mult de un sfert din sumă față de Beijing. „Pakistanul pare să fi reînnoit o facilitate de împrumut comercial față de China, iar acest lucru s-a adăugat la rezervele sale valutare și există indicii că vor contacta China în a doua jumătate a acestui an”, a adăugat domnul Wood.

Maldive

Insulele Maldive și-au crescut datoria publică în ultimii ani, iar acum este cu mult peste 100% din PIB. La fel ca în Sri Lanka, pandemia a lovit o economie care depindea în mare măsură de turism. Țările care depind atât de mult de turism tind să aibă rate mai mari ale datoriei publice, dar Banca Mondială spune că națiunea insulară este deosebit de vulnerabilă la costurile mai mari ale combustibilului, deoarece economia sa nu este diversificată.

Banca americană de investiții JPMorgan a declarat că destinația de vacanță riscă să-și plătească datoria până la sfârșitul anului 2023.

Bangladesh

Inflația a atins un maxim din ultimii 8 ani în mai în Bangladesh, atingând 7,42%. Odată cu scăderea rezervelor, guvernul a acționat rapid pentru a reduce importurile neesențiale, relaxând regulile pentru a atrage remitențe de la milioane de migranți care trăiesc în străinătate și reducând călătoriile în străinătate pentru oficiali. „Pentru economiile care au deficit de cont curent – ​​cum ar fi Bangladesh, Pakistan și Sri Lanka – guvernele se confruntă cu creșterea subvențiilor. Pakistanul și Sri Lanka au apelat la FMI și la alte guverne pentru asistență financiară”, Kim Eng Tan, analist suveran la S&P Global Ratings, a declarat pentru BBC.

„Bangladesh a trebuit să re-prioritizeze cheltuielile guvernamentale și să impună restricții asupra activităților consumatorilor”, a spus el. Creșterea prețurilor la alimente și energie amenință economia mondială afectată de pandemie. Acum, națiunile în curs de dezvoltare care s-au împrumutat masiv de ani de zile constată că sunt destul de vulnerabile la undele de șoc globale.