Lupta pentru președinția PNL este în plină desfășurare, iar contracandidații, actualul lider PNL și președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban și prezentul prim-ministru al României, Florin Cîțu, se folosesc de toate instrumentele lor politice spre a câștiga. Pentru ambii, miza este una extrem de mare și este legată de supraviețuirea politică a ambilor competitori. Cei doi liberali nu s-au împiedicat să se atace public în mod reciproc și să-și arunce insulte cu privire la activitatea politică.
În eventualitatea în care Ludovic Orban nu este reales în această funcție, ar putea pierde puterea în partid și, cu acesta, evident, puterea și influența sa în lumea politică. Chiar dacă își păstrează rolul de președinte al Camerei Deputaților, Orban va fi obligat să aleagă între negocierea voturilor și sprijin pentru menținerea primului ministru Florin Cîțu la putere. Sau chiar destituirea acestuia din funcție, iar odată cu această mișcare ar crește și riscul unei tulburări politice și, chiar eliminarea Partidului Național Liberal de la putere. Ori chiar dizolvarea guvernului coaliției PNL, UDMR, USR.
La ordinul președintelui României, Klaus Iohannis, președintele PNL, care era și premierul țării anul trecut, Ludovic Orban a fost obligat să ia o pauză după alegerile din 2020. Orban a fost forțat să plece din funcția de prim-ministru, dar și-a îndreptat strategia de a-și păstra puterea în partid. El a fost într-adevăr mediatorul principal al PNL în timpul formării administrației PNL-USR-UDMR și a luptat din greu pentru funcția de președinte al Camerei Deputaților, o poziție politică crucială pentru putere.
Liderii din teritoriu au criticat dur modul în care, Orban a negociat separarea funcțiilor în guvernul coaliției, împreună cu Dan Barna și Kelemen Hunor, ca bază pentru a pune la îndoială autoritatea sa. Liberali precum Emil Boc, Rareș Bogdan și Robert Sighiartău l-au criticat public pe premierul Ludovic Orban.
În schimb, Orban a încercat să își consolideze poziția în cadrul partidului cerând ca șefii diferitelor organizații să își declare public sprijinul pentru actuala conducere. Drept urmare, 30 de grupuri județene și-au proclamat sprijinul public pentru Ludovic Orban de la începutul anului până la alegerile interne. Cu toate acestea, circumstanțele se schimbaseră, mulți dintre susținătorii săi schimbându-și fidelitatea către Cîțu.
Florin Cîțu, pe de altă parte, își riscă rolul de prim-ministru și viitorul politic în calitate de candidat la conducerea PNL. Dacă Cîțu va pierde alegerile, își va pierde popularitatea, precum și legitimitatea de prim-ministru. În realitate, poziția de prim-ministru a fost cea care l-a catapultat pe Florin Cîțu în cursa pentru președintele PNL, la îndemnul unor personalități liberale nemulțumite de actualul lider.
Cîțu a plecat într-un turneu către organizațiile PNL înainte de a-și anunța oficial candidatura, susținut de liderii transilvăneni și cu aprobarea implicită a lui Klaus Johannis. Decizia oficială a fost anunțată pe scările sediului partidului de Emil Boc, Virgil Chițac, Alina Gorghiu, Gheorghe Flutur, Raluca Turcan și Nicolae Ciuca, însoțiți de liderii liberali Emil Boc, Virgil Chițac, Alina Gorghiu, Gheorghe Flutur, Raluca Turcan , și Nicolae Ciuca.
Atacurile publice oficiale au fost declarate între cei doi candidați după votarea organizațiilor locale. Florin Cîțu a folosit un partid continuu de modernizare pentru partid, folosind noi tactici în politică în locul vechilor tactici. Spre deosebire de Ludovic Orban, premierul a încercat să se poziționeze ca singurul lider PNL care a aprobat PSD, referindu-se la perioade în care PNL a avut acorduri oficiale, precum și neoficiale, cu PSD. Cîțu a lansat un atac nu doar împotriva social-democraților, ci și asupra lui însuși, Ludovic Orban, cu care se află în prezent într-un concurs de conducere.
După ce a mers pe tema necesității de modernizare a PNL și s-a prezentat ca lider care poate da partidului „o nouă suflare partidului”, Florin Cîțu a schimbat treptele și a lansat un atac frontal asupra adversarului său, Ludovic Orban, și a adepților săi. Florin Cîțu a acuzat în mod regulat conducerea PNL că și-a amenințat adepții. Cîțu a susținut în timpul conferinței electorale PNL Sector 2 că partidul a devenit în așa fel încât „să îţi fie teamă să ai o opţiune” și că aceasta este o „dictatură”.
Organizații indecise: Bihor, Giurgiu, Arad, Constanța, Ialomița.
Este demn de remarcat faptul că grupurile care nu sunt sigure sunt printre cele mai puternice, cu cei mai mulți delegați: Bihor are 198 de delegați, Giurgiu are 149 de delegați, Constanța are 130 de delegați, iar Arad are 116 delegați.
În lunile iunie-august, PNL organizează alegeri pentru organizațiile județene. Conferințele electorale județene se organizează în perioada 1 iulie – 10 august, conform calendarului intern. Apoi, între 10 august și începutul Congresului din 25 septembrie, va fi stabilită o perioadă de 45 de zile pentru campanie pentru a oferi moțiunile și a sprijini una sau ambele.
Congresul va avea loc la București pe 25 septembrie pentru o singură zi. La congres vor participa 5.000 de delegați, dintre care 493 sunt obligați prin lege să participe, iar delegații rămași vor fi aleși în conformitate cu normele reprezentative stabilite de legislația Consiliului Național.
