Acasă Blog Pagina 472

Csilla Hegedüs: contractele vor fi semnate în cel mult 3 luni!

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a făcut un pas important pentru implementarea cu succes a proiectelor europene în România, atât prin diminuarea birocrației, cât și prin scurtarea perioadelor de așteptare, care îngreunează viața de zi cu zi a beneficiarilor. 

Implementez proiecte de 20 ani și știu cât de dificilă este birocratizarea excesivă, termenele prea lungi în care se primesc răspunsuri la întrebări sau la modificările solicitate. Știu cât de enervant este când ți se cer lucruri inutile. Aveam nevoie de schimbări imediate!„, a declarat secretarul de stat Hegedüs.
„O schimbare majoră vizează chiar primul pas de la depunerea proiectului. Astfel, în cel mult 3 luni de la depunerea aplicațiilor, vor fi semnate contractele de finanțare cu beneficiarii ai căror proiecte au fost selectate, scurtându-se perioada de așteptare, astfel încât proiectele să poată fi implementate fără întârzieri. Aceste măsuri pot fi aplicate doar cu sprijinul și implicarea beneficiarilor. De asemenea, am decis să monitorizăm lunar respectarea termenelor de către Autoritatea de Management și Organismele Intermediare, pentru a preveni întârzierile nejustificate și pentru a ne asigura că proiectele pot fi implementate în condiții de maximă legalitate. Am stabilit și unele măsuri de digitalizare pentru proiectele finanțate prin POCU 2014-2020, pentru a evita plimbarea hârtiilor și așteptările inutile în implementare”, a mai precizat oficialul MIPE.

Prin măsurile luate, peste 3,2 milioane beneficiari finali (copii, tineri, persoane vulnerabile, antreprenori și angajați în sistemul de educație) vor primi servicii de calitate mai rapid și mai eficient.

Programul Operațional Capital Uman are un buget de 5.097.252.945 euro. În actuala perioadă de programare, prin acest Program au fost semnate 2.165 contracte de finanțare.

Noi măsuri de digitalizare a cererilor de finanțare pentru Programul Capital Uman 2014-2020

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a realizat în ultima perioadă mai multe modificări cu privire la Programul Operațional Capital Uman în scopul simplificării procedurilor pentru Beneficiarii de proiecte europene. Principalele noutăți constau în elaborarea unei instrucțiuni cu noi măsuri de digitalizare și actualizarea Manualului Beneficiarului POCU 2014-2020.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat instrucțiunea POCU nr. 14/06.07.2021 care vizează stabilirea unor măsuri de digitalizare pentru implementarea proiectelor finanțate prin POCU 2014-2020. Prezenta instrucțiune înlocuiește Instrucțiunea AM POCU nr. 8/03.06.2020, iar principalele modificări vizează simplificarea fluxului privind înlocuirea de membri în echipa de implementare și modificarea contractelor sau deciziilor de finanțare prin act adițional. Astfel, pot fi rezolvate două cereri deschise concomitent în MySMIS, reducându-se considerabil riscul blocării activităților proiectelor ca urmare a echipelor de implementare incomplete.

În ceea ce privește Manualul Beneficiarului POCU 2014-2020, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat o versiune actualizată a acestuia, unde principala modificare este simplificarea mecanismului de verificare a Cererilor de Plată. Beneficiarii nu vor mai depune Raport Tehnic pentru Cererile de Plată, acestea fiind verificate doar în baza documentelor justificative aferente cheltuielilor pentru care se solicită plata, fiind necesară doar depunerea Raportului Tehnic cu 10 zile înaintea transmiterii cererii de rambursare aferente cererii de plată. În plus, pentru a optimiza activitatea de monitorizare a proiectelor de către Organismele Intermediare (OI), Autoritatea de Management POCU a definit modalitatea de derulare a vizitelor ad-hoc pentru activitățile on-line.

„Relația dintre Beneficiari și OIR/AM trebuie să fie una mai apropiată și mai eficientă. Beneficiarii trebuie să aibă parte de răspunsuri rapide pentru a diminua posibile blocaje în procesul de implementare a proiectelor. De acum, cererile de plată o să aibă un parcurs mult mai rapid, pentru ca Beneficiarii să-și poată continua activitățile fără a fi afectați de întârzieri în privința plăților facturilor, salariilor și ale subvențiilor. Unul dintre obiectivele noastre este să eliminăm aceste întârzieri și să sprijinim cât mai mult Beneficiarii în tot procesul de implementare”, a declarat Cătălina Bădoiu, secretar de stat și coordonator al procesului de simplificare din cadrul MIPE.

În cadrul MIPE, se lucrează permanent în scopul îmbunătățirii fluxului de date între Beneficiari și ofițeri, astfel încât volumul de documente și termenele de verificat cererile Beneficiarilor să fie diminuate considerabil, iar circuitul în MySMIS să fie unul mult mai simplu și rapid.

Facilități pentru soldații și gradații Armatei României

,,Guvernul a aprobat o Ordonanță de urgență privind facilități pentru soldații și gradații Armatei României. Astfel, aceștia vor putea folosi banii primiți pentru chirie de la stat pentru a cumpăra o locuință prin credit ipotecar și a plăti cu ei ratele.
De asemenea, la fel ca în cazul cadrelor militare, soldații și gradații profesioniști în rezervă sau scoși din evidențele militare, pensionarii militari care provin din rândul acestora, precum și membrii de familie, au dreptul la asistență medicală și medicamente, precum și acces în cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele de garnizoană și alte amenajări recreative sau sportive.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel.

Talibanii: Deținem 85% din teritoriul afgan. SUA s-a retras!

La ordinul lui Joe Biden, actualul președinte al Statelor Unite ale Americii, soldații americani aflați în misiune în Afganistan se întorc în state. În urma lor a rămas o țară semi-independentă, cu o administrație muribundă și un sistem economic dependent de ONU și SUA. Acum talibanii avansează din ce în ce mai mult în teritoriul afgan încât au ajuns să dețină controlul în 85% din țară.

Acum 2 zile, Vineri, 9 iulie.

Negociatorul taliban Shahabuddin Dilawar a declarat jurnaliștilor că sunt în negocieri cu alți câțiva afgani pentru a discuta despre un nou sistem: „care ar trebui să fie islamic, incluziv afgan și unit”. Mai târziu aceștia anunță că dețin controlul în aproximativ 85% din teritoriul Afganistanului. Talibanii declară, de asemenea, că nu vor ataca capitalele provinciale.

 

Îngrijorat de plecarea americanilor, Ministrul rus de externe Serghei Lavrov declară că:

Suntem îngrijorați de posibilitatea unor acțiuni militare care să treacă granițele Afganistanului spre Tadjikistan. Facem apel la discuții și dialog politic între toate părțile din Afganistan” – a spus S. Lavrov.

Ministrul rus de externe crede că talibanii vor avansa spre granița cu Tadjikistan unde se află o minoritate afgană. De asemenea, o mulțime de lupte s-au purtat în zona de nord a graniței cu Tadjikistan, declară S. Lavrov.

Olivier YPSILANTIS

Aflat în vizită în Rusia, Ministrul Afacerilor Externe al Indiei (EAM) Subrahmanyam Jaishankar, a ținut și el că:

Situația din Afganistan ne-a ocupat foarte mult atenția, deoarece are o implicație directă pentru securitatea regională. Credem că nevoia imediată a zilei este într-adevăr o reducere a violenței” – S. Jaishankar.

În timpul retragerii forțelor din SUA și a personalului multinațional de la Bagram, șeful statului din Afganistan, Ashraf Ghani a făcut o vizită la la fosta bază militară americană. De asemenea, vicepreședinte afgan, Amrullah Saleh a spus că, trupele americane s-au retras în mod grabnic și dezorganizat:

Forțele SUA s-au retras din baza Bagram fără coordonare cu guvernul afgan.” – a declarat Amrullah Saleh.

Deciși să păstreze o relație amiabilă și stabilă cu NATO, turcii s-au hotărât. Recep Tayyip Erdoğan, președintele turc, declară că Turcia s-a răzgândit și că va prelua misiunea aerodromului Kabul. După ce NATO le-a cerut asta odată ce americanii au decis să se  retragă.

Am stabilit ce responsabilități vom lua în discuțiile cu SUA și NATO. Vom face acest pas în cel mai potrivit mod.”, anunță R. Erdogan.

Acum 1 zi, Sâmbătă, 10 iulie.

Washingtonul crește, astfel presiunea diplomatică asupra guvernului din Kabul și a talibanilor pentru a ajunge la un acord comun de care vor beneficia ambele tabere. Dar și vecinii țării din centrul Asiei. India, Pakistan, Iran și Tadjikistan sunt îngrijorate de ascendența talibanilor.

Afganii declară că au recăpătat controlul asupra portului Islam Qala din Herat însă conform declarațiilor făcute de talibani, afirmația este complet falsă. Islam Qala, se afltă la doar aproximativ 15 kilometrii de granița cu Iranul, pe râul Harirud. Talibanii au răspuns imediat la această afirmație potrivit căreia se presupune că afganii au preluat portul Islam Qala din Herat, precum și zona Adraskan din acel district, însă nu este adevărat. Mojahedin sau Organizația Populară Mojahedin din Iran, o mișcare politică iraniană controlează portul Islam Qala, precum și toate zonele deschise din Herat.

Organizația Populară Mojahedin din Iran, este o organizație politică radicală iraniană, care a fost în trecut, un instrument vital în aducerea lui Ayatollah Khomeini la putere în Iran. Fost lider suprem al Iranului. Mojahedini a suportat apoi severitatea regimului de teroare introdus chiar de cel pe care l-au susținut. Iar acum formează coloana vertebrală a opoziției în Republica Islamică.

Noi grupări militare au fost trimise ieri, sâmbătă 10 iulie, în orașul lui Badghis, indicând faptul că talibanii nu luptă cu ANDSF, ci mai degrabă invers. Lupta continuă și acum.

Programul Rabla Plus a fost suplimentat cu 40 milioane lei

Administrația Fondului pentru Mediu va suplimenta din nou bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Programului Rabla Plus cu 40 milioane de lei.

Bugetul alocat inițial pentru persoanele fizice, în valoare de 200 milioane de lei a fost rezervat integral în mai puțin de 2 luni de la lansarea programului. De asemenea, prima suplimentare din acest an, în valoare de 20 milioane lei a fost epuizată, demonstrând interesul cetățenilor față de autovehiculele electrice, mai prietenoase cu mediul înconjurător.

În cadrul Programului Rabla Plus, se acordă două tipuri de ecotichete, respectiv 45.000 de lei pentru mașinile pur electrice și 20.000 de lei pentru mașinile hibrid plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autoturismului nou.

Cei care vor dori să renunțe la o mașină veche, poluantă, și să achiziționeze un autovehicul electric vor beneficia atât de prima de casare acordată prin Programul Rabla Clasic, în valoare de 7.500 de lei, cât și de ecotichetul alocat în cadrul Programului Rabla Plus.

Adevărul despre Siria. Războiul continuă!

Zilnic evenimentele politice sau situațiile economice ale statelor pot genera tot felul de crize. În ultima perioadă respectivele situații s-au accentuat, astfel, foarte multe state sunt într-o permanentă stare de degradare socială, politică și economică. Printre acestea sunt state precum: Libia, Liban, Israel, Etiopia, Somalia, Yemen, Armenia, Turcia, Ucraina, Haiti, Egipt, Sudan, Belarus, Rusia, R.P. Coreea de Nord, Venezuela, etc. Însă Siria reprezintă în momentul de față cel mai afectat stat din lume din toate punctele de vedere.

Situația din țara din Orientul Mijlociu a început să se degradeze încă din Primăvara Arabă când cetățenii au început să protesteze împotriva regimului condus de președintele țării, Bashar al-Assad. De atunci s-au infiltrat pe teritoriul Siriei, membrii ai grupării teroriste ISIL sau ISIS. Dar și grupări de liberare, precum PKK, care urmărește protejarea și conceperea unu stat kurd în interiorul Turciei, Irakului, Siriei și Iranului.

Imediat conflictul a izbucnit odată Primăvara Arabă din 2011, apoi a luat mai tare avânt după 2014. Sute de mii de refugiați sirieni, kurzi și alte etnii din respectiva țară au luat cu asalt Europa îndreptându-se spre Germania sau Regatul Unit, ori spre țările nordice. Astfel au declanșat o criză a refugiaților în toată Uniunea Europeană. Astăzi, SUA, dar și alte state europene, precum și Turcia și Rusia, sunt implicate direct în conflict. Rusia are și de ce, deoarece Siria găzduiește singurul port al marinei rusești la Marea Mediterană.

Turcia și ea s-a implicat direct în conflict deoarece nu dorește ca incursiunea kurdă să prindă avânt și să-i destabilizeze granițele estice. De asemenea, au ca pretext apărarea populație locale de teroriștii islamici. Folosindu-se de respectiva scuză armata lui Recep Tayyip Erdoğan – președintele turc – a reușit să pună bazele unui „cordon” demilitarizat în de-a lungul graniței de Nord a Siriei. Numai ieri s-a anunțat că „Consiliul Militar sirian Manbij a anunțat că a stricat planurile de infiltrare a grupurilor armate susținute de turci în apropierea satului al-Jat, la nord de orașul Manbij„. De asemenea, „Ministrul adjunct de externe al Siriei a spus că Turcia oferă sprijin militanților și nu este demnă să fie o țară garantă a formatului Astana”. De altfel, „următoarea întâlnire în „formatul Astana” va avea loc înainte de sfârșitul anului (declarația de închidere a Conferinței Astana-16)„.

Toate sursele dovedesc faptul că, SUA vrea să apere cetățenii sirieni și kurzi, însă în ultima perioadă au construit bază după bază în jurul terenurilor speciale de extracție a țițeiului. Probabil că protejează țițeiul spre a nu fi capturat de facțiunile teroriste islamiste sau de regimul al-Assad, ori de ruși sau turci. Însă o mare posibilitate ar fi ca SUA să fure din petrolul sirian prin Irak.

De asemenea, se știe faptul că, „forțele SUA, în colaborare cu Forțele Democratice Siriene Kurde (SDF), controlează majoritatea câmpurilor petroliere din nordul și estul Siriei.”

Nici Israel și Iran nu sunt mai „prejos”. În urmă cu ceva timp, Israelul a țintit spre a distruge baze militare Iraniene în Siria. Iranul fiind prezent spre a proteja regimul al-Assad.

Refugiați

Refugiații sirieni au depășit toate proporțiile graficilor de statistică din întreaga lume. Este singura țară din lume a cărei peste un sfert din populație s-a refugiat peste hotare. UNICEF crede că există peste 5,6 milioane de refugiați care au putut fi înregistrați. Dintre aceștia, peste 2,5 milioane de suflete sunt reprezentate de copii.

Cei mai mulți dintre refugiații sirieni au fugit în Egipt, Irak, Iordania, Liban sau Turcia. De asemenea, peste 20 de milioane de sirieni, inclusiv peste 6 milioane de copii au nevoie urgentă de ajutor. În 2021, peste 1 miliard de dolari vor fi alocați de UNICEF pentru a face față cerințelor de ajutor.

Poluare de proporții după explozia de la Azomureș

Azi-noapte în jurul orei 2 a explodat o conductă la Combinatul chimic Azomureș, aflat la ieșire din Târgu Mureș în zona industrială din Sud-Vest. Pericolul a fost iminent și a produs un incendiu de proporții. Un om a fost rănit. Explozia și incendiul au reprezentat o problemă minusculă pe lângă proporția contaminării mediului pe o rază de 30 de km. Declară însuși Prof. dr. Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică din Iaşi.

Cauza exploziei, precum și în cazul Petromidia Năvodari a fost o conductă. Aceasta se presupune că a generat o explozie în timp ce se efectuau operațiuni speciale de repornire. Această repornire a fost necesară deoarece s-a efectuat o revizie tehnică a unei instalații de amoniac.

Ca urmare a exploziei, a urmat un incendiu devastator care a luminat zona industrială din Târgu Mureș. Mesajele Ro-Alert s-au auzit prin tot orașul. Oamenii au început să iasă afară și să privească îngroziți cum arde combinatul cuprins de flăcări uriașe și o coloană de fum densă.

Incendiul a fost stins însă pericolul a fost reprezentat de curenții de aer care au purtat fumul toxic deasupra orașului și a localităților din jur pe o rază de 30 km. O spune chiar Silviu Gurlui.

Profesorul consideră că autoritățile sunt depășite de situație, iar poluarea aerului se poate extinde la nivel național. Iar nici un senzor actual de monitorizare a calității aerului plasați în aglomerările urbane din țară nu poate detecta cu precizie magnitudinea poluării.

Deși autoritățile declară că nu reprezintă nici un pericol, Azomureș poate fi cu adevărat un pericol în ceea ce constă poluarea. Mai ales că respectivul combinat chimic este și cel mai mare din țară. De asemenea, este situat exact pe malul râului Mureș.

Iar dacă ar exista o scurgere ar polua toată apa până la Tisa, Ungaria, și mai departe chiar până în Dunăre. Orașele Luduș, Ocna Mureș, Aiud, Alba Iulia, Simeria, Deva, Lipova, Arad, Pecica și Nădlac ar putea fi afectate.

„Cu datele pe care le am, la ora 1, la Târgu Mureș se pare că a fost și o inversiune termică, ceea ce face ca toți poluanții de la sol să rămână la sol.

Apoi, vântul a bătut ușor spre vest, așa că au fost condiții favorabile ca ce a rezultat acolo să rămână în vecinătatea solului.

Dacă au fost scurgeri de amoniac sau altceva, deocamdată nu sunt măsurători directe, acești compuși se pot combina cu vaporii de apă, pentru că a fost umiditate foarte mare la sol, de peste 80%, iar produșii de reacție pot fi nocivi.” – a explicat la Digi24, Silviu Gurlui, cercetător și profesor la Universitatea Al. I. Cuza din Iași.

Maldăre de gunoaie din Ucraina se îndreptă spre Dunăre

Pericolul a început de mai mulții anii însă Ucraina nu a luat nici o măsură. Acum râul Tisa poate fi sufocat de gunoaie. În general sunt PET-uri ce au fost aruncate pe apa Tisei sau pe afluenții săi din Munții Carpații (Zona Ucrainei), dar sunt prezente și alte deșeuri.

Ungaria a avertizat Ucraina deseori să-și rezolve problemele referitoare la poluarea mediului, însă fără rezultat. Problema riscă să devină una de rang internațional.

Nici România și Slovacia nu au scăpat avertizărilor, deoarece atât țara noastră, cât și Slovacia contribuie la poluarea râului Tisa. Dar de asemenea, nici populația ungară nu e scutită, găsindu-se și sticle ungurești printre gunoaie. Potrivit autorităților ungare, peste 2600 de metri cub de gunoaie din plastic au fost colectați doar în 2020. Astfel, toți cetățenii din Ucraina, România, Slovacia și Ungaria contribuie inconștient sau conștient la poluare.

Însă ceea ce omitem e că tot pe noi ne va afecta respectiva situație! Dunărea se varsă în continuare în țara noastră tranzitând Serbia, mai apoi întâlnindu-se ușor la granița dintre țara noastră și Bulgaria. Într-un final ajungând să se verse în Marea Neagră prin Delta Dunării, care aparține și în mică parte și Ucrainei. Dar, ar pune în pericol și funcționarea Porților de Fier 1 și 2.

Dunărea ar putea fi în pericol de a fi sufocată și ea de maldărele de gunoaie ce vin de pe râul Tisa, care este un afluent important al fluviului. Tisa provine din Ucraina însă atinge în drumul să spre vale și România, Slovacia și trece prin Ucraina și Serbia pentru ca mai apoi să se verse în Dunăre, la doar 30 de kilometrii nord de Belgrad, capitala sârbă.

Anul trecut președintele Ungariei, János Áder s-a adresat direct autorităților din Ucraina. Ucraineni la rândul lor au avut niște scuze și au lansat câteva promisiuni, însă clar problema gestionării gunoaielor nu a fost soluționată.

Transcarpatina, o regiune din Vestul Ucrainei este deja sufocată de gunoaie. Iar cele mai multe gunoaie s-au adunat deja la granița Ucrainei cu Ungaria. Primele semne ale poluării se arată în orașul Rakhiv din Ucraina, în regiunea Transcarpatica. Orașul se află la mai puțin de 15 km de granița cu România, acolo pe unde Tisa atinge și țărmul țării noastre înainte de a atinge Ungaria.

 

 

Fonduri suplimentare pentru Măsura 2 – sprijin pentru IMM-uri

Ordinul semnat de Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin care a fost aprobată alocarea de fonduri suplimentare pentru Măsura 2 dedicată sprijinirii IMM-urilor afectate de criza COVID-19, a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 654 din 1 iulie 2021.

Astfel, cele 241 de milioane de euro, aferente Măsurii 3 care a fost anulată, vor fi utilizate pentru plata contractelor aferente proiectelor depuse de companii la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT).

Pașii următori vor fi semnarea actului adițional la contractul de finanțare între MIPE și MEAT după care vor putea fi efectuate plățile către antreprenori. Estimăm ca întreaga procedură va fi finalizată în cursul săptămânii următoare.

Informații de context:

Comisia Europeană a fost de acord cu alocarea temporară către Măsura 2 a fondurilor aferente Măsurii 3, până la reluarea acesteia cu fonduri din React EU, iar Guvernul a aprobat la sfârșitul lunii iunie o Ordonanță de Urgență în acest sens.

Ministerul Finanțelor a crescut plafoanele și a prelungit valabilitatea Programului IMM Invest

Comisia Europeană a aprobat solicitarea Ministerul Finanțelor, adresată în baza Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, de a prelungi Programul IMM Invest România și Subprogramul Agro IMM Invest, începând cu 1 iulie 2021 până la data de 31 decembrie 2021, și de a majora plafoanele schemei de ajutor de stat de la 800.000 euro la 1.800.000 de euro pentru fiecare întreprindere.

Demersurile Ministerului Finanțelor au fost făcute ca urmare a impactului benefic pe care programele l-au avut asupra economiei, cât și a interesului IMM-urilor de a accesa în continuare credite cu garanții de stat.

„Aprobarea Comisiei Europene de continuare a Programului IMM Invest România și a Subprogramului Agro Invest vine ca o recunoaștere a adecvării și eficienței măsurilor de sprijin care susțin mediul antreprenorial românesc. Infuzia de capital atrasă prin Programul IMM Invest în anul 2020, care a depășit 15 miliarde lei, prin acordarea a peste 25.500 de credite garantate de stat, continuă și în anul 2021.
O altă veste bună este că, prin decizia Comisiei Europene, suntem în măsură să majorăm plafoanele schemei de ajutor de stat, pentru a putea susține accesul la finanțare a peste 58.000 de beneficiari în cei doi ani de funcționare a Programului, în limita plafonului anual de garantare, în valoare de 15 miliarde lei.

Până în prezent, Ministerul Finanțelor, prin FNGCIMM, a alocat IMM-urilor sume de peste 222 milioane de lei, pe parcursul anului 2020, și peste 246 milioane de lei, pe parcursul acestui an, reprezentând comisioane și dobânzi. Aceste date arată că programele dezvoltate sunt un succes care plasează economia României într-un grafic de dezvoltare ascendent”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Aferent aprobării Comisiei Europene de a continua Programul IMM Invest, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a îmbunătățit procedura de implementare a Programului prin majorarea plafoanelor schemei de ajutor de stat, de la 100.000 euro la 225.000 de euro pentru companiile care realizează producție primară de produse agricole, de la 120.000 euro la 270.000 de euro pentru companiile din sectorul pescuitului și acvaculturii și de la 800.000 euro la 1.800.000 de euro pentru fiecare întreprindere. De asemenea, cuantumul împrumuturilor a fost dimensionat în funcție de necesarul de lichidități și de dimensiunea întreprinderii, respectiv 18 luni în cazul IMM-urilor sau 12 luni în cazul întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie.

Conform datelor FNGCIMM, la data de 30 iunie 2021, au fost înregistrate în aplicația instituției un număr de 8.144 de solicitări de garantare, dintre care aproximativ 7.252 sunt aferente Programului IMM Invest, indicând un grad de consum al plafonului alocat inițial de peste 44%, restul de 891 de solicitări fiind în cadrul Subprogramului Agro IMM Invest, cu un grad de consum al plafonului alocat inițial de peste 85%. Pe parcursul a două luni de funcționare a Programului, au fost aprobate 4.106 credite, cu o valoare de finanțare de aproximativ 3,72 miliarde lei și o valoare de garantare de aproximativ 3,05 miliarde lei.