Acasă Blog Pagina 473

Aprobarea schemei de ajutor de stat pentru aeroporturile din România

A fost semnat Ordinul Comun al ministrului Transporturilor și Infrastructurii și ministrului Lucrărilor Publice și Administrației, prin care este aprobată schema de ajutor de stat pentru aeroporturile cu un trafic anual cuprins între 200 de mii și 3 milioane de pasageri.

Prin aprobarea acestui Ordin se va asigura astfel acoperirea deficitului de lichidități cu care se confruntă un număr de 7 aeroporturi din România, din cauza crizei generate de pandemia COVID 19.

  • Aeroportul Internațional “Avram Iancu” din Cluj
  • Aeroportul Internațional Iași, Sibiu, Craiova
  • Aeroportul Internațional “George Enescu” din Bacău
  • Aeroportul Internațional “Ștefan cel Mare” din Suceava
  • Aeroportul Internațional “Traian Vuia” din Timișoara.

Valoarea totală a bugetului schemei de ajutor de stat este de până la 51,5 milioane de lei.

Schema de ajutor de stat a fost autorizată de către Comisia Europeană, în data de 13.12.2021. Sumele pot fi utilizate pentru achitarea facturilor restante, ceea ce va aduce la echilibrarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale respectivelor aeroporturilor.

Aeroportul “Traian Vuia” din Timișoara, aflat sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), poate primi până la 9 milioane de lei, bani alocați prin bugetul MTI. Astfel, anul viitor, Aeroportul “Traian Vuia”, din Timișoara, va putea să își continue activitatea la standardele specifice de siguranță, securitate și de calitate a serviciilor.

Informații suplimentare:

Guvernul României a primit din partea Asociației Aeroporturilor din România cererea de acordare a unui sprijin financiar, pentru aeroporturile care în anul 2019 au înregistrat un trafic mai mare de 200.000 de pasageri și mai mic de 3 milioane de pasageri, respectiv Bacău, Cluj, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava, Timișoara și care în prezent se confruntă cu dificultăți majore cauzate de nivelul scăzut al traficului și implicit al veniturilor în perioada iulie 2020 – decembrie 2021.

Aeroporturile din Cluj, Iași, Sibiu, Suceava, Craiova și Bacău funcționează ca regii autonome de interes regional, în subordinea județelor, în timp ce aeroportul din Timișoara este organizat ca societate pe acțiuni la care statul, reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, deține 80% din pachetul de acțiuni.

În raport cu solicitarea Asociației Aeroporturilor din România, la propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Guvernul a aprobat, în ședința din data de 04.10.2021, Memorandumul cu tema: Acordarea unor ajutoare de stat operatorilor economici care administrează aeroporturile care în anul 2019 au înregistrat un trafic de pasageri mai mare de 200.000 de pasageri și mai mic de 3 milioane pasageri, pentru depășirea dificultăților financiare cu care se confruntă, cauzate de criza generată de pandemia COVID-19, în baza art. 107 alin.(3) lit. b) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și a Cadrului temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19, promovat de Comisia Europeană, care prevede un buget total de 51.544 mii lei, pentru operatorii economici care administrează aeroporturile mai sus menționate.

Întrucât măsura de sprijin reprezintă ajutor de stat, aceasta este supusă obligației de notificare la Comisia Europeană, în temeiul dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene.

În acest sens, intenția statului român de a acorda un ajutor de stat operatorilor economici care administrează aeroporturile care în anul 2019 au înregistrat un trafic mai mare de 200.000 de pasageri și mai mic de 3 milioane pasageri, pentru depășirea dificultăților financiare cu care se confruntă, cauzate de criza generată de pandemia COVID-19, a fost pre-notificată Comisiei Europene.

În data de 18.11.2021, Comisia Europeană a invitat autoritățile române să transmită notificarea formală, în vederea autorizării schemei de ajutor de stat. Aceasta a fost transmisă, validată și înregistrată de Comisia Europeană în data de 25.11.2021.

Suma autorizată de Comisia Europeană va fi alocată prin bugetele ordonatorilor principali de credite, consiliile județene pentru aeroporturile regionale și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru Societatea Națională Aeroportul Internațional Traian Vuia – Timișoara, cu respectarea prevederilor deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat.

 

Acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public

Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022.

Măsura este prevăzută în Programul de guvernare 2021-2024 și este menită să vină în sprijinul acestei categorii de persoane vulnerabile, în perioada de iarnă, ca sprijin excepțional.

Actul normativ prevede ca ajutorul financiar să se acordă diferențiat, astfel:

  • 1.200 lei pentru pensionarii sistemului public de pensii și pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special cu venituri mai mici sau egale cu 1.000 lei;
  • ca diferență între nivelul de 2.200 lei și nivelul veniturilor cumulate din pensie sau din drepturile prevăzute de actele normative cu caracter special, pentru pensionarii și beneficiarii cu venituri între 1.001 – 1.600 lei inclusiv. Spre exemplu, pentru o pensie de 1.001 lei se acordă un ajutor de 1.199 lei, pentru o pensie de 1.002 lei, ajutorul va fi de 1.198 lei, iar suma acordată va scădea pe măsură ce pensia este mai mare, astfel că pentru o pensie de 1.600 de lei, ajutorul va fi de 600 de lei.

Ajutorul financiar se acordă din oficiu, în luna ianuarie 2022, odată cu drepturile de pensie aferente acestei luni, persoanelor din evidența caselor teritoriale de pensii care au domiciliul în România.

Guvernul a stabilit ca ajutorul financiar să nu se ia în calcul la stabilirea ajutorului pentru încălzire și a suplimentului pentru energie. De asemenea, nici majorarea punctului de pensie și a indemnizației sociale să nu fie luată în calcul pentru acordarea ajutorului de încalzire și a suplimentului pentru energie în acest sezon rece.

În total, 2,45 milioane pensionari vor beneficia de acest tip de sprijin.

 

Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: Precizări legate de PNRR

,,Nu există nicio dispoziție specifică în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care să oblige autoritățile române să impună interzicerea încălzirii pe bază de lemne până în 2023. Planul de redresare și reziliență al României cuprinde reforme și investiții privind sistemele de gestionare și de guvernanță ale pădurilor menite să abordeze problema exploatării forestiere ilegale intensive a pădurilor din România, din cauza căreia asistăm la o reducere a absorbției naturale de carbon de către păduri, la pierderea semnificativă a biodiversității și la o creștere a riscurilor de dezastre (componenta „Păduri și protecția biodiversității”). În mod similar, reforma privind decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire asigură sustenabilitatea și trasabilitatea biomasei, pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor și pentru a diversifica mixul energetic utilizat, pe lângă biomasa forestieră, pentru încălzire și răcire. (Componenta „energie”)”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc. 

,,Acestea fiind spuse, o nouă strategie națională pentru păduri și legislația secundară ulterioară vor stabili criterii de durabilitate pentru biomasa forestieră utilizată în scopuri energetice și vor include acțiuni specifice de combatere a exploatării forestiere ilegale și de îmbunătățire a gestionării pădurilor. Se preconizează că un sistem informatic integrat (care va include SUMAL – sistemul românesc de urmărire a materialelor lemnoase) va monitoriza obligațiile legale referitoare la recoltarea lemnului, regenerarea în timp util a pădurilor, sănătatea pădurilor, starea de conservare a habitatelor forestiere, impactul schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice a diferitelor ecosisteme forestiere. De asemenea, trebuie remarcat faptul că planul include măsuri de eficiență energetică pentru clădirile private/publice, cu obiectivul de a se realiza cel puțin o renovare la nivel mediu, reducându-se astfel consumul de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 %. În plus, planul include investiții în centrale de cogenerare de înaltă eficiență pentru sistemele de termoficare. Mai mult, se preconizează că rețeaua de distribuție a gazelor care va permite transportul hidrogenului verde în regiunea Oltenia va înlocui combustibilii solizi și biomasa, care se utilizează în prezent pentru încălzirea locuințelor, apa caldă menajeră și gătit.”, a conchis deputatul. 

 

Au fost aprobate plafoanele alocate schemelor de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic

În Ședința Guvernului a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora, pentru anul de cerere 2021.

Prin prezentul act normativ s-a aprobat plafonul de 114.156.810 euro, respectiv 564.790.817,475 lei, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2021, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, repartizat astfel:

a) 1.680.000 euro, respectiv 311.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte;

b) 13.125.000 euro, respectiv 935.937,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne;

c) 99.324.810 euro, respectiv 409.497,475lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;

d) 27.000 euro, respectiv 582,5lei, pentru specia viermi de mătase.

Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor menționate anterior la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramul de gogoși crude de mătase eligibile.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,9475 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021.

Resursele financiare se asigură de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anii 2021 şi 2022.

Temeiul legal al prezentei Hotărâri este OUG nr.11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.  Condițiile de eligibilitate pentru accesarea schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic sunt reglementate în Ordinul MADR nr.45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) și art. 35 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2021.

 

Mugurel Cozmanciuc: O serie de măsuri importante pentru populație

,,Guvernul condus de prim-ministrul PNL a adoptat o serie de măsuri importante pentru populație.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc. 

  • Începând cu 1 ianuarie 2022 se aplică o cotă de TVA de 5% pentru livrarea de energie termică, atât pentru populație, cât și pentru școli și spitale și alte instituții publice, pentru atenuarea impactului creșterii prețurilor. Măsura are aplicare 5 luni, între 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. Măsura vine în sprijinul populației și al instituțiilor publice pentru a limita impactul creșterii facturilor la energia termică.
  • Se va aplica o cotă redusă de TVA de 5%, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice a unei singure locuințe a cărei valoare depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul în lei a aproximativ 140.000 euro.”, a conchis deputatul.

 

Peste 22 mil. de euro pentru modernizarea sistemului energetic din România

Un important proiect de investiții pentru modernizarea sistemului energetic din România primește peste 22,9 milioane de euro din Fondul pentru modernizare.

Ca urmare a Deciziei pozitive de plată a Comisiei Europene, Banca Europeană de Investiții (BEI) a făcut prima plată din bugetul Fondului pentru modernizare pentru primul proiect românesc de investiții acceptat pentru finanțare din acest  mecanism. Proiectul, Linie Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Constanța Nord – Medgidia Sud, propus de CNTEE Transelectrica SA și transmis către BEI de Ministerul Energiei prin intermediul platfomei aferente, a fost confirmat, ulterior, de BEI ca investiţie prioritară, în conformitate cu prevederile articolului 10d(2) din Directiva (UE) 2003/87 (cu modificările si completările ulterioare) cu încadrarea în aria de prioritate “modernizarea reţelelor energetice”.

Linia Electrică Aeriană (LEA)  400 kV Constanța Nord – Medgidia Sud este o investiție cu o valoare eligibilă de 22,9 milioane de euro și presupune construirea a 35,35 de noi kilometri de linie electrică aeriană, 2 kilometri de linie electrică subterană, precum și extinderea stațiilor Constanța Nord și Medgidia Sud. Implementarea proiectului se va realiza în perioada 2021- 2024.

”Rămâne o prioritate să facem cât mai multe investiții în domeniul energiei. Prin Fondul pentru Modernizare, unde avem la dispoziție miliarde de euro, vom avea o parte din sumele necesare să finanțăm aceste proiecte de investiții. Avem deja un prim proiect aprobat, care va fi demarat în curând. Vom continua să facem investiții ca în perioada următoare România să devină independentă energetic”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.

Investiția pentru construirea noii Linii Electrice Aeriene 400 kV Constanța Nord – Medgidia Sud se încadrează în obiectivele definite prin Directiva (UE) 2018/410, care își propune rentabilizarea reducerii emisiilor de dioxid de carbon și sporirea investițiilor care conduc la îndeplinirea țintelor stabilite.

Implementarea proiectului “Noua Linie Electrică Aeriană (LEA) 400kv d.c. Constanța Nord – Medgidia Sud” va permite integrarea unei producții suplimentare de energie electrică din surse regenerabile de circa 685 MW în zona Dobrogea contribuind astfel la securitatea, flexibilitatea și adecvanța Sistemului Energetic Național și oferind premisele punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție de energie din surse regenerabile. De asemenea, va asigura o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 16.000 de tone pe an.

Noua linie de 400 kV dintre Constanța Nord și Medgidia Sud are un rol important în procesul de reconfigurare a sistemului energetic și a rețelei electrice de transport în acord cu noile direcții stabilite prin pachetele legislative europene „Green Deal” și „Fit for 55”. Tranziția energetică impune o adaptare rapidă a rețelei electrice de transport și intensificarea ritmului de extindere a acesteia prin noi investiții.

Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument cheie pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice, care prevăd îmbunătățiri în eficiență energetică, modernizarea sistemelor energetice și tranziția în regiunile dependente de cărbune în Statele Membre cu PIB pe cap de locuitor la prețul pieței mai mic de 60% din media UE.

Fondul este finanțat prin tranzactionarea pe piață a 2% din totalul certificatelor alocate statelor membre prin schema EU ETS pentru perioada 2021-2030 a căror sumă se încadrează în prezent la peste 14 miliarde de euro pentru Romania. De bugetul Fondului pentru Modernizare beneficiază 12 state din Uniunea Europeană: România, Bulgaria, Croația, Estonia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Grecia și Portugalia.

 

Măsuri pentru combaterea traficului ilegal de deșeuri

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerului Afacerilor Interne, Guvernul României a aprobat o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deşeuri.

”Mă bucur că Guvernul a răspuns astăzi pozitiv acestei propuneri comune, deoarece este în joc viitorul nostru și al copiilor noștri. Prin acest demers, vom limita la 15 numărul punctelor de frontieră pe unde poate intra în țară materie primă pentru industria reciclării și vom crea o bază de date a companiilor care au dreptul să aducă în România aceste materiale. Alături de colegii din #MAI am creat cadrul legal pentru a controla foarte minuțios toate aceste transporturi și pentru a ne asigura că ele conțin exact ceea ce este prevăzut în documentele de transport. Tot ce nu este înregistrat se va întoarce în țara de proveniență chiar de la graniță, iar transporturile se dovedesc a fi în regulă și care intră în țară vor fi monitorizate în timp real, până la destinație. Astfel ne vom asigura că România nu devine groapa de gunoi a nimănui și că toată lumea respectă legislația națională și europeană”, a declarat Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) va fi instituţia care va urmări cantităţile care intră şi se va asigura că acestea sunt corelate cu capacitatea de reciclare a firmelor la care deşeurile ar trebui să ajungă, punând la dispoziţia utilizatorilor, în mod gratuit, sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD). AFM va pune la dispoziţia Gărzii Naționale de Mediu informații referitoare la cantitățile de deșeuri provenite din import destinate valorificării strict în instalații autorizate din punct de vedere al mediului, pe coduri, categorii și cantități de deșeuri strict determinate.

Noile prevederi legislative vor conduce la crearea unui sistem eficient, mai uşor de monitorizat şi controlat în ceea ce priveşte transferul deşeurilor, această activitate revenind în exclusivitate Gărzii Naţionale de Mediu.

 

Programul Casa Verde Fotovoltaice pentru persoane fizice

Începând cu data de 22 decembrie 2021, ora 10:00, persoanele fizice interesate să se înscrie în Programul Casa Verde Fotovoltaice se pot adresa instalatorilor validați în vederea înscrierii în program. AFM a publicat lista instalatorilor validați pe site-ul instituției.

Valoarea disponibilă pentru reluarea înscrierilor în cadrul Programului Casa Verde Fotovoltaice este de 263.700.000 lei. Pentru a crește șansele utilizării integrale a bugetului alocat, în aplicația informatică, se va perrmite înscrierea în limita a 150% din valoarea alocată fiecărei regiuni.

„Având în vedere interesul major de care se bucură acest program, estimăm că bugetul alocat sesiunii care va fi lansată săptămâna viitoare, va fi epuizat destul de rapid, dar asigurăm solicitanții că fondurile vor fi suplimentate. Pentru anul viitor, vom aloca un buget total de 650 milioane lei. Planificăm ca timp de 10 luni, începând cu luna ianuarie 2022, programul să se desfășoare lunar cu un buget de 65 milioane lei/lună, urmând ca în luna noiembrie, bugetul alocat să aibă o valoare echivalentă cu suma neutilizată din primele 10 luni de desfășurare a programului. Astfel, vom putea aproba toți solicitanții care vor dori să participe în cadrul Programului Casa Verde Fotovoltaice”, a declarat Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Finanţarea se acordă în procent de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei. Suma finanţată de AFM se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferenţa se suportă de către beneficiarul final, din surse financiare proprii. Sunt considerate eligibile numai cheltuielile efectuate după semnarea contractului de finanţare nerambursabilă încheiat între beneficiarul final şi Autoritate, astfel:

  • cheltuielile cu achiziţia sistemului de panouri fotovoltaice cu putere minimă instalată de 3kWp, având ca principale părţi componente: panouri fotovoltaice; invertor/invertoare; structura de susținere a sistemului; tablou electric curent continuu/curent alternativ;
  • cheltuielile cu montajul şi punerea în funcţiune a sistemului de panouri fotovoltaice;
  • TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

 

Majorarea alocației de stat pentru copii și acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi

Guvernul a decis ca, începând cu luna ianuarie, alocația de stat pentru copii să fie majorată și să se acorde, în mod excepțional, o indemnizație suplimentară pentru persoanele cu dizabilități.

Astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani.

De asemenea, se majorează la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Alocația de stat se cumulează cu indemnizația lunară, cu stimulentul lunar sau stimulentul de inserție prevăzute de OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

O altă măsură prevăzută de noul act normativ se referă la acordarea, în mod excepțional, a unei indemnizații suplimentare, cea de-a 13-a, pentru persoanele cu dizabilităţi, indiferent de venituri. Indemnizaţia compensatorie se acordă o singură dată, anul viitor, în luna ianuarie, astfel:

  • pentru adulții cu dizabilități, indemnizația compensatorie va fi de 350 de lei pentru persoana cu handicap grav, 265 de lei în cazul handicapului accentuat și 60 de lei pentru persoana cu handicap mediu.
  • pentru copilul cu handicap, indemnizația compensatorie se ridică la 300 de lei în cazul în care acesta este încadrat cu handicap grav, 175 de lei pentru cel cu handicap accentuat și 60 de lei pentru copilul cu handicap mediu.

Fondurile necesare pentru plata indemnizației compensatorii sunt suportate din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și agențiile sale teritoriale.

 

Majorarea punctului de pensie cu 10% și a indemnizației sociale pentru pensionari cu 25%

Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență pentru majorarea valorii punctului de pensie și a indemnizației sociale pentru pensionari, începând cu luna ianuarie a anului viitor.

Astfel, valoarea punctului de pensie crește de la 1.442 lei, cât este în prezent, la 1.586 lei. Actul normativ aprobat de Executiv mai prevede că începând cu anul 2023 valoarea punctului de pensie se majorează cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, comunicați de Institutul Național de Statistică.

În ceea ce privește indemnizația socială pentru pensionari, Guvernul a aprobat majorarea de la 800 lei la 1.000 lei, ceea ce reprezintă o creștere de 25%.