Registrul unic al utilajelor și echipamentelor va fi înființat și operaționalizat de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român” (R.A.R.), unitate aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în termen de 60 de zile de la data publicării Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial și se va păstra în format electronic.

Registrul unic al utilajelor și echipamentelor devine accesibil publicului, pe cale electronică, în termen de 30 de zile de la data operaționalizării Registrului.

Registrul unic va fi o bază de date electronică care cuprinde informațiile necesare pentru identificarea utilajelor și echipamentelor de care pot dispune operatorii economici care desfășoară activități în domeniul proiectelor de infrastructură de interes național, în vederea participării la procedurile de achiziții publice.

Scopul înființării Registrului unic este reprezentat de crearea unui mecanism de verificare, pentru autoritățile contractante, a disponibilității utilajelor și echipamentelor declarate de către operatorii economici ofertanți, ca fiind utilizabile în implementarea proiectelor de infrastructură de interes național.

În vederea participării la procedurile de achiziție publică în domeniul proiectelor de infrastructură de interes național, operatorii economici au obligația de a încărca în Registrul unic informațiile relevante cu privire la identitatea proprie și cu privire la numărul și identitatea utilajelor și echipamentelor de care pot dispune.

Registrul trebuie să asigure informații corecte și transparență corespunzătoare, în special la nivelul autorităților care vor avea acces la conținutul său.

Registrul va fi completat și menținut prin încărcarea de către respectivii operatori economici a informațiilor necesare, prin intermediul unui portal informatic, datele de identificare ale utilajelor și echipamentelor autopropulsate urmând a fi validate de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român” (R.A.R.) pe baza cărții de identitate a vehiculului (CIV), pe baza Atestatului tehnic (AT) sau pe baza Raportului tehnic (RT), după caz, documente emise de R.A.R., după identificarea utilajului sau echipamentului.

Datele referitoare la utilaje sau echipamente care vor fi înregistrate vor privi acele utilaje sau echipamente autopropulsate.

Registrul unic va cuprinde, minim, următoarele informații:

a) operatorii economici care desfășoară activități în domeniul proiectelor de infrastructură de interes național, respectiv denumirea și datele de identificare, precum și domeniul relevant de activitate. Aceste informații sunt încărcate în registru de către operatorii economici în cauză;

b) numărul și datele de identificare ale utilajelor și echipamentelor de care pot dispune operatorii economici prevăzuți la lit.a); datele de identificare ale fiecărui utilaj/echipament autopropulsat se referă la denumirea acestuia (conform nomenclatorului pus la dispoziție de către R.A.R), marca (denumirea producătorului), tipul (cod sau denumire comercială), numărul său de identificare (seria șasiului), numărul de înmatriculare sau de înregistrare în circulație ori numărul de inventar. Aceste informații sunt încărcate în Registru de către operatorii economici prevăzuți la lit.a) și sunt validate de către R.A.R.;

c) în cazul în care operatorii economici prevăzuți la lit.a) au încheiate contracte și acestea sunt aflate în derulare, date referitoare la contractul de achiziție publică încheiat, respectiv lucrarea și părțile contractante. Aceste informații sunt încărcate în registru de către operatorii economici în cauză;

d) în cazul în care operatorii economici prevăzuți la lit.a) au încheiate contracte aflate în derulare, numărul și datele de identificare ale utilajelor și echipamentelor autopropulsate declarate de operatorii economici în contractul de achiziție publică (inclusiv forma de deținere: proprietate/închiriere/comodat etc.), precum și perioada/perioadele în care utilajele și echipamentele autopropulsate sunt utilizate, conform graficelor de execuție ale lucrărilor, potrivit contractului de achiziție publică. Aceste informații sunt încărcate în registru de către agenții economici în cauză.

Operatorii economici au obligația furnizării de informații corecte și complete; R.A.R. este exonerat de orice răspundere în ceea ce privește eventuale consecințe negative determinate de informații care nu au corespuns realității.

Registrul se actualizează de fiecare dată când există o modificare survenită asupra utilajelor și echipamentelor declarate în contracte și publicate în Registru, precum și asupra perioadei de utilizare, cu menținerea unui istoric al modificărilor. Actualizarea se realizează pe baza informațiilor transmise de către operatorii economici, împreună cu acordul autorităților contractante în ceea ce privește existența modificărilor asupra utilajelor și echipamentelor declarate în contracte și publicate în Registru.

În vederea finanțării înființării și menținerii Registrului, R.A.R. percepe operatorilor economici/autorității contractante un tarif de utilizare aplicabil pentru fiecare utilaj/echipament încărcat și actualizat în Registru, tarif stabilit de Consiliul de Administrație al R.A.R

Executivul a aprobat Hotărârea de Guvern privind aprobarea Programului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă, act normativ care constituie una dintre țintele asumate în cadrul PNRR pentru finalul anului 2021.

La sfârșitul lunii septembrie 2021 a fost aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României document ce prevede un set de reforme și de investiții prioritizate în baza unor criterii menite să asigure accesibilitatea și conectivitatea, elemente cheie pentru dezvoltarea economică și socială.

În cadrul PNRR a fost propusă reforma ”Dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul traficului feroviar”. Obiectivul acestei reforme este de a consolida eficiența și competitivitatea căilor ferate din România.

Măsura propusă are în vedere realizarea următoarelor:

• aprobarea Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, punerea în aplicare a Programului de acțiune și începerea implementării;
• introducerea unui sistem de eficientizare a utilizării energiei electrice în transportul feroviar;
• implementarea de noi proceduri operaționale de management al traficului feroviar, inclusiv modernizarea software-ului care susține aceste proceduri;
• Plan de acțiune național privind implementarea ERTMS.

În procesul de elaborare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost agreată necesitatea unui program de acţiune pentru atingerea obiectivelor de reformă asumate în ceea ce priveşte creşterea traficului feroviar până în anul 2026. Acest program include:

• un sistem cu indicatori pentru prioritizarea investițiilor;
• o structură responsabilă cu pregătirea proiectului;
• măsuri de creștere a traficului de marfă feroviar cu cel puțin 25 % până în 2026 față de 2020;
• măsuri specifice în vederea atingerii unui obiectiv de creștere a numărului de călători din transportul feroviar cu o medie de 25 % față de nivelul de referință din 2021;
• măsuri de creștere a utilizării materialului rulant nou achiziționat;
• măsuri de transfer al călătorilor de la transportul cu autobuze/microbuze la transportul feroviar pe rutele de navetă.

O componentă importantă a acestui program de acţiune se referă la implementarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, document aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 985/2020. Rolul determinant al implementării acestei strategii în cadrul programului de acţiune destinat creşterii masive a traficului feroviar este dat de orientarea prevalentă a strategiei spre creşterea competitivităţii serviciilor de transport feroviar pe piaţa internă a transporturilor de călători şi marfă, în principal prin creşterea performanţelor circulaţiei trenurilor.

În conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare, instrumentul prin care se asigură cadrul legal de implementare a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 este contractul de activitate şi performanţă al administratorului infrastructurii feroviare pentru perioada 2021-2025, contract încheiat cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în numele statului. Acest contract a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 920/2021.

Implementarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 reprezintă o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, pentru atingerea obiectivelor de reformă asumate prin PNRR în ceea ce priveşte creşterea traficului feroviar până în anul 2026.

Ca urmare, actul normativ adoptat configurează sintetic un program de acţiune cuprinzător destinat să asigure realizarea cu succes a obiectivelor de reformă asumate în ceea ce priveşte creşterea traficului feroviar până în anul 2026. Documentul include:

• analiza preliminară a obiectivelor de reformă asumate şi identificarea principalelor direcţii de acţiune necesare;
• acţiunile necesare în vederea implementării cu succes a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025;
• definirea unui sistem de prioritizare a investiţiilor în infrastructura feroviară, bazat pe indicatori şi criterii clare;
• acţiunile necesare pentru compensarea handicapului competitiv al transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport, handicap generat de externalizarea masivă a costurilor transportului rutier şi a altor moduri de transport;
• acţiunile necesare pentru creşterea nivelului intrinsec de competitivitate al serviciilor de transport feroviar, prin creşterea parametrilor de performanţă şi calitate ai acestor servicii, precum şi prin creşterea nivelului de adecvare la cerinţele pieţei. Această categorie include şi acţiunile care exced domeniului de aplicabilitate al Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare;
• modificările legislative necesare pentru a asigura fezabilitatea programului de acţiune propus;
• definirea cadrului instituţional adecvat care să asigure implementarea programului de acţiune;
• stabilirea termenelor şi responsabilităţilor privind realizarea acţiunilor necesare.

Programul de acţiuni include seturi de acţiuni specifice fiecărui tip de trafic vizat, respectiv: traficul feroviar de călători, traficul combinat de marfă pe rute terestre care utilizează preponderent transportul feroviar, traficul feroviar de marfă în vagoane izolate.

Executivul a aprobat Hotărârea de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României, act normativ prin care este aprobat Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030.

Aprobarea Programului Investițional este parte a jaloanelor asumate de România în cadrul Planului național de Redresare și Reziliență, fiind în același timp o condiție favorizantă pentru aprobarea noului cadru financiar multi-anual 2021-2027.

În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, care prevede realizarea unei rețele europene integrate, orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România trebuie să crească eficiența investițiilor în infrastructura de transport atât de interes european, cât și de interes național orientate spre dezvoltarea conectivității naționale și internaționale, precum și creșterea accesibilității tuturor regiunilor României la oportunitățile Pieței Unice.

Lipsa unei coerențe în planificare la nivel național reprezintă un obstacol care împiedică realizarea investițiilor în infrastructura de transport din România, prin urmare, dezvoltarea unui cadru strategic stabil în sectorul transporturilor reprezintă o necesitate la care acest Program își propune să răspundă în mod adecvat și eficient printr-o foaie de parcurs cu obiective clare.

Din punct de vedere al abordării politicilor europene și naționale prezentul Program Investițional reprezintă corelarea a trei arii majore de interes pentru perioada 2021 – 2030, referitoare la recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel național pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier, aplicând politicile și standardele UE referitoare la rețelele transeuropene de transport, îndeosebi în cadrul sectorului feroviar, cu respectarea țintelor de înverzire a sectorului de transport stabilite în cadrul Pactului Ecologic European și a pachetului Fit for 55, mai ales în ceea ce privește sectorul rutier.

În acest sens, măsurile, investițiile individuale, precum și metodologia de prioritizare a proiectelor din prezentul program sunt ghidate și condiționate de cele trei domenii majore de interes menționate mai sus.

Odată cadrul politic european și național setat, prezentul Program descrie pentru fiecare sector de transport situația existentă, principalele nevoi de dezvoltare, identificarea proiectelor de investiții, metodologia de prioritizare, bugete și calendar de implementare, precum și aspectele legate de guvernanța sectorului, operarea și întreținerea infrastructurii nou create, siguranță și tehnologii de management al traficului, precum și, nu în ultimul rând, aspecte privind protecția mediului și adaptarea climatică.

La baza dezvoltării componentelor din capitolele strategice sectoriale a stat utilizarea modelelor de trafic naționale gestionate la nivelul MT și al Cestrin, precum și cooperarea cu experții Băncii Europene de Investiții în cadrul asistențelor tehnice JASPERS și PASSA.

Abordările strategice sectoriale reflectă gândirea europeană de stabilire a diferite paliere de importanță în cadrul rețelelor de transport, astfel încât pentru fiecare sector Programul prezintă o ierarhizare a importanței strategice la nivel de rețele primare, secundare și terțiare după caz. De asemenea, programul investițional atinge aspectele integrării tiparelor de călătorie de lung parcurs cu cele de scurt parcurs în special în nodurile urbane importante ale României.

Programul acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România și prevede necesitatea realizării a 6624.1 km de rețea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2900,5 km aferenți rețelei primare și 3723,6 km aferenți rețelei secundare. În ceea ce privește rețeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3274,8 km de cale ferată aferenți rețelei primare și 1228 km aferenți rețelei secundare.

Din perspectiva sumelor prevăzute în cadrul financiar dezvoltat de prezentul Program, este importantă asigurarea capacității de cheltuire a acestor fonduri și de aceea Programul cuprinde prevederi cu privire la creșterea capacității administrative și a cooperării interinstituționale pentru asigurarea unui parcurs eficient al proiectelor prioritizate.

Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România pe perioada 2021-2030 reprezintă o actualizare a Master Planului de Transport a României aprobat în 2016, nemodificând aspectele importante ale acestuia, dar folosindu-se de experiența obținută la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a beneficiarilor acestuia, vizează un parcurs eficient al proiectelor astfel încât la finele decadei să se recupereze o mare parte din decalajul de dezvoltare față de celelalte State membre, precum și o participare activă la modernizarea conectivității europene și introducerea noilor tehnologii sustenabile.

Master Planul General de Transport al României analizează obiectivele majore ale sistemului naţional de transport. Prin urmare, acesta constituie un instrument strategic de planificare a intervenţiilor majore (proiecte şi alte acţiuni) ce sunt semnificative pentru obiectivele de transport la scară naţională.

Guvernul a adoptat Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Tren metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj”.

Prin obiectivul de investiții menționat se are în vedere construcția unei linii de metrou ușor cu o lungime 21,03 km, cu 19 stații subterane și un depou suprateran. Amplasamentul este în Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca și Comuna Florești. Ordonatorul principal de credite este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, iar beneficiarii sunt UAT Municipiul Cluj-Napoca și UAT Comuna Florești.

Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de 10.112.816 mii lei, iar finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile (inclusiv PNRR), de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum și de la bugetul local al UAT Municipiul Cluj-Napoca și al UAT Comuna Florești, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Obiectivele principale ale obiectivului de investiții menționat sunt:

1. Îmbunătățirea atractivității sistemului de transport public durabil metropolitan în vederea accesării rapide a oportunităților socio-economice din zona aflată pe axa est-vest a municipiului Cluj-Napoca;
2. Creșterea economică și a gradului de ocupare a forței de muncă prin asigurarea unei capacități de transport îmbunătățite pentru deservirea axei est-vest a zonei metropolitane;
3. Reducerea impactului activităților de transport (poluarea aerului și zgomotul) asupra mediului în cadrul zonei, prin asigurarea unei axe de transport durabil care să contribuie la redistribuția modală de la transportul cu autoturismul personal.

A fost semnat Ordinul Comun al ministrului Transporturilor și Infrastructurii și ministrului Lucrărilor Publice și Administrației, prin care este aprobată schema de ajutor de stat pentru aeroporturile cu un trafic anual cuprins între 200 de mii și 3 milioane de pasageri.

Prin aprobarea acestui Ordin se va asigura astfel acoperirea deficitului de lichidități cu care se confruntă un număr de 7 aeroporturi din România, din cauza crizei generate de pandemia COVID 19.

• Aeroportul Internațional “Avram Iancu” din Cluj
• Aeroportul Internațional Iași, Sibiu, Craiova
• Aeroportul Internațional “George Enescu” din Bacău
• Aeroportul Internațional “Ștefan cel Mare” din Suceava
• Aeroportul Internațional “Traian Vuia” din Timișoara.

Valoarea totală a bugetului schemei de ajutor de stat este de până la 51,5 milioane de lei.

Schema de ajutor de stat a fost autorizată de către Comisia Europeană, în data de 13.12.2021. Sumele pot fi utilizate pentru achitarea facturilor restante, ceea ce va aduce la echilibrarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale respectivelor aeroporturilor.

Aeroportul “Traian Vuia” din Timișoara, aflat sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), poate primi până la 9 milioane de lei, bani alocați prin bugetul MTI. Astfel, anul viitor, Aeroportul “Traian Vuia”, din Timișoara, va putea să își continue activitatea la standardele specifice de siguranță, securitate și de calitate a serviciilor.

Informații suplimentare:

Guvernul României a primit din partea Asociației Aeroporturilor din România cererea de acordare a unui sprijin financiar, pentru aeroporturile care în anul 2019 au înregistrat un trafic mai mare de 200.000 de pasageri și mai mic de 3 milioane de pasageri, respectiv Bacău, Cluj, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava, Timișoara și care în prezent se confruntă cu dificultăți majore cauzate de nivelul scăzut al traficului și implicit al veniturilor în perioada iulie 2020 – decembrie 2021.

Aeroporturile din Cluj, Iași, Sibiu, Suceava, Craiova și Bacău funcționează ca regii autonome de interes regional, în subordinea județelor, în timp ce aeroportul din Timișoara este organizat ca societate pe acțiuni la care statul, reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, deține 80% din pachetul de acțiuni.

În raport cu solicitarea Asociației Aeroporturilor din România, la propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Guvernul a aprobat, în ședința din data de 04.10.2021, Memorandumul cu tema: Acordarea unor ajutoare de stat operatorilor economici care administrează aeroporturile care în anul 2019 au înregistrat un trafic de pasageri mai mare de 200.000 de pasageri și mai mic de 3 milioane pasageri, pentru depășirea dificultăților financiare cu care se confruntă, cauzate de criza generată de pandemia COVID-19, în baza art. 107 alin.(3) lit. b) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și a Cadrului temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19, promovat de Comisia Europeană, care prevede un buget total de 51.544 mii lei, pentru operatorii economici care administrează aeroporturile mai sus menționate.

Întrucât măsura de sprijin reprezintă ajutor de stat, aceasta este supusă obligației de notificare la Comisia Europeană, în temeiul dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene.

În acest sens, intenția statului român de a acorda un ajutor de stat operatorilor economici care administrează aeroporturile care în anul 2019 au înregistrat un trafic mai mare de 200.000 de pasageri și mai mic de 3 milioane pasageri, pentru depășirea dificultăților financiare cu care se confruntă, cauzate de criza generată de pandemia COVID-19, a fost pre-notificată Comisiei Europene.

În data de 18.11.2021, Comisia Europeană a invitat autoritățile române să transmită notificarea formală, în vederea autorizării schemei de ajutor de stat. Aceasta a fost transmisă, validată și înregistrată de Comisia Europeană în data de 25.11.2021.

Suma autorizată de Comisia Europeană va fi alocată prin bugetele ordonatorilor principali de credite, consiliile județene pentru aeroporturile regionale și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru Societatea Națională Aeroportul Internațional Traian Vuia – Timișoara, cu respectarea prevederilor deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat.