Râpa Robilor din Aiud va beneficia de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceasta este o oportunitate importantă nu doar pentru extinderea infrastructurii muzeale, pentru crearea de noi locuri de muncă pentru comunitatea locală, ci și pentru a pune în valoare părți din patrimoniul istoric și cultural local, care până acum nu erau accesibile. 

Râpa Robilor din Aiud este unul dintre obiectivele din România referitoare la totalitarism care va beneficia de fondurile PNRR gestionate direct de MIPE. Proiectul prevede realizarea unui spațiu expozițional, a bibliotecii cu aproximativ 14.000 de volume, parțial digitalizate și o sală de proiecție în care vor fi proiectate aprox. 300 de ore de înregistrări video cu mărturii ale supraviețuitorilor. Suma totală a finanțării proiectului este de 462.000 euro, plus TVA.

În perioada comunistă penitenciarul din Aiud a fost una din cele mai dure închisori ale sistemului represiv din România. Aici erau închiși cei mai periculoși infractori, criminali de război și deținuți politici. Printre aceștia, ordinul politic preciza următoarele categorii: avocați, arhitecți, comercianți, farmaciști, medici, ingineri, învățători, profesori, preoți, scriitori, subofițeri și ziariști, precum și pe toți cei care fuseseră bancheri, chiaburi, moșieri, industriași și diverși patroni. Ordinul s-a aplicat până în 1964. În perioada 1945-1965 au fost înregistrate 563 de decese.

În memoria celor omorâți pe nedrept, supraviețuitorii şi Biserica Ortodoxă Română au decis în 1992, să ridice un monument de cruci, un schit şi un cimitir simbolic,  Râpa Robilor aflându-se la marginea orașului, unde erau aruncați cei uciși. Astăzi, vedem aici o mănăstire ridicată în memoria deținuților politici, chinuiți și uciși pe nedrept de regimul comunist.

„Râpa Robilor de la Aiud este un loc încărcat de istorie, durere, suferință, iar proiectul educațional și muzeal prin care biserica dorește să arate lumii întregi ororile comunismului este demn de urmat. E datoria noastră să arătăm generațiilor tinere adevărul despre comunism, despre orice regim totalitar, ca aceste tragedii să nu se mai repete niciodată. Azi, am văzut un proiect impresionant, construcții cu o arhitectură deosebită, toate menite să ne reamintească de suferința celor care și-au ispășit aici, la Penitenciarul din Aiud pedepsele nedrepte, aspre.  Dar acest proiect nu dorește răzbunare: și-a propus să arate adevărul istoric și să ne îndrume să învățăm din el. Este o onoare pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să sprijine acest demers prin PNRR” a declarat Csilla Hegedüs.

În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență vor fi înființate sau extinse încă opt muzee și memoriale dedicate opresiunii și conflictelor.

Proiectele care urmează a fi finanțate în cadrul PNRR sunt foarte complexe, inclusiv în etapa de pregătire. Din acest motiv secretarul de stat coordonator organizează întâlniri pentru ca proiectele cuprinse în PNRR să fie într-un stadiu de pregătire cât mai avansat și toate contractele de  finanțare să fie semnate  până la sfârșitul anului 2022.

Obiectivul este ca, până în iunie 2026, România să aibă nouă locuri memoriale interactive, care să beneficieze de tehnologie modernă, realitate virtuală, care să devină adevărate centre comunitare și să atragă un număr semnificativ de turiști, a explicat oficialul MIPE.

”Așa cum am promis, am deschis apelul de preselecție pentru întreprinderile, companiile și centrele universitare interesate să aplice pentru accesarea fondurilor de 500 milioane euro pentru dezvoltarea microelectronicii în România prin PNRR”, a declarat Florin Spătaru, ministrul economiei.

Ministerul Economiei a publicat metodologia finală și documentele care trebuie să însoțească aplicațiile potențialilor participanți la Proiectul Important de Interes Comun European în Microelectronică și Tehnologia Comunicațiilor IPCEI ME-CT.

Proiectul se adresează atât întreprinderilor mari, IMM-urilor și întreprinderi nou-înființate, care pot fi participanți direcți /indirecți, cât și organizațiilor de cercetare (institute de cercetare, universități),  care pot fi doar participanți indirecți. Toți aplicanții trebuie sa facă parte din lanțul valoric al microelectronicii, de la cercetare la materii prime, procesare, reciclare.

Proiectele care vor primi sprijin financiar trebuie să aibă o puternică componentă inovatoare, care să avanseze stadiul de dezvoltare a tehnologiei și pot include investiții necesare pentru realizarea primei aplicări industriale – first industrial deployment- care se integrează în obiectivele definite la nivel european pentru IPCEI ME/CT.

Aplicațiile participanților se redactează în limba engleză și se transmit completate integral, în perioada 17 ianuarie – 07 februarie 2022, către Ministerul Economiei, la adresa de e-mail: politici_industriale@economie.gov.ro.

Termenul limită de transmitere este 7 februarie 2022, ora 10:00, fiecare solicitare primind un număr unic de înregistrare. Aplicațiile transmise după termenul limită nu sunt eligibile. Toate detaliile legate de începerea apelului pot fi consultate pe site-ul Ministerului Economiei.

În luna aprilie, Ministerul Dezvoltării va lansa apelurile de proiecte finanțate prin Programul Național de Redresare și Reziliență, a anunțat ministrul Cseke Attila.

”5.522 de familii tinere se vor putea muta în locuințe noi, cu consum de energie aproape zero (nZEB) după 2026 și își vor putea înscrie copiii în creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul. Ne vom putea deplasa cu bicicleta mai mult, pentru că vom construi 1.091 km de pistă de bicicletă operațională, din care jumătate până în 2024”, a anunțat ministrul.

Ministerul Dezvoltării va aloca 230 milioane de euro pentru creșe moderne, eficiente din punct de vedere energetic, 2,2 miliarde de euro vor servi eficientizarea energetică și punerea în siguranță din punct de vedere seismic a blocurilor și a clădirilor publice, iar 2,12 miliarde de euro vor servi dezvoltarea unei infrastructuri mai verzi ale localităților din România, a precizat ministrul.

Ținta este să reînnoim parcurile auto ale localităților cu automobile inteligente și verzi, prietenoase cu mediul, a subliniat Cseke Attila. 1.135 vehicule noi, electrice sau cu hidrogen vor fi achiziționate pentru reședințele de județ, municipiul București, orașe și comune, dintre care 715 autobuze, 50 tramvaie, 50 troleibuze și 320 microbuze. Transportul public în România va deveni mai verde și mai inteligent în urma achiziționării a 491 de sisteme digitale de management al transportului public, până în trimestrul 2 al anului 2026. Noile autovehicule vor beneficia și de stații de încărcare corespunzătoare, în urma a achiziționării a 13.200 puncte de încărcare, și vor servi și transportul elevilor.

În ceea ce privește eficientizarea energetică a clădirilor, ministrul a precizat: din suma de 2,2 miliarde de euro, se vor reabilita aproximativ 1,3 milioane de metri pătrați de spațiu locuibil și din PNRR se va finanța și realizarea Planurilor urbanistice a localităților, necesare pentru o dezvoltare bine gândită. ”Dacă calculăm un bloc convențional cu o scară și 8 etaje, vom putea reabilita aproximativ 1.400 blocuri de locuințe și alte 2.000 de clădiri publice. Cel mai important lucru de reținut este că, pentru prima dată, aceste reabilitări nu presupun contribuție de la locatari sau de la autoritatea locală”, a arătat Cseke Attila. 

Suma totală de 4,55 miliarde de euro va fi alocată cu ajutorul unei platforme digitale puse la dispoziție de Ministerul Dezvoltării, până în aprilie 2022, unde autoritățile publice locale vor putea vedea fondurile disponibile, prealocate pentru localitatea respectivă, tipurile de proiecte care sunt eligibile și vor putea să aleagă dintre acestea în funcție de strategia de dezvoltare de la nivel local.

La finele anului, vom încheia toate contractele de finanțare, a precizat Cseke Attila, spunând că toate informațiile au fost trimise tuturor potențialilor beneficiari. ”Finanțarea este de 100% pentru toate programele de finanțare, autoritățile locale nu vor fi nevoite să asigure contribuție proprie din fonduri locale. Contractarea fondurilor se va face în mod rapid, digital și transparent. Scopul a fost să ne asigurăm că aceste fonduri UE vor fi cheltuite eficient și rapid pentru dezvoltarea României” – a spus ministrul.

Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.

Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.

„Împrumuturile din acest program, atrase în condiții foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor europene, Dan Vîlceanu.

Conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.

Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.

Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.

Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).

Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.

Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020. Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale, consolidând, în același timp, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea.