Zilnic evenimentele politice sau situațiile economice ale statelor pot genera tot felul de crize. În ultima perioadă respectivele situații s-au accentuat, astfel, foarte multe state sunt într-o permanentă stare de degradare socială, politică și economică. Printre acestea sunt state precum: Libia, Liban, Israel, Etiopia, Somalia, Yemen, Armenia, Turcia, Ucraina, Haiti, Egipt, Sudan, Belarus, Rusia, R.P. Coreea de Nord, Venezuela, etc. Însă Siria reprezintă în momentul de față cel mai afectat stat din lume din toate punctele de vedere.
Situația din țara din Orientul Mijlociu a început să se degradeze încă din Primăvara Arabă când cetățenii au început să protesteze împotriva regimului condus de președintele țării, Bashar al-Assad. De atunci s-au infiltrat pe teritoriul Siriei, membrii ai grupării teroriste ISIL sau ISIS. Dar și grupări de liberare, precum PKK, care urmărește protejarea și conceperea unu stat kurd în interiorul Turciei, Irakului, Siriei și Iranului.
Imediat conflictul a izbucnit odată Primăvara Arabă din 2011, apoi a luat mai tare avânt după 2014. Sute de mii de refugiați sirieni, kurzi și alte etnii din respectiva țară au luat cu asalt Europa îndreptându-se spre Germania sau Regatul Unit, ori spre țările nordice. Astfel au declanșat o criză a refugiaților în toată Uniunea Europeană. Astăzi, SUA, dar și alte state europene, precum și Turcia și Rusia, sunt implicate direct în conflict. Rusia are și de ce, deoarece Siria găzduiește singurul port al marinei rusești la Marea Mediterană.
Turcia și ea s-a implicat direct în conflict deoarece nu dorește ca incursiunea kurdă să prindă avânt și să-i destabilizeze granițele estice. De asemenea, au ca pretext apărarea populație locale de teroriștii islamici. Folosindu-se de respectiva scuză armata lui Recep Tayyip Erdoğan – președintele turc – a reușit să pună bazele unui „cordon” demilitarizat în de-a lungul graniței de Nord a Siriei. Numai ieri s-a anunțat că „Consiliul Militar sirian Manbij a anunțat că a stricat planurile de infiltrare a grupurilor armate susținute de turci în apropierea satului al-Jat, la nord de orașul Manbij„. De asemenea, „Ministrul adjunct de externe al Siriei a spus că Turcia oferă sprijin militanților și nu este demnă să fie o țară garantă a formatului Astana”. De altfel, „următoarea întâlnire în „formatul Astana” va avea loc înainte de sfârșitul anului (declarația de închidere a Conferinței Astana-16)„.
Toate sursele dovedesc faptul că, SUA vrea să apere cetățenii sirieni și kurzi, însă în ultima perioadă au construit bază după bază în jurul terenurilor speciale de extracție a țițeiului. Probabil că protejează țițeiul spre a nu fi capturat de facțiunile teroriste islamiste sau de regimul al-Assad, ori de ruși sau turci. Însă o mare posibilitate ar fi ca SUA să fure din petrolul sirian prin Irak.
De asemenea, se știe faptul că, „forțele SUA, în colaborare cu Forțele Democratice Siriene Kurde (SDF), controlează majoritatea câmpurilor petroliere din nordul și estul Siriei.”
Nici Israel și Iran nu sunt mai „prejos”. În urmă cu ceva timp, Israelul a țintit spre a distruge baze militare Iraniene în Siria. Iranul fiind prezent spre a proteja regimul al-Assad.
Refugiați
Refugiații sirieni au depășit toate proporțiile graficilor de statistică din întreaga lume. Este singura țară din lume a cărei peste un sfert din populație s-a refugiat peste hotare. UNICEF crede că există peste 5,6 milioane de refugiați care au putut fi înregistrați. Dintre aceștia, peste 2,5 milioane de suflete sunt reprezentate de copii.
Cei mai mulți dintre refugiații sirieni au fugit în Egipt, Irak, Iordania, Liban sau Turcia. De asemenea, peste 20 de milioane de sirieni, inclusiv peste 6 milioane de copii au nevoie urgentă de ajutor. În 2021, peste 1 miliard de dolari vor fi alocați de UNICEF pentru a face față cerințelor de ajutor.