Acasă Blog Pagina 470

Fonduri pentru Memorialul din Sighet dedicat victimelor comunismului

Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighetu Marmaţiei, singurul obiectiv din România care a obținut titlul „Marca Patrimoniului European” va fi finanțat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bugetul total al proiectului este aproximativ 1,8 milioane euro.

„A fost o mare onoare pentru mine să mă întâlnesc cu Ana Blandiana. Și a fost o mare plăcere s-o ascult despre planurile pentru Memorialul din Sighet, dedicat victimelor comunismului. În plus, toate acestea s-au desfășurat într-un spațiu special, întrucât am vizitat ieri expoziția Dușmance ale poporului. Femei în închisorile comuniste la Spațiul Expozițional al Memorialului Sighet din București. După cum spunea Ana Blandiana «și suferința noastră face parte din patrimoniul comun, și ca să înțelegi ce trăiești acum, trebuie să descoperi ce ai trăit și ce trebuie să faci, ca acest lucru să nu se mai repete». În acest sens, memorialele sunt un drum nu spre trecut, ci spre viitor. De aceea ne-am reîntâlnit astăzi, să discutăm despre planuri, despre viitor, despre proiect care va fi finanțat prin PNRR”, a explicat Csilla Hegedüs, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Oficialul MIPE a explicat că lucrările pentru realizarea proiectului trebuie contractate în perioada următoare pentru a nu pierde finanțarea PNRR.

Proiectul propune realizarea unui spațiu expozițional în podul clădirii muzeului și realizarea în imediata apropiere a Memorialului Sighet a unui centru multifuncțional pentru derulare de programe educaționale și de cercetare.

România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente

Rețele de gaze pentru încă 45 localități finanțate din fonduri europene

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (AM POIM) din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat finalizarea evaluării cererilor de finanțare depuse în a doua sesiune a apelului „Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale”.

În urma evaluărilor au fost selectate pentru finanțare, în limita alocării disponibile, primele 15 proiecte cu cel mai mare punctaj. Proiectele câștigătoare au obținut între 70,75 și 72,25 puncte.

Aceste proiecte vor asigura dezvoltarea de rețele inteligente de distribuție a gazelor naturale în 45 localități. Valoarea cumulată a investițiilor este de 180 milioane euro. De remarcat că în această sesiune au fost propuse proiecte complexe, care deservesc mai multe localități și un număr mai mare de beneficiari finali.

În urma primei sesiuni a apelului, au fost selectate 10 proiecte care prevăd instalarea de rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în 18 localități.

În a doua sesiune de depunere a proiectelor au fost încărcate în sistemul informatic MySMIS  219 de proiecte. După verificarea administrativă și a eligibilității au fost respinse 96 proiecte, iar 123 s-au calificat în ultima etapă de evaluare (tehnico-financiară).

Lista tuturor cererilor de proiecte depuse și punctajele obținute de acestea este disponibilă aici.

În cadrul Programului Național de Investiții “Anghel Saligny” sunt prevăzute obiective de investiții pentru rețele de distribuție de gaze naturale, unde vor putea fi depuse proiectele care au rămas în afara limitei valorice ale apelului lansat în POIM.

În cadrul celor două sesiuni ale apelului POIM au fost depuse 243 proiecte  în valoare totală de 2,56 miliarde euro, sumă de 10 ori mai mare decât alocarea maximă a apelului (235 milioane euro).

 

100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă

Guvernul a aprobat proiectul de Hotărâre privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022.

În acest an 100.000 de lucrători străini ar putea fi admiși pe piața forței de muncă din România pentru a acoperi deficitul de forță de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcțiilor de clădiri, de drumuri, transporturi rutiere, în restaurante, hoteluri, panificație etc.

Datele înregistrate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că, în perioada ianuarie – august 2021, 264.983 de locuri de muncă erau vacante, 50.924 dintre acestea fiind declarate neocupate în mod repetat de angajatori.

De asemenea, pe parcursul anului trecut a crescut substanțial numărul de adeverințe solicitate de angajatori agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă pentru obținerea avizului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea încadrării în muncă a străinilor pe teritoriul României.

Astfel, în perioada ianuarie – august a anului trecut, 6.518 de firme au solicitat eliberarea de adeverinţe pentru 83.338 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă pe piața muncii din România, față de 4.135 firme care au solicitat același lucru pentru 49.200 de locuri de muncă disponibile, în aceeași perioadă a lui 2020.

Cetățenii străini pot fi încadrați în România numai după ce „angajatorul a depus diligențe pentru ocuparea locului de muncă vacant de către un cetățean român, de către un cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, de către un cetățean al Confederației Elvețiene sau de către un străin titular al dreptului de ședere pe termen lung pe teritoriul României”.

Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Reamintim că, pentru anul 2021, a fost stabilit inițial un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, suplimentat ulterior la 50.000, printr-o nouă hotărâre de Guvern.

Creșterea vârstei de pensionare până la 70 de ani

,,Creșterea vârstei de pensionare până la 70 de ani este un fake-news.’’, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

,,Potrivit proiectului de lege – inițiat de Guvernul PNL în iunie 2021 – persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare își pot continua activitatea, LA CERERE, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Este vorba de o OPȚIUNE a celor care vor să activeze după vârsta de pensionare, de o oportunitate dată celor care doresc să activeze după vârsta de pensionare. Cine nu vrea să continue să lucreze după vârsta de pensionare, iese la pensie ca și până acum.’’, a precizat deputatul.

,,În PNRR se prevede, de asemenea, creșterea VOLUNTARĂ a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani. NU e prevăzută obligativitatea.’’, a conchis deputatul.

Programe necesare pentru susținerea legumiculturii

„Prin toate măsurile pe care le luăm la Ministerul Agriculturii susțin producția românească și vreau să ofer fermierilor stabilitatea și predictibilitatea de care au nevoie.’’, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Ionut Chesnoiu

Guvernul a aprobat două programe necesare pentru susținerea legumiculturii, în forma agreată împreună cu fermierii:

  • Programul „Tomata” și de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022 (buget: 225 milioane lei):

4000 euro/beneficiar pentru producțiile de tomate valorificate în perioada 1 martie – 10 iunie și 15 octombrie – 9 decembrie;

1000 euro/beneficiar pentru producția de ardei, castraveți, fasole păstăi, salată, spanac și ceapă verde valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie.

Programul de susținere a usturoiului românesc (buget: 22,2 milioane de lei):

  • 3000 euro/cultură/ha/beneficiar pentru producția de usturoi valorificată în perioada 1 iunie – 21 decembrie.”

 

Domeniul HORECA a primit circa 2,2 miliarde de lei

,,PNL a ajutat HORECA în lupta cu pandemia cu circa 2,2 miliarde de lei. Acest lucru a însemnat menținerea locurilor de muncă și a activității firmelor din acest domeniu.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Mugurel-Corneliu Cozmanciuc.
,,Guvernele PNL au venit în sprijinul firmelor din HORECA afectate de restricțiile pandemiei și au oferit circa 2,2 miliarde de lei pentru a le ajuta să-și mențină activitatea.”, a adaugat deputatul. 
,,Anul acesta, ministerul antreprenoriatului și al turismului dorește ca alte 10 programe să vină în sprijinul mediului de afaceri, fie că discutăm de agenţi economici aflaţi la început de drum, sau mai vechi, granturi sau acordarea de credite cu dobândă subvenţionată.”, a conchis deputatul.

Perioada de izolare pentru bolnavii COVID a fost scurtată

Perioada de izolare pentru pacienții COVID se scurtează, potrivit unui ordin al ministrului Sănătății, publicat în Monitorul Oficial. Pacienții nevaccinați și cei care au avut COVID cu mai mult de trei luni în urmă vor sta 7 zile în izolare, față de 10 zile, cât era până acum. Cei vaccinați și cei care au avut boala cu mai mai puțin de trei luni în urmă vor sta doar 5 zile în izolare, față de 7 zile anterior.

Ordinul de ministru, publicat miercuri în Monitorul Oficial, modifică, printre altele, durata perioadei de izolare pentru bolnavii de COVID, scurtând-o atât pentru cei vaccinați, cât și pentru nevaccinați.

Potrivit noilor prevederi, traseul pacientului confirmat cu infecție SARS-CoV-2 va fi următorul:

a) Pacienții asimptomatici vor fi izolați la domiciliu și monitorizați prin medicul de familie pentru o perioadă de 7 zile, pentru persoanele nevaccinate și pentru cele trecute prin boală de mai mult de 90 de zile, respectiv 5 zile, pentru cele vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 90 de zile.

b) Pacienții simptomatici vor fi evaluați clinic de către medicul de familie și, după caz, imagistic și biologic de medicii specialiști din centrele de evaluare.

c) Pacienții fără factori de risc care au manifestări clinice ușoare de COVID-19, care nu necesită oxigenoterapie, vor fi izolați la domiciliu pentru o perioadă de 7 zile, pentru persoanele nevaccinate, și 5 zile, pentru cele vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 90 de zile, și tratați și monitorizați la domiciliu prin intermediul medicului de familie.

d) Pacienții fără factori de risc care au manifestări clinice medii de COVID-19, care nu necesită oxigenoterapie, vor fi izolați la domiciliu pentru o perioadă de 7 zile, pentru persoanele nevaccinate și pentru cele trecute prin boală de mai mult de 90 de zile, respectiv pentru o perioadă de 5 zile, pentru cele vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 90 de zile, și vor fi monitorizați la domiciliu prin intermediul medicului de familie.

De asemenea, un test pozitiv la mai puțin de 90 de zile de la anteriorul test pozitiv nu va fi considerat o nouă infecție, decât dacă simptomele sunt destul de puternice.

Persoanele aflate în perioada de 90 de zile de la data primului test pozitiv nu vor fi testate pe baza definiției de caz stabilite de Institutul Național de Sănătate Publică pentru diagnosticul infecției cu virusul SARS-CoV-2, cu excepția persoanelor care prezintă simptomatologie sugestivă. Dacă persoanele se retestează în perioada de 90 de zile de la data primului test pozitiv și au un rezultat pozitiv, nu se consideră o nouă infecție, cu excepția situației în care acestea prezintă simptomatologie sugestivă.

O altă noutate este faptul că, dacă starea pacienților monitorizați la domiciliu se agravează, ei vor fi îndrumați către centre de evaluare pentru a fi tratați sau internați.

Pacienții cu COVID-19 monitorizați la domiciliu vor fi îndrumați de urgență pentru investigare în centrele de evaluare în vederea internării/inițierii tratamentului specific, prin intermediul serviciului 112, în situația existenței următoarelor simptome:

  • febră înaltă persistentă mai mult de 5 zile sau care reapare după o perioadă de afebrilitate;
  • tuse seacă intensă sau care se accentuează;
  • SaO2 < 94% la pacientul fără afectări respiratorii anterioare COVID-19;
  • dispnee nou-apărută sau accentuarea unei dispnee preexistente;
  • dureri toracice la inspirul profund;
  • astenie marcată;
  • mialgii intense.

Schemele de ajutor de stat privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile

,,În contextul crizei provocate de COVID-19 au fost instituite prin OUG 130/31.06.2020 schemele de ajutor de stat privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014-2020:

  • Măsura 1 “Microgranturi” acordate din fonduri externe nerambursabile sub formă de sumă forfetară, echivalent a 2000 euro pentru capital de lucru pentru societățile fără angajați la 31.12.2019 și cu o cifră de afaceri de minim 5000 de euro în exercițiul financiar anterior.

Credite de angajament și de plată în valoare de 315,000,000 lei în vederea închiderii măsurii. În anul 2021 au fost plătiți 17368 aplicanți cu o valoare totală de 168.104.872 lei, iar pentru cea de a doua sesiune s-au înscris un număr de 33555 aplicanți, dosarele aflându-se în perioada de evaluare;

  • Măsura 2 “Granturi pentru capital de lucru” acordate sub formă de sumă forfetară și în procent din cifra de afaceri – între 2000 și 150.000 euro grant și maxim 15% din cifra de afaceri la 31.12.2019 pentru activitățile afectate direct sau indirect de starea de urgență/alertă, activități detaliate în anexa 2 la OUG 130/2020.

Credite de angajament și de plată în 2021 în valoare de 570,000,000 lei în vederea închiderii măsurii. În anul 2021 au fost plătiți 13836 de aplicanți cu o valoare totală de 3.773.849.014 lei.

  • La schema de ajutor dedicată industriei HoReCa, instituită prin OUG 224/2020, se acordă granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfășurarea activităților în anul 2020 comparativ cu anul 2019. A fost finalizată etapa de plăți a acestui program: până la 31.12.2021 au fost platiți toți cei 8294 de beneficiari contractați la o prorată de 46,87%, însumând un buget alocat în anul 2021 în valoare de 999.926.000 lei și prin legea bugetului de stat pentru anul 2022 a fost alocat bugetul necesar plătilor proratei de 53,13% aferentă celor 8294 beneficiari contractați, iar suma plătită este de 1.133.477.030 lei.”, a declarat Secretarul de Stat, Terente Ciui.

,,În cuprinsul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în Pilonul II, COMPONENTA 9. SUPORT PENTRU SECTORUL PRIVAT, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE, în cadrul Reformei 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri a fost prevăzută – Investiția 1- crearea de platforme digitale privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea procedurală destinate mediului de afaceri (Alocare: 14 mil. Euro)

Investiția constă în realizare a 7 platforme online care să asigure accesul întreprinderilor la o serie de servicii publice/facilități legate de derularea activităților proprii în contextul simplificărilor procedurale, legislative și digitalizării.

  1. Dezvoltarea platformei privind simplificarea procedurilor de înființare /de ieșire de pe piață a firmelor, de constituire și funcționare a punctelor de lucru.
  2. Dezvoltarea unei platforme denumită Ghiseu Unic de Contact (One Stop Shop) pentru licențe/autorizații/certificări.
  3. Dezvoltarea platformei care are în vedere modificările legislative privind eficientizarea și transparentizarea controalelor asupra activității întreprinderilor, inclusiv digitalizarea Registrului Unic de Control (RUC) care va funcționa ca o platformă care va integra baza de date a operatorilor economici și va permite accesul instituțiilor publice cu rol de control.
  4. Dezvoltarea unei platforme care să asigure transparentizarea procesului de colectare și gestiune a fondurilor în beneficiul titularilor drepturilor de autor și a drepturilor conexe acestora – ORDA.
  5. Dezvoltarea unei platforme pentru stimularea competitivității mediului de afaceri, asigurarea transparenței legislative, debirocratizare și simplificare procedurală.
  6. Crearea și dezvoltarea platformei digitale care să integreze toate serviciile dedicate angajatorilor și ocupațiilor din România (Nomenclatorul Ocupațiilor din România).
  7. Dezvoltarea unei platforme privind simplificarea obligațiilor declarative, a prevederilor legale din domeniul arhivării a procesului de raportare statistică și adaptarea activității de comerț la era digitală.”, a precizat Secretarul de Stat.

,,Referitor la Componenta 11 – Turism și Cultură din cadrul PNRR, urmărind obiectul propus, de a operaționaliza Organizațiile de Management al Destinației prin adoptarea unei legislații funcționale, alocarea liniei bugetare se va structura pe 3 programe:

Mecanism de finanțare pentru susținerea dezvoltării rețelei de OMD-uri – 2.000.000 euro

Program de consolidare a capacității /asistență tehnică pentru dezvoltarea OMD – buget: 1.000.000 euro

Program de investiții în infrastructura turistică la nivelul destinațiilor – buget: 7.000.000 euro

Totodată a fost deschis apelul de preselecție pentru întreprinderile, companiile și centrele universitare interesate să aplice pentru accesarea fondurilor de 500 milioane euro pentru dezvoltarea microelectronicii în România, prin PNRR.

Ministerul de resort a publicat metodologia finală și documentele care trebuie să însoțească aplicațiile potențialilor participanți la Proiectul Important de Interes Comun European în Microelectronică și Tehnologia Comunicațiilor IPCEI ME-CT.”, a conchis Secretarul de Stat, Terente Ciui.

 

Modificări aduse Codului Fiscal și Codului de procedură fiscală

„Ministerul Finanţelor vine în ajutorul mediului de afaceri, care se confruntă în această perioadă cu o acută lipsă de lichiditate, şi în anul fiscal 2022, prin prelungirea scutirii de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici din domeniul HORECA pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe. Concomitent s-a prevăzut şi mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scăderii acestei perioade din totalul de 365 zile ale anului fiscal”, se menţionează în comunicatul Ministerului Finanţelor.

Proiectul de act normativ mai prevede reglementări în privinţa comerţului online, flexibilizarea condiţiilor de accesare a eşalonării la plată şi reglementări ale unor dispoziţii din Codul de procedură fiscală.

O primă modificare a Codului de procedură fiscală vizează flexibilizarea condiţiilor de accesare a eşalonării la plată prin crearea posibilităţii depunerii cererii de eşalonare şi de către debitorii aflaţi în procedura insolvenţei, condiţia fiind ca până la data emiterii deciziei de eşalonare aceştia să iasă din procedura de insolvenţă. Totodată, Ministerul Finanţelor propune crearea posibilităţii acordării eşalonării la plată şi pentru sumele pentru care s-a stabilit răspunderea, potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară. Măsura este necesară pentru redresarea contribuabililor care se află în dificultate financiară, pentru care eşalonarea la plată reprezintă un real sprijin.

O altă modificare a Codului de procedură fiscală are în vedere încetarea obligaţiilor declarative pe perioada inactivităţii sau a suspendării activităţii pentru contribuabilii care au înscrisă în registrul comerţului menţiunea privind inactivitatea temporară sau au suspendată activitatea. Măsura are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor care, în prezent, îşi menţin obligaţiile declarative sau care pot obţine un regim de declarare derogatoriu la cerere, cum este cazul profesiilor liberale.

De asemenea, se propune modificarea Codului de procedură fiscală prin reglementarea expresă a modalităţii de restituire a impozitului pe dividende în cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului, potrivit art. 67 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, rezultă sume de restituit de la buget. Măsura este necesară pentru că, în prezent, Codul de procedură fiscală reglementează doar modalitatea de restituire a impozitului pe dividende în situaţia în care societatea efectuează distribuiri de dividende parţiale în cursul anului, dividendul şi impozitul fiind achitate, fără ca textul să reglementeze şi situaţia în care dividendul este distribuit, dar acesta nu este plătit şi, pe cale de consecinţă, nu este plătit nici impozitul, precizează Ministerul Finanţelor.

Cea de-a patra propunere de modificare a Codului de procedură fiscală are în vedere reglementarea expresă a obligaţiei de raportare (furnizare de informaţii) a contribuabililor/plătitorilor care oferă mijloacele necesare pentru facilitarea tranzacţiilor on-line (piaţă on-line, platformă, portal, alte mijloace). Măsura are scopul de a identifica şi impozita persoanele fizice care comercializează produse în mediul on-line, fără a fi înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe şi fără a declara veniturile obţinute din această activitate. De asemenea, natura informaţiilor, periodicitatea, precum şi modelul declaraţiilor se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF.

Pe de altă parte, proiectul de act normativ pus în transparenţă decizională are în vedere trei modificări ale Codului Fiscal, dintre care prima prevede instituirea obligaţiei notarilor publici de declarare a tranzacţiilor din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia situate sub plafonul neimpozabil de 450.000 lei. Măsura are în vedere situaţiile în care contribuabilii persoane fizice nu au înregistrat în cartea funciară proprietăţile imobiliare ca parte din patrimoniul afacerii şi au declarat impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în condiţiile în care aceştia erau obligaţi la plata impozitului pe venitul din activităţi independente. De asemenea, prin instituirea acestei obligaţii declarative se urmăreşte identificarea persoanelor fizice care efectuează tranzacţii cu proprietăţi imobiliare şi care, cu toate că îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în activitatea independentă, plătesc impozitul pe venit potrivit prevederilor art.111 din Codul fiscal. Astfel, în ambele situaţii prezentate, contribuabilii au beneficiat de deducerea din valoarea tranzacţiei a sumei neimpozabile prevăzută la art. 111 alin.(1) din Codul fiscal, fapt ce a condus la diminuarea impozitului datorat.

De asemenea, documentul prevede modificarea prevederilor Codului fiscal în ceea ce priveşte autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi, în sensul că aceasta se va realiza de structurile de specialitate din cadrul Autorităţii Vamale Române, urmând ca stabilirea competenţelor, procedurilor şi condiţiilor de autorizare a antrepozitelor fiscale, destinatarilor înregistraţi, expeditorilor înregistraţi, importatorilor autorizaţi să se realizeze prin ordin al ministrului Finanţelor, la propunerea preşedintelui Autorităţii Vamale Române.

A treia propunere de modificare a Codului Fiscal vizează stabilirea unui nou termen-limită, respectiv 31 decembrie 2022, până la care operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligaţia de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale. Măsura este necesară pentru evitarea sancţionării operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale, pentru nerespectarea obligaţiei de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, în condiţiile în care obligaţia nu a putut fi adusă la îndeplinire din motive neimputabile acestora.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) deschide negocierile pentru aderarea României

,,Anunțul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind deschiderea negocierilor de aderare a României este încununarea unui efort intensificat în ultimii doi ani.’’, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Demersuri diplomatice și politice recente pentru obținerea invitației de a deschide negocierile de aderare a României la OCDE:

  • Martie și iunie 2021 – premierul Florin Cîţu a cerut noului secretar general al OCDE, Mathias Cormann, sprijin pentru candidatura României și i-a lansat invitația de a vizita România, invitație acceptată, vizita având loc în 28-29 ianuarie.
  • Decembrie 2021 – premierul Nicolae Ionel Ciucă a transmis secretarului general Mathias Cormann o invitație la lansarea studiului economic de țară al României.
  • La nivelul MAE – ministrul Bogdan Aurescu a avut numeroase întrevederi și discuții telefonice cu ambasadorii SUA, Franței, Germaniei, cu reprezentanți ai Departamentului de Stat al SUA și întâlniri bilaterale cu secretar general OCDE.

Este clubul celor mai bogate națiuni din lume, care dețin împreună: 

  • peste 70% din producţia şi comerţul globale  și 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Țările membre OCDE sunt destinații atractive și sigure pentru investiții străine, deoarece respectă standardele OCDE elaborate de cele mai dezvoltate națiuni din lume și s-au aliniat la momentul aderării la instrumentelele și bunele practici ale OCDE.

Apartenența României la OCDE: 

  • va întări profilul României ca țară atractivă pentru business.
  • va aduce noi investiții străine, cu atât mai mult cu cât anumite investiții ale statelor din OCDE, cum ar fi fondurile de pensii – pot fi făcute doar în alte state membre OCDE.
  • va îmbunătăți ratingul de țară, ce va duce la costuri de finanțare prin împrumuturi mai scăzute.
  • va crește influența României la granița UE și NATO.

OCDE va da publicității vineri, 28 ianuarie, la București, Studiului Economic de țară al României (Romania’s Economic Outlook), în prezența secretarului general al OCDE, Mathias Cormann.’’, a conchis deputatul.