Acasă Blog Pagina 469

Ofertă de transport și transferuri de la Carpatia Tour (P)

Ofertă de bază

Transport Auto

Tip autovehicul / marca Capacitate

(nr. persoane)

Tarif/km intern Tarif/km extern
 

 

 

 

Autocare

Setra 516 HD 49 locuri  

 

 

 

 

1 euro

 

 

 

 

 

1.1 euro

Setra 415HD 49 locuri
Setra 315HD 49 locuri
Mercedes-Benz Tourrismo RHD-M 49 locuri
Mercedes-Benz Tourrismo

O 350

52 locuri
Mercedes-Benz Tourrismo O 350 44 locuri
Minibus Irisbus 35 locuri 0.80 euro 1.00 euro
Microbuze 2 * Mercedes-Benz Sprinter 19 locuri 0.70 euro 0.90 euro
Microbuze Ford Tranzit 8 locuri 0.50 euro 0.70 euro
3 * Mercedes Vito 8 locuri
 

Autoturisme

Mercedes ML 4×4 4 locuri  

0.40 euro

 

0.50 euro

3 * Mercedes-Benz E-classe 4 locuri
Dacia Duster 4 locuri

 

Transferuri Aeroport Internaţional Henri Coandă – Bucureşti

 

Tip autovehicul / marca Capacitate (nr. persoane) Tarif / autovehicul
 

 

 

 

Autocare

Setra 516 HD 49 locuri  

 

 

 

125 euro

Setra 415HD 49 locuri
Setra 315HD 49 locuri
Mercedes-Benz Tourrismo RHD-M 49 locuri
Mercedes-Benz Tourrismo

O 350

52 locuri
Mercedes-Benz Tourrismo O 350 44 locuri
Minibus Irisbus 35 locuri 125 euro
Microbuze 2 * Mercedes-Benz Sprinter 19 locuri 115 euro
Microbuze Ford Tranzit 8 locuri 30 euro
3 * Mercedes Vito 8 locuri
 

Autoturisme

Mercedes ML 4×4 4 locuri  

25 euro

3 * Mercedes-Benz E-classe 4 locuri
Dacia Duster 4 locuri

 

Transferuri Bucureşti – Aeroportul Internaţional Henri Coandă

 

Tip autovehicul / marca Capacitate (nr. persoane) Tarif / autovehicul
 

 

 

 

Autocare

Setra 516 HD 49 locuri  

 

 

 

100 euro

Setra 415HD 49 locuri
Setra 315HD 49 locuri
Mercedes-Benz Tourrismo RHD-M 49 locuri
Mercedes-Benz Tourrismo

O 350

52 locuri
Mercedes-Benz Tourrismo O 350 44 locuri
Minibus Irisbus 35 locuri 100 euro
Microbuze 2 * Mercedes-Benz Sprinter 19 locuri 90 euro
Microbuze Ford Tranzit 8 locuri 30 euro
3 * Mercedes Vito 8 locuri
 

Autoturisme

Mercedes ML 4×4 4 locuri  

25 euro

3 * Mercedes-Benz E-classe 4 locuri
Dacia Duster 4 locuri

 

Regulile din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”

Aceste reguli se referă la activități specifice de agrement, educație ecologică, filmare, comercializare, etc. desfășurate în zonele costiere naturale de interes turistic, din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”: Sulina, Sf. Gheorghe, Portița, Vadu și Corbu, zone costiere care nu sunt clasificate ca zone de îmbăiere (plaje clasificate).

Activități permise care se aplică pentru plajele neamenajate

  • Montarea echipamentelor/obiectelor (tip umbrele, șezlonguri) demontabile-portabile, doar pe perioada șederii;
  • Băi de soare, plimbări;
  • Acces liber pe plajă și libera circulație a persoanelor în spațiul plajei

Activități interzise care se aplică pentru plajele neamenajate

  • Accesul, circulația, staționarea sau parcarea mijloacelor de transport motorizate de orice tip și a atelajelor, cu excepția celor care asigură intervenții operative ale instituțiilor de ordine publică, apărare și securitate națională, intervenție sanitară, precum și cele ale administratorului;
  • Accesul ski-jet-urilor și a altor tipuri de moto vehicule nautice;
  • Camparea în zonele costiere din perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării;
  • Acostarea navelor în zonele costiere de interes turistic din perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării;
  • Recoltarea sau incendierea vegetației ierboase și a altor resturi vegetale din zonele costiere;
  • Deteriorarea sau distrugerea habitatelor naturale, a speciilor de floră și faună;
  • Abandonarea, lăsarea în libertate a animalelor domestice și nesupravegherea animalelor de companie;
  • Depozitarea/abandonarea deșeurilor de orice fel;
  • Instalarea de beach-baruri, șezlonguri, umbrele, scaune, mese, de tip permanent;
  • Staționarea pe timpul nopții, organizarea de competiții sportive, aprinderea focului;
  • Edificarea pe plajă de construcții și dotări cu alte destinații și în alte condiții decât cele admise de lege;
  • Nivelarea plajelor neamenajate, eliminarea sau deteriorarea mecanică a covorului vegetal;
  • Orice activitate economică pe fâșia de plajă cuprinsă între 0 – 150 m de la linia cea mai înaintată a mării.

 

Regatul Unit aproape de a „încheie” un acord cu Noua Zeelandă

Spre a-și reface politicile vechi alături de țările din Commonwealth-ul britanic, Regatul Unit se aventurează în negocieri cu vechile domenii britanice. Deseori, reprezentanții Regatului Unit s-au prezentat peste mări în Statele Unite ale Amercii, în Canada sau Republica Africa de Sud, ori Australia, spre a închide noi acorduri. De data aceasta negociază cu Noua Zeelandă. Totul fiind continuarea promisiunii centrale a ceea ce reprezintă politica de Brexit.

Ministrul comerțului britanic a declarat sâmbătă că este aproape de a ajunge la un principiu cu privire la un acord de liber schimb cu Noua Zeelandă, întrucât Londra încearcă să își consolideze legăturile comerciale post-Brexit cu țările din afara UE.

Cu toate că Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Marii Britanii și că cele două părți au semnat un tratat comercial post-Brexit, grupurile de afaceri susțin că interacțiunea cu clienții și furnizorii europeni a devenit mai dificilă ca urmare a Brexit-ului.

Cea de-a șasea rundă de discuții, care a avut loc în perioada 19 – 30 iulie, a avut ca rezultat „progrese mari”, potrivit ministrului comerțului Liz Truss.

Potrivit guvernului, un acord comercial cu Noua Zeelandă ar putea duce la reducerea tarifelor pentru mărfurile britanice și neozelandeze, permițându-le să fie vândute la tarife mai mici.

De asemenea, s-a menționat că un acord va permite întreprinderilor mici și mijlocii să exporte mai multe bunuri și servicii în Noua Zeelandă.

„Încheiem un acord de principiu, cu încă 6 capitole finalizate”, a declarat Liz Truss, ministrul britanic al comerțului.

Regatului Unit i s-a acordat permisiunea de a începe procesul de aderare la blocul comercial din 11 țări al Acordului cuprinzător și progresiv pentru parteneriatul trans-Pacific (CPTPP) în iunie.

În iunie, ministerul comerțului din Marea Britanie și-a exprimat optimismul în legătură cu negocierile sale comerciale cu Noua Zeelandă, spunând că speră să ajungă la un acord „uimitor” în august.

Commonwealth ar reprezenta o forță în comerț.

Format din 54 de națiuni, printre care se află țări precum: SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă, India, Bangladesh, Pakistan, Singapore, Malaiezia, Kenya, Nigeria, Rep. Africa de Sud, Tanzania, Cameron și multe altele; Commonwealth reprezintă în principiu o organizație interguvernamentală a fostelor domenii sau țări britanice.

Prezența respectivelor țări se întindă pe șase continente și oceane și poate influența comerțul mondial foarte ușor. Având o suprafață totală de 29,958,050 km2, și o populație aproape de 2,5 miliarde de oameni.

Șeful Commonwealth-ului nu este nimeni altcineva, decât Regina Regatului Unit al Marii Britanii și a Irlandei de Nord, Elisabeta a II-a.

Afganistan: Talibani atacă aeroportul Kandahar cu rachete!

Oficialii guvernului afgan au raportat că atacurile cu rachete asupra aeroportului Kandahar din sudul Afganistanului au obligat anularea tuturor zborurilor și că pista a fost parțial deteriorată.

Insurgenții talibani au tras peste noapte cel puțin trei rachete înspre aeroportul Kandahar din sudul Afganistanului. A declarat un purtător de cuvânt al grupului de insurgenți, atacul având scopul de a contracara atacurile aeriene ale armatei afgane.

„Aeroportul Kandahar a fost vizat de noi, deoarece inamicul îl folosea ca centru pentru a efectua atacuri aeriene împotriva noastră”, a declarat pentru Reuters, Zabiullah Mujahid, un purtător de cuvânt al talibanilor.

Oficialii guvernului afgan au declarat că atacurile cu rachete i-au obligat să anuleze toate zborurile și că pista a fost parțial deteriorată. Ei au declarat că nu au existat rapoarte timpurii despre victime.

Potrivit oficialilor, talibanii consideră Kandahar ca o locație strategică cheie pe care par să o exploateze ca fiind un centru de comandă pentru preluarea controlului complet al altor cinci provincii.

În Kandahar și în provinciile învecinate Helmand, au crescut ciocnirile dintre poliția afgană și insurgenții talibani. Liderii talibani au preluat rapid controlul asupra structurilor critice din jurul orașului Heraat, forțând localnicii să rămână în casele lor, potrivit oficialilor afgani din vest.

După retragerea soldaților americani și NATO din Afganistan, talibanii au făcut câștiguri în țară, susținând că au preluat jumătate din teritoriul țării, inclusiv punctele de trecere a frontierei cu Iranul și Pakistanul în ultimele săptămâni.

Zi liberă pentru cei care se vaccinează

A intrat în vigoare Legea 221/2021, potrivit căreia angajații care aleg să se vaccineze beneficiază, la cerere, de o zi liberă plătită în ziua în care li se administrează fiecare dintre dozele de vaccin împotriva COVID-19. Prevederile se aplică atât angajaților din sistemul public, cât și celor din privat, cu excepția angajaților vaccinați la locul de muncă prin grija angajatorului.

Elevii, studenții și cadrele militare vor beneficia de asemenea de câte o zi de scutire/ permisie pentru fiecare doză de vaccin efectuată.

Poate solicita ziua liberă și unul dintre părinți sau reprezentantul legal al copilului cu vârsta de până la 18 ani, precum și al persoanei cu dizabilități cu vârsta de până la 26 de ani, în ziua vaccinării copilului, respectiv a persoanei cu dizabilități.

Ziua liberă pentru vaccinare este o nouă măsură care încurajează imunizarea prin vaccin și astfel depășirea pandemiei și care înlătură impedimente, în decizia de vaccinare, ce țin de gestionarea timpului într-o zi de muncă/școală.

Orban versus Cîțu: Luptă grea pentru șefia PNL cu mize grele!

Lupta pentru președinția PNL este în plină desfășurare, iar contracandidații, actualul lider PNL și președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban și prezentul prim-ministru al României, Florin Cîțu, se folosesc de toate instrumentele lor politice spre a câștiga. Pentru ambii, miza este una extrem de mare și este legată de supraviețuirea politică a ambilor competitori. Cei doi liberali nu s-au împiedicat să se atace public în mod reciproc și să-și arunce insulte cu privire la activitatea politică.

În eventualitatea în care Ludovic Orban nu este reales în această funcție, ar putea pierde puterea în partid și, cu acesta, evident, puterea și influența sa în lumea politică. Chiar dacă își păstrează rolul de președinte al Camerei Deputaților, Orban va fi obligat să aleagă între negocierea voturilor și sprijin pentru menținerea primului ministru Florin Cîțu la putere. Sau chiar destituirea acestuia din funcție, iar odată cu această mișcare ar crește și riscul unei tulburări politice și, chiar eliminarea Partidului Național Liberal de la putere. Ori chiar dizolvarea guvernului coaliției PNL, UDMR, USR.

La ordinul președintelui României, Klaus Iohannis, președintele PNL, care era și premierul țării anul trecut, Ludovic Orban a fost obligat să ia o pauză după alegerile din 2020. Orban a fost forțat să plece din funcția de prim-ministru, dar și-a îndreptat strategia de a-și păstra puterea în partid. El a fost într-adevăr mediatorul principal al PNL în timpul formării administrației PNL-USR-UDMR și a luptat din greu pentru funcția de președinte al Camerei Deputaților, o poziție politică crucială pentru putere.

Liderii din teritoriu au criticat dur modul în care, Orban a negociat separarea funcțiilor în guvernul coaliției, împreună cu Dan Barna și Kelemen Hunor, ca bază pentru a pune la îndoială autoritatea sa. Liberali precum Emil Boc, Rareș Bogdan și Robert Sighiartău l-au criticat public pe premierul Ludovic Orban.

În schimb, Orban a încercat să își consolideze poziția în cadrul partidului cerând ca șefii diferitelor organizații să își declare public sprijinul pentru actuala conducere. Drept urmare, 30 de grupuri județene și-au proclamat sprijinul public pentru Ludovic Orban de la începutul anului până la alegerile interne. Cu toate acestea, circumstanțele se schimbaseră, mulți dintre susținătorii săi schimbându-și fidelitatea către Cîțu.

Florin Cîțu, pe de altă parte, își riscă rolul de prim-ministru și viitorul politic în calitate de candidat la conducerea PNL. Dacă Cîțu va pierde alegerile, își va pierde popularitatea, precum și legitimitatea de prim-ministru. În realitate, poziția de prim-ministru a fost cea care l-a catapultat pe Florin Cîțu în cursa pentru președintele PNL, la îndemnul unor personalități liberale nemulțumite de actualul lider.

Cîțu a plecat într-un turneu către organizațiile PNL înainte de a-și anunța oficial candidatura, susținut de liderii transilvăneni și cu aprobarea implicită a lui Klaus Johannis. Decizia oficială a fost anunțată pe scările sediului partidului de Emil Boc, Virgil Chițac, Alina Gorghiu, Gheorghe Flutur, Raluca Turcan și Nicolae Ciuca, însoțiți de liderii liberali Emil Boc, Virgil Chițac, Alina Gorghiu, Gheorghe Flutur, Raluca Turcan , și Nicolae Ciuca.

Atacurile publice oficiale au fost declarate între cei doi candidați după votarea organizațiilor locale. Florin Cîțu a folosit un partid continuu de modernizare pentru partid, folosind noi tactici în politică în locul vechilor tactici. Spre deosebire de Ludovic Orban, premierul a încercat să se poziționeze ca singurul lider PNL care a aprobat PSD, referindu-se la perioade în care PNL a avut acorduri oficiale, precum și neoficiale, cu PSD. Cîțu a lansat un atac nu doar împotriva social-democraților, ci și asupra lui însuși, Ludovic Orban, cu care se află în prezent într-un concurs de conducere.

După ce a mers pe tema necesității de modernizare a PNL și s-a prezentat ca lider care poate da partidului „o nouă suflare partidului”, Florin Cîțu a schimbat treptele și a lansat un atac frontal asupra adversarului său, Ludovic Orban, și a adepților săi. Florin Cîțu a acuzat în mod regulat conducerea PNL că și-a amenințat adepții. Cîțu a susținut în timpul conferinței electorale PNL Sector 2 că partidul a devenit în așa fel încât „să îţi fie teamă să ai o opţiune” și că aceasta este o „dictatură”.

Organizații indecise: Bihor, Giurgiu, Arad, Constanța, Ialomița.

Este demn de remarcat faptul că grupurile care nu sunt sigure sunt printre cele mai puternice, cu cei mai mulți delegați: Bihor are 198 de delegați, Giurgiu are 149 de delegați, Constanța are 130 de delegați, iar Arad are 116 delegați.

În lunile iunie-august, PNL organizează alegeri pentru organizațiile județene. Conferințele electorale județene se organizează în perioada 1 iulie – 10 august, conform calendarului intern. Apoi, între 10 august și începutul Congresului din 25 septembrie, va fi stabilită o perioadă de 45 de zile pentru campanie pentru a oferi moțiunile și a sprijini una sau ambele.

Congresul va avea loc la București pe 25 septembrie pentru o singură zi. La congres vor participa 5.000 de delegați, dintre care 493 sunt obligați prin lege să participe, iar delegații rămași vor fi aleși în conformitate cu normele reprezentative stabilite de legislația Consiliului Național.

UE intenționează să impună sancțiuni traficanților de migranți

Potrivit Reuters, Uniunea Europeană are în vedere impunerea de sancțiuni împotriva traficanților de migranți și a celor implicați în traficul de persoane. Fiind un mijloc de oprire a afluxului masiv de migranți care a ajuns la frontierele Lituaniei din Belarus.

Numărul de treceri ilicite de frontieră între Lituania și Belarus a crescut recent în mod dramatic. Autoritățile din Vilnius acuză dictatura Lukașenko de a transporta migranți din Irak peste graniță ca reacție la sancțiunile bieloruse împotriva Uniunii Europene.

„Uniunea Europeană va lua în considerare măsuri restrictive împotriva traficanților de migranți care încalcă drepturile omului” – a declarat Josep Borrell, vineri, 30 iulie.

Lituania și Uniunea Europeană au dat vina pe Belarus că se folosește de migranți ca de un instrument politic și coercitiv după ce blocul a impus sancțiuni dictaturii. În plus, Lituania a început să construiască bariere fizice peste graniță pentru a evita imigrația ilegală.

Aleksandr Lukașenko, dictatorul din Belarus, a avertizat Uniunea Europeană (UE) că va permite migranților ilegali să treacă granița către Europa. Ca și represalii pentru sancțiunile UE împotriva țărilor care au fost acuzate de trucarea alegerilor prezidențiale în trecut, suprimând demonstrațiile opoziției, și recent arestarea autorului unui blog anti-Lukașenko.

Lukașenko a declarat săptămâna trecută că nu crede că este responsabilitatea sa să protejeze Uniunea Europeană de intrările ilegale de migranți, în condițiile în care Uniunea Europeană a impus sancțiuni economice Belarusului. Mai mult, migrația în Europa este exacerbată de politicile mai multor state membre ale UE.

„Voi i-aţi chemat, dați-le tot ce le trebuie, puneți-i pe picior de egalitate cu cetățenii voștri!.” – A spus Lukașenko.

Piloți afgani asasinați de către talibani

Asasinarea piloților afgani de către talibani, așa cum a raportat Reuters la începutul acestei luni, reprezintă un alt „eveniment îngrijorător” pentru Forțele Aeriene Afgane, care se îndepărtează de o creștere a luptelor, potrivit unui raport publicat joi de un câine de pază al guvernului SUA.

Cel puțin 7 piloți afgani au fost uciși de la stație în ultimele luni, potrivit a doi oficiali de rang înalt ai statului afgan, ca parte a unei campanii a talibanilor islamiști de „vizat și eliminat” a piloților afgani instruiți în SUA.

În tot acest timp, Statele Unite intenționează să-și încheie implicarea militară de 20 de ani în Afganistan pe 31 august. Rebelii talibani capturează rapid un teritoriu controlat de mult timp de administrația susținută de SUA, a președintelui Ashraf Ghani, provocând temeri că ar putea încerca să cucerească capitala țării, Kabul.

În raportul său trimestrial către Congres pentru cele trei luni care se încheie în iunie, Inspectoratul General Special pentru Reconstrucția Afgană (SIGAR) a pictat un tablou al Forțelor Aeriene Afgane (AAF) aflate sub presiune din ce în ce mai mare din lupta cu talibanii pe fondul retragerii SUA – și din ce în ce mai puțin apt să lupte.

În iunie, flota AAF de elicoptere UH-60 Black Hawk, de exemplu, avea o rată de pregătire de 39 la sută, care era aproximativ jumătate din ceea ce era în aprilie și mai. SIGAR a dezvăluit că toate aparatele de zbor afgane zboară cu cel puțin 25% peste intervalele recomandate de întreținere.

„Toate platformele aeronavelor sunt supraimpozitate din cauza cererilor crescute de sprijin aerian strâns, informații, supraveghere, misiuni de recunoaștere și aprovizionare aeriană acum, deoarece (armata afgană) îi lipsește în mare măsură sprijinul aerian al SUA”, a scris acesta.

În același timp, din cauza situației de securitate în creștere din Afganistan și a ritmului operațiunilor care „au crescut doar”, echipajele de aviație rămân suprasolicitate.

SIGAR a citat și raportul publicat de Reuters.

„O altă evoluție îngrijorătoare cu privire la echipajul aerian AAF a fost un raport (Reuters) potrivit căruia talibanii vizează în mod deliberat piloții afgani”, a declarat SIGAR, înainte de a furniza concluziile Reuters fără alte comentarii.

Forțele aeriene afgane, împreună cu forțele speciale din Afganistan, sunt o componentă cheie a planului țării pentru evitarea preluării orașelor de către talibani. SIGAR a raportat că forțele de operațiuni speciale sunt, de asemenea, utilizate în mod abuziv.

Conform raportului, majoritatea corpurilor armatei naționale afgane refuză să îndeplinească misiuni fără ajutorul comandourilor lor de elită. Potrivit SIGAR, când sosesc comando-urile afgane, aceștia sunt angajați pentru a întreprinde locuri de muncă care ar trebui îndeplinite de forțele convenționale, cum ar fi eliberarea rutelor și securitatea punctelor de control, conform datelor NATO.

Cu toate acestea, raportul a menționat că determinarea a ceea ce constituia abuzul militar al forțelor de elită a fost dificilă, deoarece guvernul afgan „luptă pentru existența sa”.

S-au aprobat normele metodologice de aplicare a Legii adopției

0

,,Am aprobat în ședința de Guvern normele metodologice de aplicare a Legii adopției, care flexibilizează procedurile actuale și crește sprijinul acordat de stat familiilor adoptatoare.”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.

Prin acest act normativ:

  • se asigură accesul echitabil pentru intrarea pe liste în procesul de potrivire pentru toți adoptatorii sau familiile adoptatoare, stabilind un singur criteriu de ierarhizare – vechimea atestatelor;
  • este introdusă obligativitatea anunțării adoptatorului sau familiei adoptatoare cu privire la rezultatul potrivirii, prezentarea motivelor pentru care procedura de potrivire practică nu a fost inițiată și stabilirea unui termen în acest sens;
  • se stabilește procedura de acordare a indemnizației de sprijin și a sumei fixe de 1500 lei, prevăzute în lege;
  • este prevăzută procedura de verificare anuală a îndeplinirii condițiilor care au stat la baza eliberării atestatului, în condițiile în care valabilitatea acestuia a fost extinsă de la 2 la 5 ani;
  • perioada maximă în care se poate derula potrivirea practică a fost stabilită la 3 luni de la acordul adoptatorului sau al familiei adoptatoare cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică;
  • elimină birocratizarea excesivă a anumitor etape ale procesului de adopție, prin înlocuirea copiilor legalizate după anumite documente, cu copii certificate pentru conformitate cu originalul.

La sfârșitul lunii iunie, numărul familiilor atestate era de 3.172, în creștere față de anii precedenți, iar numărul copiilor declarați adoptabili a crescut cu peste 35% față de media anilor precedenți, ajungând la 4.850.

Human Rights Watch: Crimele de război israeliene evidente în Gaza

ONG-ul Human Rights Watch a acuzat Forțele de Apărare din Israel că au efectuat atacuri care „se pare că reprezintă crime de război”, în timpul conflictului israelian de 11 zile împotriva Hamas, organizația teroristă care administrează Gaza.

După examinarea a trei atacuri aeriene israeliene, organizația internațională pentru drepturile omului a emis concluziile sale, susținând că 62 de civili palestinieni au fost uciși. „nu au existat ținte militare evidente în vecinătatea” atacurilor, potrivit raportului.

Facțiunile palestiniene au fost, de asemenea, acuzate că au comis crime evidente de război prin lansarea a aproape 4.000 de rachete și mortiere neghidate către centrele populate israeliene, potrivit raportului. Potrivit raportului, astfel de greve contravin „interdicției împotriva atacurilor deliberate sau nediscriminatorii împotriva civililor”.

Mai mult, raportul s-a concentrat asupra comportamentului israelian în timpul luptelor, iar organizația a declarat că va publica o evaluare suplimentară în august privind acțiunile Hamas și ale altor grupuri palestiniene.

„Forțele israeliene au efectuat atacuri în Gaza în luna mai, care au devastat familii întregi fără nicio țintă militară aparentă în apropiere”, a declarat Gerry Simpson, director asociat al crizei și conflictelor la Human Rights Watch(HRW).

El a subliniat semnificația unei anchete continue asupra ambelor părți de către Curtea Penală Internațională, invocând „refuzul constant al Israelului de a investiga în mod serios presupuse crime de război„, precum și focul de rachete palestiniene asupra zonelor rezidențiale israeliene.

Armata israeliană a declarat că atacurile sale sunt îndreptate către ținte militare din Gaza în numeroase ocazii. Acesta susține că va lua mai multe măsuri de protecție pentru a proteja oamenii și acuză Hamas pentru victimele civile cauzate de atacurile cu rachete și alte activități militare desfășurate în interiorul zonelor rezidențiale.

Conflictul a început pe 10 mai, când Hamas a lansat o multitudine de rachete la Ierusalim, în sprijinul protestelor palestiniene împotriva forțelor israeliene din apropierea Moscheii Al-Aqsa. Care este construită pe un loc ce este sacru atât pentru musulmani, cât și pentru evrei. Însă legile israeliene amenință cu evacuarea a unui număr mare de familii palestiniene din comunitatea vecină a Ierusalimul de Est, Sheikh Jarrah, de către coloniștii evrei.

Hamas a lansat aproape 4.000 de rachete și rachete către Israel pe tot parcursul conflictului, în timp ce Israel susține că a atacat peste 1.000 de locații asociate militanților din Gaza.

Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, în Gaza au fost uciși 254 de persoane, inclusiv cel puțin 67 de copii și 39 de femei. Hamas susține că a ucis 80 de militanți, în timp ce Israelul susține că cifra este mult mai mare. În Israel, au fost uciși doisprezece persoane, inclusiv doi copii, precum și un soldat.

Ancheta Human Rights Watch a analizat atacurile aeriene israeliene. Cel mai grav este cel din 16 mai, ce include o serie de atacuri asupra străzii Al-Wahda din orașul Gaza. Potrivit Human Rights Watch, atacurile au demolat trei clădiri de apartamente și au ucis 44 de civili, inclusiv 18 copii și 14 femei. Douăzeci și două dintre victime aparțineau al-Kawlaks, o singură familie.

Atacurile, potrivit Israelului, au fost direcționate către tunelurile Hamas din zonă, iar daunele aduse rezidențelor au fost doar unele accidentale.

HRW a concluzionat că Israelul s-a folosit de bombe ghidate cu precizie, GBU-31 dezvoltate în Statele Unite, și că nu li s-a spus nimănui să evacueze zona din timp. De asemenea, nici în vecinătate nu au existat dovezi ale unor ținte militare.

„Un atac care nu este îndreptat către un obiectiv militar specific este ilegal”, a scris HRW.

Conform anchetei, o explozie din 10 mai, în apropierea orașului Beit Hanoun din nordul Gaza, a ucis opt persoane, inclusiv șase copii. Doi dintre aceștia erau adulți, conform raportului, și nu erau decât simpli civili.

Armata israeliană a declarat marți că rănile au fost cauzate de focul de rachete al organizațiilor palestiniene, nu de avioanele israeliene. Acesta a furnizat imagini aeriene ale locului de lansare și ale locului de aterizare, despre care a afirmat că se află la o distanță de 7,5 kilometri (4 mile).

„Acest incident demonstrează desconsiderarea flagrantă a vieții civile din partea organizațiilor teroriste din Fâșia Gaza. Human Rights Watch nu a găsit nicio dovadă a unei ținte militare la sau lângă locul grevei.” – scrie HRW.

Cu toate acestea, HRW a declarat că dovezile arătau că arma era „o formă de rachetă ghidată” bazată pe studiul fragmentelor de muniție și al declarațiilor martorilor.

Israelul a refuzat să lase agenții organizației să intre în Gaza, potrivit organizației din New York. În schimb, a spus că s-a bazat pe imagini prin satelit, evaluări de către experți a fotografiilor de biți de muniție și chat-uri video și telefonice cu un cercetător de teren din Gaza.

În 15 mai, HRW a analizat un al treilea incident în lagărul de refugiați Shati din Gaza, în care o rachetă israeliană a demolat o clădire cu trei etaje. Greva a luat viața a zece persoane, dintre care două erau femei și opt dintre ele erau copii.

Structura a fost lovită de o rachetă ghidată realizată în Statele Unite, potrivit anchetatorilor HRW. Israelul a susținut că oficialii cheie ai Hamas se ascund în structură, potrivit raportului. Cu toate acestea, nu a existat nicio dovadă a unei ținte militare la sau în apropierea amplasamentului, potrivit grupului, care a cerut o investigație cu privire la existența unui scop militar legitim și că au fost create „toate procedurile rezonabile” pentru a preveni pierderile de vieți ale civililor.

Luptele din mai au fost a patra dintre Israel și Hamas de când grupul terorist a preluat controlul asupra Gaza în 2007. Hamas se opune existenței Israelului. În toate conflictele, Human Rights Watch, alte organizații pentru drepturi și oficialii ONU au acuzat ambele părți că au comis crime de război.

Organizația a cerut SUA să condiționeze sprijinul de securitate pentru Israel în vederea adoptării de „acțiuni concrete și verificabile” pentru a se conforma legislației internaționale în domeniul drepturilor omului și a cerceta încălcările din trecut, potrivit raportului publicat marți.

De asemenea, a cerut Curții Penale Internaționale (CPI) să includă recentul război din Gaza în ancheta sa în curs asupra presupuselor crime de război ale grupurilor teroriste israeliene și palestiniene. Israel neagă jurisdicția CPI, susținând că este capabil să examineze orice potențial rău comis de armata sa și că ancheta CPI este părtinitoare și motivată politic.