Acasă Blog Pagina 454

Vouchere de vacanță pentru bugetari în anul 2022

Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: „Am publicat în transparență decizională proiectul de act normativ care prevede reluarea acordării voucherelor de vacanță”

„Sistemul românesc de acordare a voucherelor de vacanță este un exemplu de bună practică și aș menționa o parte din beneficiile pe care acest program le are, cum ar fi stimularea circulației turistice interne, sprijinirea comunității locale, refacerea forței de muncă, reducerea practicilor ilegale sau pe cele aflate la limita legii, dar și crearea unor noi oportunități de angajare. Din aceste motive, chiar astăzi am publicat în transparență decizională proiectul de act normativ care prevede reluarea acordării acestora în 2022”, a declarat Constantin-Daniel Cadariu.

Reprezentanții mediul asociativ, prezenți la întâlnire, au agreat inițiativa demnitarului și au apreciat demersul de consultare proactivă. Pe viitor, pentru mai multă predictibilitate, dar și pentru a crește atractivitatea acestora în fața angajatorilor din mediul privat, se are în vedere inclusiv actualizarea și îmbunătățirea legislației specifice voucherelor de vacanță.

Invitația la dialog a fost acceptată de membri ai Alianței pentru Turism – Cartel Alfa, Asociaţia Naţională a Staţiunilor Balneare şi Balneoclimatice din România (ANSBBR), Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR), Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), Federația Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT) și Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), au precizat reprezentanții Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. 

România a primit prima tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență

Comisia Europeană a anunțat plata primei tranșe din PNRR, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinațarea de 3,79 miliarde euro acordată României pentru acest an.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

„Avem astăzi prima confirmare că România a negociat bine programul de reziliență și s-a angajat fără posibilitate de întoarcere să facă reformele cerute atât de către Comisia Europeană, cât și de milioane de români. Această primă tranșă, care va fi urmată până la finalul anului și de tranșa de prefinanțare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program, ne obligă să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea următoarelor ținte, care nu sunt nici puține și nici ușoare. Fac deci un apel la toți colegii din ministere și instituțiile publice implicate să considere aceste ținte ca primă prioritate în activitatea lor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

Banii din PNRR se acordă în tranșe bianuale, în funcție de îndeplinirea obiectivelor (jaloane și ținte). În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

În total, România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.  Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro si de o finanțare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Asigurarea tranziției verzi

PNRR prevede 3,9 miliarde euro pentru investiții în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate electrificate sau cu zero-emisii. În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite pentru eficiența energetică și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și a clădirilor publice, în beneficiul mediului, concomitent cu asigurarea unor facturi scăzute la energie. Valul renovării va spori rezistența clădirilor la cutremure și va îmbunătăți accesibilitatea acestora pentru persoanele cu dizabilități și pentru vârstnici. Reformele și investițiile în valoare de 855 milioane euro vor sprijini producția de energie curată, prin eliminarea treptată a producției de energie pe cărbune și lignit, utilizarea surselor regenerabile și a hidrogenului. Mai mult, PNRR include măsuri de biodiversitate și pentru protecția mediului, care înseamnă concret împăduriri și reîmpăduriri, asigurarea de pepiniere forestiere, precum și alte măsuri de biodiversitate pentru reconstrucția ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde euro.

Sprijinirea tranziției digitale

PNRR oferă 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie, precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, managementul serviciului public și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, impozite și vămi, cloud guvernamental și asigurarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane cetățeni.

PNRR înseamnă, totodată, investiții de 470 milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem electronic integrat de sănătate, conectarea a peste 25.000 furnizori de servicii medicale și dezvoltarea sistemelor de telemedicină. În plus, 881 milioane euro vor fi alocați digitalizării educației, pentru îmbunătățirea competențelor pedagogice digitale, al conținutului și echipamentelor educaționale.

Consolidarea rezilienței economice și sociale

PNRR va sprijini o mai bună luare a deciziilor și sustenabilitatea fiscală, printr-un cadru bugetar consolidat, reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, reforma sistemului de pensii și un control mai bun al cheltuielilor. Acesta va sprijini îmbunătățirea mediului de afaceri, prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând lupta împotriva corupției și susținând un sistem decizional previzibil, informat și participativ.

PNRR va contribui, de asemenea, la consolidarea rezistenței sistemului de sănătate, prin investiții de 2 miliarde euro pentru o infrastructură spitalicească modernă.

Sistemul educațional va fi și acesta susținut, prin măsuri dedicate tuturor nivelurilor de educație. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și îmbunătăți sprijinul social pentru cei vulnerabili, creând, în același timp, stimulente pentru angajare și formare.

PNRR-ul României va sprijini coeziunea teritorială și socială, prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, cu reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde euro.

 

 

Curtea de Justiție a UE a fost somată să respingă contestația Poloniei și Ungariei privind banii pentru democrație

Instanța supremă a Uniunii Europene trebuie să respingă o contestație a Poloniei și Ungariei cu privire la un nou instrument menit să reducă plățile în numerar către statele membre care încalcă normele blocului privind democrația, se arată într-un aviz juridic publicat joi, 2 decembrie, scrie Reuters.

Avizul avocatului general nu este obligatoriu

Deși avizul avocatului general nu este obligatoriu, Curtea Europeană de Justiție (CEJ), cu sediul la Luxemburg, îl respectă, de regulă, atunci când ia o decizie finală, care este așteptată la începutul anului viitor.

În opoziție cu argumentele formulate de Varșovia și Budapesta, avizul a afirmat că noul mecanism de poliție nu depășește competențele UE și ale instituțiilor sale centrale de la Bruxelles, așa cum sunt prevăzute în tratatele blocului comunitar.

Un ministru adjunct al justiției din Polonia a criticat avizul

„A fost o naivitate să avem încredere că instituțiile UE ar fi capabile de autocontrol. Acesta este un asalt asupra statului de drept”, a declarat Sebastian Kaleta pe Twitter.

Premierul maghiar Viktor Orban, autointitulat „iliberal”, și partidul său eurosceptic Lege și Justiție (PiS), aliat al acestuia la Varșovia, s-au luptat cu țările liberale din UE și cu executivul blocului de la Bruxelles în ceea ce privește drepturile femeilor, ale persoanelor LGBT și ale migranților, precum și libertatea presei, a instanțelor și a mediului academic.

Cu toate că activiștii pentru drepturile omului au tras un semnal de alarmă cu privire la afectarea statului de drept, Orban și PiS se bucură de un sprijin constant datorită cheltuielilor publice mari, retoricii naționaliste și politicilor conservatoare.

UE nu a reușit aproape deloc să forțeze cele două foste țări membre comuniste de pe flancul său estic să se răzgândească, dar anul trecut a convenit asupra noului mecanism de reținere a finanțării din bugetul comun al blocului pentru cei care încalcă legile comune, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului și ale cetățenilor.

„Polexit”

Acest instrument nu a fost încă utilizat, iar o eventuală hotărâre a Curții Europene de Justiție va determina dacă are mai multă putere decât garanțiile democratice existente anterior.

De la aderarea la UE în 2004, Polonia a fost unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor de dezvoltare ale blocului comunitar, care au rolul de a ajuta țările membre mai sărace să recupereze decalajele față de cele mai înstărite.

Pe măsură ce această țară de 38 de milioane de locuitori se îmbogățește, ar deveni mai degrabă un contributor net decât un beneficiar al fondurilor UE.

Un deputat al partidului de coaliție junior, cunoscut pentru retorica sa dură, a declarat luna trecută că Polonia ar putea organiza un referendum privind ieșirea din UE în 2027, când se va încheia actualul buget pe termen lung. Premierul polonez a respins orice discuție despre un „Polexit”.

 

Se deschide circulația pe Lotul 2 din Autostrada Sebeș – Turda

Pe 30 noiembrie se deschide circulația pe Lotul 2 din Autostrada Sebeș – Turda, conform Planului de Management de Trafic aprobat de către CNAIR și IGPR.

Traficul va rămâne restricționat pe o bandă pe sens, pe o distanță de 1,5 km, până în luna aprilie-mai 2022. În zona Dealului Oiejdea, unde au apărut alunecări de teren, una dintre căi nu este încă finalizată. Ca atare, pe acest sector – de 1,5 km – se va circula în ambele sensuri, dar pe o singură cale, în regim de Drum Național. Situația a impus limitarea vitezei la 60 km/h în zona respectivă, dar și limitarea la 100 de km/h pe restul lotului 2.

Constructorul va trebui să monteze toate elementele de siguranță și să semnalizeze prin marcaje provizorii zonele unde acestea nu sunt definitivate. Deschiderea circulației nu va însemna însă că Antreprenorul va fi scutit de finalizarea tuturor lucrărilor, așa cum prevede contractul. Deși se află în întârziere, antreprenorul și-a asumat că încheie toate lucrările, până în aprilie 2022.

„Am fost să verific ce se întâmplă pe Lotul 2 Sebeş – Turda. Azi de dimineaţă i-am chemat la Minister pe cei care se ocupă direct de proiect şi beneficiarii: CNAIR. Şi având în vedere că mai sunt câteva lucruri minore care pot fi terminate până mâine, odată cu finalizarea acestor lucrări, mâine după-masă se va da drumul la Lotul 2 Sebeş – Turda, cu restricţiile pe care le-am anunţat inclusiv de vineri şi anume acel kilometru unde va fi circulaţia pe o singură bandă. Vreau ca aceste lucruri să se desfăşoare normal. Domnul director Pistol vă anunţ că odată terminată acea predare-primire sau dare în circulaţie lucrurile trebuie să se desfăşoare normal, cum trebuie şi de acum încolo. Fără festivisme, fără tăieri de panglici, fără chestiuni care nu-şi au locul, pentru că nu e loc de festivism. Datoria statului faţă de cetăţeni este una mare, de 30 de ani. Am făcut lucrurile acestea pe repede-înainte pentru că exista riscul să mai stăm 3-4-5-6 zile cu lucrurile terminate şi nefolosit acel tronson. Am fost, am făcut verificări, am luat toate măsurile de siguranţă şi am discutat cu colegii din Minister. Imediat cum sunt finalizate ultimele şi pot fi făcute până mâine, acest tronson va fi dat în circulaţie, astfel încât de la Sebeş la Cluj să se poată circula în regim de autostradă, cu acele restricţii şi insist.”, a declarat ministrul Sorin Grindeanu. 

Informații suplimentare

Contractul pentru Lotul 2 al A10 (Sebeș-Turda) a fost semnat în noiembrie 2014, cu Asocierea Aktor S.A.- S.C. Euroconstruct Trading SRL și avea inițial ca termen de finalizare a lucrărilor luna octombrie 2016.

La momentul semnării, valoarea contractului era de aproximativ 550 de milioane de lei, fără TVA, o sumă deloc mică pentru acea perioadă. În atribuțiile Asocierii intra, conform contractului, inclusiv elaborarea Proiectului Tehnic, în baza căruia urma să se construiască acest sector de autostradă.

Însă, chiar propriul proiect a început să creeze probleme Antreprenorului, care a intrat într-o cascadă de întârzieri. Astfel, o lucrare care ar fi trebuit să dureze 2 ani, a ajuns să dureze peste 7 ani.

Aceasta în condițiile în care pe toate celelalte 3 Loturi ale A10, se circulă deja, pe primele două încă din vara anului 2018.

Nici acum nu se poate vorbi despre recepția lucrării, ci doar despre deschiderea circulației, între Alba Iulia Nord și Aiud, unde se află cei aproximativ 24 de km ai Lotului 2, nefinalizat în totalitate, din cei 70 de km ai A10.

 

 

 

IMM-urile trebuie să depună cererea pentru compensarea consumurilor de energie electrică și/sau gaze naturale

Ordinul pentru aprobarea procedurii şi termenelor de decontare a sumelor aferente schemei de compensare, documentele în baza cărora se realizează decontarea, precum şi alte măsuri necesare aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021 – 2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” a fost publicat în Monitorul Oficial.

Începând cu data de 1 noiembrie 2021, furnizorii de energie electrică și/sau gaze naturale aplică în facturile emise schema de compensare.

PLAFONAREA PREȚURILOR se va aplica la toți consumatorii casnici, spitale publice și private definite conform Legii nr. 95/2006, unităţi de învăţământ publice și private definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, creșe, organizaţii neguvernamentale, unitățile de cult astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 489/2006 și furnizori publici şi privaţi de servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale.

Pe lângă prețul plafonat, aproximativ 70% dintre consumatorii casnici vor beneficia și de schema de compensare, pentru lunile noiembrie 2021-martie 2022, cu luarea în considerare a unui preţ de referinţă de 0,68 lei/kwh la energie electrică, respectiv cu luarea în considerare a unui preţ de referinţă al gazului natural de 125 lei/Mwh.

Cantitățile de energie pentru care se acordă compensație:

  • 300 kwh/lună – 1500 kWh energie electrică pentru întreaga perioadă ( noiembrie 2021 – martie 2022)
  • echivalentul în kWh a 1000 m3 de gaze naturale pentru întreaga perioadă ( noiembrie 2021 –  martie 2022)

Cererea poate fi descărcată de aici: http://energie.gov.ro/ordin-decontare/

IMPORTANT: 1. Dacă cererea nu va fi transmisă furnizorii nu vor aplica măsura de compensare

2. Se acceptă o abatere în favoarea beneficiarului compensaţiei de maximum 10%.

 

 

 

Locuitorii Sectorului 6 își pot descărca certificatul fiscal din aplicație

Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 6 este prima instituție din țară care s-a conectat la Sistemul Național de Interoperabilitate (SNI), care fost lansat pe 24 noiembrie, de către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Cetățenii Sectorului 6 își pot descărca singuri de acum certificatele de atestare fiscale, necesare pentru orice bun vândut, și nu mai sunt obligați să se prezinte la ghișeu. În acest prim flux, platforma SNI va genera automat, la cerere, documentul.

„Interoperabilitatea este baza infrastructurii digitale a României și temelia administrației publice de nivel european. Am lansat pentru cetățeni primul flux de interoperabilitate din România, primul pod pe care ADR l-a construit pentru interconectarea sistemelor informatice insulare ale sectorului public. Prin acest prim flux, am interconectat bazele de date ale Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale a Sectorului 6 din București și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România. În continuare, obiectivul nostru este de a aduce toate bazele de date la un loc”, a precizat președintele ADR, Octavian Oprea.

SNI poate fi accesat la adresa https://cetatean.gov.ro.

Scopul SNI este de a interconecta sistemele informatice guvernamentale și datele asociate acestor sisteme, într-un mod în care datele pot fi partajate între părți, indiferent de tehnologia folosită în construcția sistemelor și indiferent de tipul bazelor de date folosite.

Ghidul de utilizare a platformei SNI este disponibil în format PDF aici: .

 

Zi liberă pentru salariaţii din sectorul public

0

Guvernul a stabilit ca data de 29 noiembrie 2021 să fie zi liberă pentru salariații din sectorul public, având în vedere că marți, 30 noiembrie, și miercuri, 1 decembrie, sunt zile libere nelucrătoare conform Codului Muncii.

Prevederile actului normativ nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza procesului de producţie sau specificului activităţii, și nici magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 29 noiembrie sau participanţilor în aceste procese.

De asemenea, la solicitarea justificată a conducătorului instituției sau autorității publice, prevederea potrivit căreia ziua de 29 noiembrie este zi liberă ar putea să nu se aplice.

Potrivit documentului aprobat de Guvern, prin centrala Ministerului Finanțelor se vor efectua operațiuni de încasări și plăți, operațiuni de plăți privind serviciul datoriei publice, precum și eventualele operațiuni de debitare dispuse de Comisia Europeană din contul de resurse proprii în lei deschis la Trezoreria Statului.

De asemenea, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, care în data de 29 noiembrie 2021 au scadenţă la obligaţiile de plată aferente convenţiilor de împrumuturi din venituri din privatizare, potrivit scadenţarelor de plată anexate acestora la convenţiile de împrumut, vor efectua plata sumelor scadente înaintea acestei date.

Pentru recuperarea zilei libere, instituţiile şi autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 31 decembrie 2021, potrivit planificărilor stabilite.

 

Spectatorii au din nou liber în tribune la competițiile sportive

Sportul românesc se bucură de măsuri de relaxare privind participarea spectatorilor la competițiile sportive, ca urmare a hotărârii de guvern adoptate în ședința de Guvern, pentru modificarea anexelor nr. 2 și 3 la H.G. nr. 1183/08.11.2021, privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 9 noiembrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Astfel, potrivit noilor reguli, competiţiile sportive se vor putea desfășura cu spectatori în tribune, în limita a 30% din capacitatea maximă a spaţiului, atât în spații închise, cât și deschise.

Participarea la aceste activități este permisă doar pentru persoanele care dețin certificat verde, respectiv:

  • sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;
  • se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2.

Accesul spectatorilor în tribune este permis doar în intervalul orar 05:00 – 21:00. Această măsură reprezintă un câștig major pentru sport, sportivi și iubitorii sportului.

“Este o primă măsură în favoarea sportului, pe care noul guvern o adoptă din prima zi, după cea de reorganizare a MTS ca Ministerul Sportului. Desigur, este nevoie de multă responsabilitate și pe mai departe. Este nevoie de respectarea măsurilor în vigoare și de continuarea campaniei de vaccinare, pentru că doar așa putem limita efectele negative ale acestei pandemii și reveni spre normalitate”, a declarat Ministrul Sportului, Eduard Novak. 

Ministerul Sportului face toate eforturile pentru a încuraja vaccinarea, pentru a promova sănătatea și viața. Regulile generale aplicabile evenimentelor sportive în aer liber și în spații închise se regăsesc în cuprinsul Ordinului comun MTS/MS nr. 535/1.505/2021.

 

A început transmiterea contractelor pentru schema HoReCa

Începând de astăzi, ora 12.00, a fost inițiată etapa de transmitere a celor 𝟴.𝟯𝟲𝟵 de contracte de finanțare aferente schemei de ajutor de stat destinate domeniului HoReCa, în valoare de 𝟮.𝟭𝟰𝟰.𝟭𝟭𝟱.𝟯𝟰𝟵 𝗹𝗲𝗶.

Aplicanții vor intra pe plaformă la secțiunea 𝗖𝗼𝗻𝘁𝗿𝗮𝗰𝘁𝗮𝗿𝗲, vor introduce IBAN-ul (𝘤𝘰𝘯𝘵 𝘤𝘶𝘳𝘦𝘯𝘵 𝘴𝘢𝘶 𝘤𝘰𝘯𝘵 𝘥𝘦 𝘨𝘳𝘢𝘯𝘵), vor descărca contractul de finanțare, îl vor semna cu semnătură electronică și îl vor reîncărca în maximum 10 zile de la transmitere.

Conform procedurii programului la art. 6.7 alin. (2), aplicanții care nu semnează și nu transmit contractul de finanțare până la termenul limită prevăzut la art. 6.7. alin. (1) vor primi decizie de respingere, semnată electronic de ordonatorul terțiar de credite, transmisă prin contul din paltformă.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, Serviciul de Telecomunicatii Speciale împreună cu structura de specialitate din cadrul ministerului au elaborat 𝗺𝗮𝗻𝘂𝗮𝗹𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝘂𝘁𝗶𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 al modulului de contractare pe care îl gasiți aici: .

 

Mugurel Cozmanciuc: Rectificare bugetară pentru rezolvarea problemelor

,,Rectificarea bugetară arată că guvernul are bani pentru compensarea facturilor la curent și gaze, ajutoarele de încălzire, salariile personalului medical. Politicile liberale au făcut posibilă creșterea economică care a asigurat finanțarea pentru toate aceste măsuri. Rectificarea bugetară a fost făcută posibilă de creșterea economică peste așteptări produsă de politicile liberale, creștere ce ne-a permis să achităm cheltuielile neprevăzute la începutul anului (de exemplu – ajutoarele de încălzire și sumele pentru compensarea facturilor la energie), ori generate de dinamica pandemiei (testele de salivă, gravitatea valului 4 produs de o tulpină mult mai contagioasă), dar și pentru măriri de alocații și pensii substanțiale în 2022.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc. 

Prin această rectificare bugetară:

  • se rezolvă toate problemele de finanțare pentru încheierea anului 2021.
  • se realocă bani către domeniile în care era nevoie urgentă de fonduri
  • ne menținem în țintele procesului de reducere a deficitului bugetar convenite cu Comisia Europeană, care vizează reducerea graduală a deficitului guvernamental la 8% din PIB în 2021, la 6,2% din PIB în 2022, la 4,4% din PIB în 2023 şi la 2,9% din PIB în 2024.”, a conchis deputatul.