Milioane de vieți ar putea fi distruse pentru a stinge obsesia Războiului Rece a lui Vladimir Putin. La mai puțin de trei săptămâni de la invazia Ucrainei de către Rusia – lumea se uită îngrozită la barbaritatea, tragedia umană, distrugerile îngrozitoare de la nivel mondial declanșate de ordinele unui singur om.

Un autocrat singuratic care a modelat fără milă un sistem politic pentru a elimina disidența și realitatea însăși are puterea de a provoca pierderi umane de neimaginat. Aparenta dorință a lui Putin de a bombarda Ucraina spre supunere și țintirea în mod clar a civililor nevinovați, despre care a insistat că sunt ruși, înseamnă că dezastrul umanitar este probabil abia la început. Peste un milion de refugiați și-au părăsit deja casele, potrivit Națiunilor Unite. Vor urma probabil alte milioane – pe măsură ce vor pierde locuri de muncă și comunitățile vor fi spulberate. Este esențial ca lumea să înțeleagă corect realitatea de bază a crimelor de război aparente care au loc acum în Ucraina.

Duminică, într-o suburbie a Kievului, doi copii mici și doi adulți au fost distruși de bombardamentele rusești în timp ce încercau să fugă. „O familie a murit… în fața ochilor mei”, a spus Oleksandr Markushyn, primarul orașului Irpin. Între timp, morții zăceau neîngropați în epava din Harkov – un oraș de 1,5 milioane de locuitori, care a fost supus unui bombardament prelungit care a servit drept avertisment cu privire la soarta probabilă a Kievului. Alți ucraineni au fost prinși de bombardamentele rusești asupra coridoarelor umanitare. Fotografiile și videoclipurile cu bărbați ucraineni care își pun familiile în trenurile de evacuare și pleacă la luptă reînvie trauma istoriei pline de sânge a unui continent.

Dacă videoclipul îngrozitor al Ucrainei ar fi alb-negru, ar fi ușor să-l confundați cu un film de știri istoric al celui de-al Doilea Război Mondial, ultima dată când astfel de scene de cruzime au fost provocate de o națiune suverană alteia din Europa. Și totul decurge din mintea unui președinte rus aparent motivat de propriile sale cicatrici istorice ca ofițer KGB în Germania de Est, când a căzut Zidul Berlinului. Putin, căutând să redeseneze harta Europei de după Războiul Rece, a creat acum contrapunctul acelor scene trei decenii mai târziu, în bombardamentele sale necruțătoare menite să reînvie Rusia ca super-putere.

Viitorul Ucrainei pare din ce în ce mai sumbru. Evenimentele unui weekend sângeros subliniază faptul că, în ciuda intensificării impresionante de către Occident a sancțiunilor care distruge economia rusă și a curajului de a rezista a civililor ucraineni și a cererilor președintelui lor, viitorul Ucrainei este sumbru. Sancțiunile occidentale masive ar putea crea în cele din urmă suficientă opoziție în interiorul Rusiei, unde cetățenii se luptă sub o economie în colaps, pentru a-l răsturna pe Putin. Livrările de arme către Ucraina din Occident vor crește cu siguranță costul invaziei pentru forțele Moscovei.

Având în vedere că Occidentul nu va interveni direct pentru a evita declanșarea unei escalade cu Rusia care ar putea porni un schimb nuclear îi oferă lui Putin un avantaj și adâncește tragedia Ucrainei. Mai devreme sau mai târziu, lumea exterioară s-ar putea trezi că să se uite la un masacru pe care a fost neputincios să-l prevină. Această posibilitate teribilă a fost ridicată în cel mai recent apel sfâșietor de ajutor al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski de duminică. „Suntem oameni și este datoria voastră umanitară să ne protejați, să protejați civilii și puteți face asta”, a spus Zelensky lumii.

Putin încă dictează evenimentele, în timp ce SUA discută cu Polonia despre un plan de a-și trimite avioanele de război fabricate în Rusia în Ucraina și există dezbateri despre un embargo complet asupra exporturilor rusești de petrol. Occidentul este aproape de a atinge limita a ceea ce se poate face fără a declanșa un conflict direct cu Putin. Astfel, mesajele din SUA încep să sublinieze amploarea a ceea ce a fost deja făcut. Sancțiunile occidentale care au aruncat economia rusă înapoi într-o epocă întunecată a erei sovietice și arsenalele de rachete antitanc și antiaeriene trimise în Ucraina în noul război al Occidentului cu Rusia. În timp ce americanii l-au blestemat pe Putin în weekend, benzina urcând cu mult peste 4 dolari pe galon în unele state din cauza pieței de petrol zguduită de invazie, secretarul de stat Antony Blinken a avertizat la „Starea Uniunii” de la CNN că sălbăticia liderului rus încă dictează evenimentele.

„Vladimir Putin are, din păcate, capacitatea capacitatea de a continua luptele împotriva ucrainenilor  rezistenți și curajoși”, a spus el lui Jake Tapper. ,,Cred că trebuie să fim pregătiți pentru ca asta o să dureze ceva timp. A câștiga o bătălie nu înseamnă a câștiga războiul. A lua un oraș nu înseamnă că ia inimile și mințile poporului ucrainean”, a spus Blinken. ,,Dimpotrivă, el este sortit să piardă. Poporul ucrainean a demonstrat că nu se va lăsa subjugat lui Vladimir Putin sau stăpânirii Rusiei’’.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a subliniat, de asemenea, sancțiunile occidentale, dar a semnalat că este puțin probabil ca pledoaria lui Zelensky pentru aderarea imediată la UE să fie accelerată. „Nimeni nu se îndoiește că acești oameni, ucraineni curajoși, și conducerea remarcabilă a președintelui Zelensky, toți luptă pentru valorile noastre comune, aparțin familiei noastre europene”, a spus von der Leyen. „Și odată cu cererea, președintele Zelensky a pus în mișcare un proces. Acest proces va dura ceva timp”.

Felul în care Putin și-a împins de unul singur țara în război, a zdrobit disidența internă și i-a mustrat la televizor pe asistenții de securitate națională. Discursurile sale neîntrerupte despre război – inclusiv afirmațiile sale false că încearcă să denazifieze Ucraina – au stârnit îngrijorare cu privire la faptul că un lider văzut odată ca un intermediar nemilos al intereselor naționale ale Rusiei a alunecat într-o realitate mentală paralelă. Acest lucru, împreună cu amenințările sale nucleare, au provocat îngrijorare cu privire la cât de departe ar putea ajunge un lider rus disperat, care și-a făcut efectiv propria supraviețuire politică condiționată de un război care se transformă într-o mlaștină.

„Acum este angajat într-un conflict în care fie va avea o victorie militară costisitoare, urmată de o ocupație costisitoare pe care nu și-o poate permite, fie va fi prins într-o mlaștină militară pe termen lung, în același timp cu se confruntă cu un al doilea front, care este o economie în cădere liberă în propria sa țară”, a declarat senatorul republican Marco Rubio din Florida la „Starea Uniunii”.

„Deci, combinarea acestor două lucruri, cred, ne pune într-un loc foarte periculos. Va trebui să facă ceva, o escaladare, o amplificare a acestei crize, pentru a restabili echilibrul strategic, din punctul lui de vedere, cu Occidentul. Și sunt îngrijorat care ar putea fi acele lucruri.’’ Până acum, în cele două săptămâni și jumătate de la invazie, Putin nu a făcut altceva decât să escaladeze, în ciuda unei reacții calme a Occidentului la provocările sale nucleare. Rămâne neclar cum ar reacționa el la posibilitatea ca Polonia sau România să furnizeze Ucrainei avioane de luptă – un pas care pare să atragă două țări din Pactul de la Varșovia mai aproape de conflictul indirect cu Rusia. Cu toate acestea, invazia arată că, indiferent de cât de multă durere ar putea provoca noii pași occidentali, este puțin probabil ca aceștia să-l împiedice pe Putin să-și minimizeze obsesia că Ucrainei nu trebuie să i se permită niciodată să se alăture Occidentului – chiar dacă asta înseamnă să-l arunce în aer și pe oamenii săi. După cum a spus Zelensky într-un nou mesaj video duminică seară, „Îndrăzneala agresorului este un semnal clar pentru Occident că sancțiunile impuse Rusiei nu sunt suficiente”.

Forțele ruse au continuat să bombardeze orașul ucrainean, Mariupol, în ciuda faptului că au fost de acord cu o încetare a focului – aruncând în haos o încercare de evacuare în masă a civililor.

„Sunt chiar acum la Mariupol, sunt pe stradă, aud bombardări la fiecare trei-cinci minute”, a spus Alexander, un inginer de 44 de ani și locuitor al orașului. Coridorul verde amenajat pentru a scoate oamenii afară nu funcționează, a spus el.

„Văd mașini ale oamenilor care au încercat să fugă și se întorc. Este haos”. Autoritățile de la Mariupol au anunțat că au amânat o evacuare în masă planificată din cauza bombardamentelor continue.

„Îi rugăm pe cei din Mariupol să se îndrepte spre adăpost, vor fi mai multe informații despre evacuare cât de curând”, se arată într-un comunicat. „Din cauza faptului că partea rusă nu se ține de cuvânt și continuă să împuște în Mariupol și la periferie. Evacuarea a fost amânată”.

Rusia nu a comentat asupra bombardamentelor, dar ministerul său de apărare a declarat că civilii nu au folosit căile de evacuare de la Mariupol și Volnovakha și a acuzat autoritățile ucrainene că împiedică oamenii să plece, a declarat presa de stat rusă.

Maxim, un dezvoltator IT în vârstă de 27 de ani a trimis videoclipurile la BBC din clădirea lui de apartamente din Mariupol, care arată fumul de la exploziile din apropierea centrului orașului și a spus că fumul se ridică de pe autostradă către Zaporizhzhia – calea de evacuare planificată. „Puteam auzi rachete și vedeam fum care iese din clădirile din jurul nostru”, a spus Maxim.

„Clădirea noastră este plină de oameni acum, pentru că toată lumea fuge de bombardamentele din centrul orașului. „Unii oameni au venit din cartierul malului stâng și au spus că a fost un dezastru total acolo și că erau cadavre pe străzi”. Membrii familiei celor prinși în oraș au spus că se temeau că cei dragi nu primesc informații actualizate despre ceea ce se întâmplă. „Am vorbit cu unchiul meu Dmitri mai puțin de un minut înainte de a se întrerupe conexiunea telefonică”, a spus Juliana Ivliova, 26 de ani. „Nu știau despre evacuare sau coridorul verde. „Orașul este încă bombardat. Sunt devastată, sunt ca un robot, am amorțit complet. Când am auzit vocea unchiului meu la telefon, am vrut doar să plâng.”

Kate Romanova, un designer de 27 de ani din Mariupol, a spus că părinții ei au fost prinși în oraș și complet separați. „Am vorbit cu ei la 8 dimineața și nu aveau informații despre evacuare. Ei locuiesc în centrul orașului și au spus că au fost bombardamente non-stop. Se ascund în clădirea lor. „Cineva mi-a spus că există difuzoare în oraș care răspândesc informații despre evacuare, dar oamenii de acolo nu știu dacă pot avea încredere sau nu – ei cred că ar putea fi informații false din Rusia.

Diana Berg, care a scăpat vineri din oraș cu mașina împreună cu soțul ei, în ciuda bombardamentelor puternice. A spus că au lăsat-o pe mama lui în urmă pentru că aceasta a refuzat să plece. „Am petrecut trei zile sub bombardamentele non-stop și apoi am decis că este sinucidere în oraș sau sinucidere pe drum și am ales drumul”, a spus ea. ,,Acum suntem plini de vinovăție, ar fi trebuit să o aducem cu noi. Toți acești oameni sunt prinși. Cum vor obține informații? Sunt complet rupți de realitate.’’

Viceprimarul Mariupolului, Serhiy Orlov, a confirmat pentru BBC că bombardamentele rusești au continuat și sâmbătă în ciuda promisiunilor de la negocieri. ,,Rușii continuă să ne bombardeze și să folosească artileria. Este o nebunie’’, a spus Orlov. ,,Nu există încetare a focului în Mariupol și nu există încetare a focului pe tot parcursul traseului. Civilii noștri sunt gata să evadeze, dar nu pot scăpa de sub bombardamente’’.

Mii de civili se pregăteau să plece din Mariupol. Până la 9.000 de persoane erau așteptate inițial să fugă din Mariupol cu ​​autobuzul și vehicule private sâmbătă, a spus Orlov, adăugând că trenurile nu au putut circula, deoarece infrastructura a fost distrusă.

Oficialii locali au spus că locuitorii au mare nevoie de hrană, apă și medicamente din cauza blocadei Rusiei. Comunitatea Internațională a Crucii Roșii a numit scenele din Mariupol și alte orașe ucrainene „sfâșietoare” și a spus că este „în dialog cu părțile despre trecerea în siguranță a civililor din diferite orașe afectate de conflict”.

Mariupol, un oraș-port de aproximativ 400.000 de locuitori, este o țintă strategică cheie pentru Rusia, deoarece confiscarea acesteia ar permite forțelor separatiste susținute de ruși din estul Ucrainei să își unească forțele cu trupele din Crimeea, peninsula de sud anexată de Rusia în 2014.

Armata Ucrainei a deținut până acum controlul asupra orașului, dar Rusia a lovit zonele rezidențiale cu atacuri aeriene, lăsând întreaga populație fără apă, electricitate sau canalizare timp de patru zile. Bombardamentul aerian din ce în ce mai intens al Rusiei asupra orașelor ucrainene a stârnit temeri că va trece la o tactică de distrugere aeriană, după ce nu a reușit să facă progrese semnificative la sol. În Volnovakha – un alt oraș cheie, deoarece se află pe drumul dintre Mariupol și Donețk controlat de Rusia – au avut loc ciocniri grele și o mare parte din zonă a fost aplatizată de bombardamentele rusești.

Erau aproximativ 25.000 de oameni acolo și, după bombardament, 90% din clădirile de acolo au fost distruse. În altă parte, luptele continuă, în nordul și estul țării, mai multe orașe fiind bombardate de ruși. În unele locuri, au existat acțiuni, lupte corp la corp.

Un jurnalist britanic care transmitea războiul din Ucraina a fost împușcat și rănit după ce a fost prins în ambuscadă la Kiev. Corespondentul șef al Sky News, Stuart Ramsay și cei patru colegi ai săi se întorceau cu mașina în capitala Ucrainei când au fost țințe ale armatei ruse.

În timp ce încercau să scape din mașină, un glonț l-a lovit pe Ramsay în partea inferioară a spatelui, în timp ce fotograful, Richie Mockler a fost împușcat în vesta antiglonț de două ori. O unitate militară rusă se află în spatele atacului.

Forțele ruse și-au intensificat bombardamentele în ultimele zile, cu bombardamente puternice și atacuri asupra clădirilor înalte, a unei clinici și a unui spital. Premierul Boris Johnson a lăudat curajul echipei Sky News și a spus că își riscă viața, ca să „spună adevărul”. El a spus într-un tweet: „Presa liberă nu va fi intimidată sau speriată de actele de violență”. Atacul asupra jurnaliştilor de la Sky a avut loc când aceştia s-au întors la Kiev după ce au anulat o plecare în alt oraş pentru că era nesigur.

Echipa a fugit din mașină și s-a ascuns în clădirea unei fabrici, înainte de a fi salvați de poliția ucraineană. Amintindu-și evenimentele, Ramsay a spus că a avut loc o mică explozie, au oprit mașina, iar gloanțele se opreau în mașină. „Știam că trebuie să ieșim pentru a supraviețui, dar focul a fost intens”, a spus el. Primii au ieșit doi producători, urmați de un alt producător și apoi de Ramsay și operatorul de cameră. „Îmi amintesc că mă întrebam dacă moartea mea va fi dureroasă. Și apoi am fost lovit în partea inferioară a spatelui. „Am fost lovit”, am strigat. „Dar ceea ce m-a uimit a fost că nu m-a durut atât de rău. Era mai mult ca și cum aș fi lovit cu pumnul, într-adevăr.”

Ramsay s-a întors acum în Marea Britanie. El a adăugat: „A fost ciudat, dar m-am simțit foarte calm. Am reușit să-mi pun casca pentru a evada, însă m-am oprit și m-am întors, deorece trebuia să-mi recuperez telefoanele și cardul de presă. „Am tot alergat. Mi-am pierdut echilibrul și am căzut în fund, aterizând ca un sac de cartofi, tăindu-mi fața. Vesta și casca m-au salvat”. Ramsay a spus: „Ideea este că am fost foarte norocoși. Dar mii de ucraineni mor, iar familiile sunt vizate de unitățile rusești așa cum am fost noi. Acest război se agravează pe zi ce trece.’’

Vineri s-a anunțat că BBC suspendă temporar activitatea jurnaliştilor săi în Rusia, ca răspuns la o nouă lege care amenință cu închisoarea pe oricine consideră că Rusia a răspândit știri „false” asupra forțelor armate. CNN și Bloomberg News au continuat să facă același lucru. Accesul la site-urile BBC a fost deja restricționat în Rusia – dar BBC News în rusă va fi în continuare funcțional.

În mijlocul ceții războiului, poate fi greu să vezi calea de urmat. Veștile de pe câmpul de luptă, emoția celor îndurerați și strămutați, toate acestea pot fi copleșitoare. Care sunt câteva dintre posibilele scenarii pe care politicienii și experții militari le transmit? Puțini pot prezice viitorul cu încredere, dar iată câteva rezultate posibile.

Război scurt

În acest scenariu, Rusia își intensifică operațiunile militare. Există mai multe lovituri de artilerie și rachete în Ucraina. Forțele aeriene ruse – care au jucat până acum un rol discret – lansează lovituri aeriene devastatoare. Atacurile cibernetice masive se extind în Ucraina, vizând infrastructura națională cheie. Sursele de energie și rețelele de comunicații sunt întrerupte. Mii de civili mor. În ciuda rezistenței curajoase, Kievul cade în câteva zile. Guvernul este înlocuit cu un regim marionetă pro-Moscova.

Președintele Zelensky fie este asasinat, fie fuge, în vestul Ucrainei sau chiar peste ocean, pentru a înființa un guvern în exil. Președintele Putin își declară victoria și retrage unele forțe, lăsând suficienți oameni pentru a menține un anumit control. Mii de refugiați continuă să fugă spre vest. Ucraina se alătură Belarusului ca stat clientar al Moscovei.

Acest rezultat nu este deloc imposibil, dar ar depinde de schimbarea mai multor factori: forțele ruse au performanțe mai bune, desfășurare mai bună și spiritul extraordinar de luptă al Ucrainei să se estompeaze. Putin ar putea realiza schimbarea de regim la Kiev și sfârșitul integrării occidentale a Ucrainei. Dar orice guvern pro-rus ar fi ilegitim și vulnerabil la insurgență. Un astfel de rezultat ar rămâne instabil și perspectiva izbucnirii din nou a conflict ar fi mare.

Război lung

Probabil ca acest conflict să se transforme într-un război prelungit. Poate că forțele ruse se blochează, împiedicate de moralul scăzut, logistica proastă și conducerea ineptă. Urmează un asediu lung asupra Kievului și a orașelor mari pe care nu le-au cucerit. Se pot repeta evenimentele din anii 1990 când Rusia a ocupat și a distrus Groznîi, capitala Ceceniei.

Chiar dacă forțele ruse vor obține o oarecare prezență în orașele Ucrainei, armata lui Zelesky va lupta și își va menține controlul.

Poate că Rusia nu poate oferi suficiente trupe pentru a acoperi o țară atât de vastă. Forțele defensive ale Ucrainei se transformă într-o insurgență eficientă, bine motivată și susținută de populațiile locale. Occidentul continuă să furnizeze arme și muniție și apoi, poate după mulți ani, cu o nouă conducere la Moscova, forțele ruse părăsesc în cele din urmă Ucraina, însângerate, la fel cum predecesorii lor au părăsit Afganistanul în 1989, după un deceniu în lupta cu insurgenții islamiști.

Război european

Este posibil ca acest război să se răspândească în afara granițelor Ucrainei? Președintele Putin ar putea încerca să recâștige mai multe părți din fostul imperiu al Rusiei prin trimiterea de trupe în fostele republici sovietice precum Moldova și Georgia, care nu fac parte din NATO.

Putin ar putea declara că livrările de arme occidentale către forțele ucrainene sunt un act de agresiune care justifică represalii. El ar putea amenința că va trimite trupe în statele baltice – care sunt membre NATO – precum Lituania, pentru a stabili un coridor pe uscat. Acest lucru ar fi extrem de periculos și ar risca război cu NATO. Conform articolului 5 din Carta Alianței militare, un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor. Dar Putin și-ar putea asuma riscul dacă ar simți că este singura modalitate de a-și salva conducerea. Dacă se confruntă, poate, cu o înfrângere în Ucraina, ar putea fi tentat să escaladeze în continuare. Știm acum că liderul rus este dispus să încalce normele internaționale pe o durată lungă de timp. Aceeași logică poate fi aplicată utilizării armelor nucleare. Săptămâna aceasta, Putin și-a pus forțele nucleare la un nivel ridicat de alertă. Majoritatea analiștilor se îndoiesc că acest lucru înseamnă că utilizarea lor este probabilă sau iminentă. Dar a fost un memento că doctrina rusă permite utilizarea armelor nucleare tactice pe câmpul de luptă.

Soluție diplomatică

Ar putea fi, în ciuda tuturor, o posibilă soluție diplomatică? „Pistolele vorbesc acum, dar calea dialogului trebuie să rămână mereu deschisă”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres. Cu siguranță dialogul continuă. Președintele Franței Macron a vorbit la telefon cu președintele Putin. Diplomații spun că simțurile sunt întinse la Moscova. Și, în mod surprinzător, oficiali ruși și ucraineni s-au întâlnit pentru discuții la granița cu Belarus. S-ar putea să nu fi făcut prea multe progrese, dar, acceptând discuțiile, Putin pare să fi acceptat cel puțin posibilitatea încetării focului în unele zone.

Diplomații spun că este important ca liderul rus să știe ce ar fi nevoie pentru ca sancțiunile occidentale să fie ridicate, astfel încât să fie cel puțin posibilă o înțelegere pentru salvarea țării sale. Războiul merge prost pentru Rusia. Sancțiunile încep să tulbure Moscova. Opoziția crește pe măsură ce sicriile cu cadavre se întorc acasă.

Putin se întreabă dacă a mușcat mai mult decât poate mesteca. El consideră că continuarea războiului poate fi o amenințare mai mare pentru conducerea sa decât umilirea de a-i pune capăt. China intervine, punând presiune asupra Moscovei pentru a face compromisuri, avertizând că nu va cumpăra petrol și gaze rusești decât dacă va detensiona conflictul. Așa că Putin începe să caute o cale de ieșire. Între timp, autoritățile ucrainene văd distrugerea continuă a țării lor și concluzionează că compromisul politic ar putea fi mai bun decât o pierdere devastatoare de vieți omenești. Așa că diplomații încheie o înțelegere. Ucraina, să zicem, acceptă suveranitatea Rusiei asupra Crimeei și a unor părți din Donbas. La rândul său, Putin acceptă independența Ucrainei și dreptul acesteia de a aprofunda legăturile cu Europa.

Putin să fie înlăturat

Și cum rămâne cu Vladimir Putin însuși? Când și-a lansat invazia, a declarat: „Suntem pregătiți pentru orice rezultat”. Dar dacă acest rezultat ar fi pierderea puterii? Ar putea părea de neconceput. Cu toate acestea, lumea s-a schimbat în ultimele zile și acum se gândesc la astfel de lucruri. Profesorul Sir Lawrence Freedman, profesor de studii de război la Kings College, Londra, a scris săptămâna aceasta: „Este acum la fel de probabil ca la Moscova să se producă o schimbare de regim ca și la Kiev”.

De ce ar putea spune asta? Ei bine, poate că Putin duce un război dezastruos. Mii de soldați ruși morți. Sancțiunile economice provoacă un dezastru. Putin pierde sprijinul popular. Poate că există amenințarea revoluției populare. El folosește forțele de securitate interne ale Rusiei pentru a suprima această opoziție. Destui membri ai elitei militare, politice și economice a Rusiei se întorc împotriva lui. Occidentul precizează că, dacă Putin pleacă și este înlocuit de un lider mai moderat, atunci Rusia va avea parte de ridicarea unor sancțiuni și restabilirea relațiilor diplomatice normale. Există o lovitură de stat de și Putin a simțit. Din nou, acest lucru poate să nu pară probabil acum. Dar s-ar putea să nu fie neplauzibil dacă oamenii care au beneficiat de Putin nu mai cred că le poate apăra interesele.

Concluzie

Aceste scenarii nu se exclud reciproc – unele dintre ele s-ar putea combina pentru a produce rezultate diferite. Dar oricum ar fi acest conflict, lumea s-a schimbat. Nu va reveni la status quo anterior. Relația Rusiei cu lumea exterioară va fi diferită. Atitudinile europene față de securitate se vor transforma. Și ordinea liberală, bazată pe reguli internaționale, o să fie alta.

• Civilii continuă să iasă din Ucraina spre țările vecine pe măsură ce bombardamentul Rusiei asupra orașelor cheie se intensifică.
• ONU a spus că peste un milion de oameni au fugit din Ucraina de la începutul conflictului.
• Forțele ruse au câștigat controlul asupra orașului-port cheie Herson de pe coasta de sud a Ucrainei, fiind primul oraș important care nu a mai rezistat.
• Bombardele continuă în orașul-port strategic Mariupol, iar primarul de acolo a spus că forțele ruse au întrerupt curentul, distribuția de alimente, apa și încălzirea.
• Cel puțin 22 de persoane au fost ucise în atacuri aeriene asupra Cernihivului, un oraș aflat la aproximativ 70 de mile nord de Kiev.
• O a doua rundă de discuții între negociatorii ruși și ucraineni a avut loc în Belarus, Ucraina solicitând încetarea focului și coridoare umanitare pentru evacuarea civililor.
• Vladimir Putin a susținut într-un discurs televizat că invazia „decurge conform planului”.
• Volodymyr Zelensky a transmis celor din Nato: „Dacă nu aveți puterea să închideți spațiul aerian, atunci îmi puteți da avioane”
• Zelensky i-a cerut lui Putin discuții directe.
• Rusia urmează să conteste interdicția impusă echipelor sale de fotbal de către FIFA și UEFA.
• Procurorul șef al Curții Penale Internaționale a demarat o anchetă cu privire la posibile crime de război pe fondul presupusului bombardament asupra civililor de către forțele ruse.

Ucraina a ripostat mult mai bine în prima săptămână decât se aștepta Vladimir Putin. Dar sunt încă primele etape ale unui război foarte urât. Putin ar fi sperat că după câteva zile de la invadarea forțelor ruse, Kievul să fi căzut. Și cu siguranță se aștepta ca țările occidentale, înfricoșate și dezbinate, să fi acceptat că a recuperat un teritoriu despre care spunea că face parte istoric din Rusia. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Ucraina s-a dovedit o nucă greu de spart, iar reacția țărilor occidentale, în special a Germaniei, a fost mult mai aprigă decât credea el.

Economia Rusiei a fost deja lovită. O țară prietenă al lui Putin, China, pare acum îngrijorată că această ascensiune a furiei occidentale s-ar putea, într-o zi, să fie întoarsă împotriva Chinei însăși – și că ar putea provoca daune grave economiei chineze. S-a distanțat deja de invazie. NATO, dimpotrivă, ar putea fi consolidată. Finlanda și Suedia ar putea ajunge ambele să se alăture alianței pentru propria lor protecție. Putin a lansat acest război parțial pentru a împiedica Ucraina să adere la NATO, dar ar putea găsi mai mulți membri NATO la granița sa de nord-vest.

Toate acestea sunt eșecuri majore pentru el. Ele provin din propriile calcule greșite ale lui Putin, făcute în timp ce s-a izolat de Covid. A văzut doar câțiva consilieri, despre care putem presupune că i-au spus ceea ce voia să audă. Acum va trebui să caute noi opțiuni. Întotdeauna a refuzat să dea înapoi când este respins. El va lovi mai tare – și are armele să o facă. Ambasadorul ucrainean în SUA susține că forțele ruse au folosit deja o armă periculoasă – ceea ce oamenii numesc o „bombă cu vid”, care aspiră oxigen pentru a genera o explozie la temperatură ridicată. Analiştii spun că este probabil doar o chestiune de timp până când acestea vor fi utilizate pe scară largă.

Fotografiile arată, de asemenea, că presupuse bombe cu dispersie au fost folosite împotriva civililor din Harkov. Acestea provoacă răni îngrozitoare. O convenție internațională le-a interzis în 2008, dar Rusia nu a semnat-o, susținând că folosește bombe cu dispersie în conformitate cu dreptul internațional umanitar. Oamenii din Harkov ar putea să nu fie de acord în acest sens.

Vladimir Putin nu a avut niciodată nicio reținere în a folosi arme excesiv de periculoase. Se crede că el a aprobat utilizarea poloniului radioactiv pentru a-l ucide pe fostul agent KGB Alexander Litvinenko la Londra în 2006. De asemenea, este probabil să fi fost de acord ca forțele militare ruse să-l atace pe Serghei Skripal, un alt dezertor, cu substanțe toxice. Skripal a supraviețuit, deși o femeie, Dawn Sturgess, a murit după ce a fost expusă la substanța mortală. Pericolul pentru civilii complet nevinovați nu pare să-l fi îngrijorat. Viețile civililor nu contează dacă sunt în joc interesele largi ale Rusiei.

Ar fi el pregătit să folosească arme nucleare dacă nu va ajunge peste Ucraina? Este adevărat că Putin a spus nervos că, dacă cineva ia în considerare  să se amestice în Ucraina, se va confrunta cu consecințe mai grave decât orice eveniment din istorie. Și a repetat adesea că, dacă lumea nu include Rusia, de ce ar trebui să continue să existe această lume?

Istoria se poate repeta – în 1939, Stalin a atacat Finlanda, așteptându-se să se prăbușească în câteva zile. În schimb, a ripostat, iar armata rusă a primit o baie de sânge. A trecut aproape un an până când așa-numitul Război de Iarnă s-a terminat. S-a încheiat cu Finlanda pierzând teritoriu, dar rămânând o țară independentă. Există cel puțin posibilitatea ca războiul din Ucraina să se încheie într-un mod similar. Suntem abia la începutul evenimentelor și doar pentru că Ucraina a rezistat până acum, asta nu înseamnă că poate rezista mult timp întregii puteri a Rusiei. Însă, prima rundă a decurs, fără îndoială, bine, iar răspunsul Occidentului a fost mult mai robust decât se așteptau majoritatea oamenilor. Principalul dintre ei, Vladimir Putin.

Președintele, Vladimir Putin a ordonat ca forțele nucleare ale Rusiei să fie puse în alertă maximă, pe măsură ce tensiunile cu Occidentul cresc în legătură cu invazia sa în Ucraina. La o întâlnire cu înalți oficiali ai săi, președintele rus a susținut că principalele puteri NATO au făcut „declarații agresive” și au impus sancțiuni financiare puternice împotriva Rusiei și a oficialilor din conducere. Putin i-a ordonat ministrului rus al Apărării și șefului Statului Major al armatei ca forțele nucleare să fie puse în alertă maximă într-un „regim special de luptă”.

,,Țările occidentale nu doar întreprind acțiuni neprietenoase împotriva țării noastre în sfera economică, dar oficiali de rang înalt, membrii din conducerea NATO au făcut declarații agresive cu privire la țara noastră”, a spus Putin în comentarii televizate.

Ordinul de invadare a Ucrainei de către Rusia ar putea duce la utilizarea armelor nucleare. Înainte de invazia de acum patru zile, forțele nucleare strategice ale Rusiei au organizat exerciții supravegheate de Putin. Exercițiile au vizat rachete lansate de pe nave, avioane și submarine. Președintele rus a urmărit intervențiile alături de liderul Belarusului, Alexander Lukașenko.

Rusia deține în jur de 6.000 de focoase nucleare, cele mai multe din lume. Membrii NATO, Franța, Marea Britanie și SUA sunt, de asemenea, înarmați nuclear. Liderul rus a amenințat săptămâna aceasta că se va răzbuna aspru împotriva oricărei națiuni care a intervenit direct în conflictul din Ucraina. În prezent, nu există trupe NATO în Ucraina, dar alianța trimite sprijin prin arme și resurse.

Mulți se așteptau ca forțele ruse să se miște mult mai repede decât în prezent și au subestimat rezistența ucraineană. Așadar, în timp ce președintele Rusiei stă la Kremlin și se gândește la economia rusă care se poate prăbuși și rubla rusă să scadă, oficialii ruși amenință cu arme nucleare.

Chiar weekendul trecut, Rusia a efectuat exerciții cu rachete de croazieră cu capacitate nucleară. Ele se întâmplă în mod normal în fiecare toamnă, dar momentul a fost un mesaj clar către țările occidentale de a nu interfera cu invazia Rusiei asupra Ucrainei. Joi, când forțele sale au început atacul, el a transmis un avertisment clar pentru orice națiune care se gândește să răspundă la acțiunile Rusiei: „consecințele vor fi așa cum nu le-ați văzut niciodată în toată istoria voastră”. Și așa, în ziua a patra a acestei invazii, el a decis să reamintească lumii în cei mai clari termeni posibili că Rusia are cel mai mare arsenal nuclear din lume.

Momentul acestui lucru poate fi legat de negocierile dintre o echipă a guvernului ucrainean și rușii de la granița cu Belarus. Poate că președintele Putin consideră că acum este momentul să încerce să exercite presiune maximă asupra oricărui astfel de acord pentru a obține cele mai bune condiții posibile. Dar pentru a opri acest război, toate părțile vor trebui să facă compromisuri – și rapid – având în vedere pericolul ca situația să scape și mai mult de sub control.