La propunerea Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul a aprobat două acte normative în domeniul managementului deșeurilor:

• Ordonanța simplă privind depozitarea deșeurilor;
• Ordonanța simplă privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje.

Astfel, țara noastră își aliniază legislația națională cu prevederile Pachetului pentru Economia Circulară, adoptat recent de Parlamentul European.

”Prin aprobarea Ordonanțelor de astăzi, România închide practic două cauze pentru care țara noastră a fost pusă în întârziere de Comisia Europeană. Cele două Ordonanțe vin cu o serie de restricții și obiective în privința depozitării deșeurilor dintre care, cea mai importantă, se referă la depozitarea la groapa de gunoi a doar 10% din deșeurile municipale generate, obiectiv stabilit pentru anul 2030. Restul de 90% va trebui să ajungă la reciclare și valorificare, conform principiilor economiei circulare. Chiar dacă pare că mai este mult timp până în 2030, efortul autorităților locale dar și al populației trebuie să fie unul susținut. Asta pentru că, politica europeană este clară: cât mai puține deșeuri depozitate la groapă și cât mai multe reciclate și reintroduse în circuitul economic. Actele normative prevăd și registre electronice prin care să poată fi urmărită trasabilitatea fiecărui deșeu pus pe piața din România, dezvoltarea de capacități de colectare, tratare și valorificare, promovarea de ambalaje durabile, responsabilități care revin atât autorităților locale din România dar și producătorilor care pun pe piață produse ambalate. Noi toți trebuie să înțelegem că drumul este unul singur: trecerea la economia circulară” a declarat ministrul Tánczos Barna.

Demnitarul a mai anunțat că, săptămâna viitoare, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va promova, în ședința de Guvern, un proiect de OUG care va reglementa noul regim al deșeurilor din România.

”Imediat ce aprobăm și această OUG vom putea închide un al treilea infringement în domeniul gestionării deșeurilor. Ordonanța va impune peste tot în țară colectarea separată a deșeurilor pe patru fracții: hârtie, plastic, sticlă și deșeu menajer. Cred că doar prin legi ferme și amenzi pe măsură vom putea impulsiona economia circulară și vom putea atinge țintele pe care ni le-am asumat în fața Comisiei Europene. Colectarea separată a deșeurilor este cheia pentru reducerea depozitării deșeurilor la groapa de gunoi și pentru stimularea tranziției la economia circulară”, a mai spus ministrul Barna Tánczos.

Urșii care trăiesc în România vor fi numărați prin metoda științifică bazată pe probe ADN, în cadrul unui proiect în valoare de 53.5 milioane lei, din fonduri europene. 

Obiectivul principal al proiectului este estimarea genetică a populației de urși bruni din Carpații României.

„Amprenta genetică este cea mai exactă metodă din lume de estimare a populației de urși. Proiectul este și o premieră științifică: această metodă nu a fost aplicată niciodată pe o populație atât de mare de urși, așa cum este cea a României. Totodată, este primul proiect finanțat din fonduri europene pentru managementul populației de urși. Vom avea alături de noi, în acest proiect și parteneri internaționali din Norvegia, Marea Britanie, Suedia, Slovenia și Slovacia, a căror expertiză ne va fi extrem de utilă în acest demers”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Echipele care vor culege datele din teren vor transmite mai departe probele genetice către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea, unde acestea vor fi analizate în laborator și interpretate.

Pe lângă monitorizarea și estimarea genetică a populaţiei de urs brun, proiectul prevede atât înfiinţarea unui complex pentru îngrijirea, reabilitarea şi protecţia acestei specii, cât și achiziţia şi instalarea unor sisteme de protecţie:

„Un alt obiectiv este construirea unui complex de îngrijire a urșilor în pădurea Kronstadt, în județul Brașov, cu un buget de aproximativ 2 milioane de euro, pentru o populație de urși de aproximativ 100 de exemplare, cu o suprafață de 60 de hectare. Complexul va fi dotat cu drone de hrănire și monitorizare, soluție care elimină contactul direct dintre urs și om. De asemenea, proiectul prevede achiziționarea și instalarea de sisteme de protecție a animalelor domestice, a culturilor și a bunurilor populației, a stânelor. Vorbim aici de 1.140 de garduri electrice de diverse tipuri, de diverse tehnologii și montarea camerelor de supraveghere pentru a urmări eficiența fiecărui tip de gard electric”, a subliniat ministrul Barna Tánczos.

De asemenea, va fi realizată și o campanie națională de educare și informare a populației, care va crește gradul de conştientizare a oamenilor cu privire la ecologia şi managementul acestei specii, pentru a preveni conflictele om-urs.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este lider de proiect și are ca parteneri: Regia Națională a Pădurilor Romsilva (RNP), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea (INCDS) și Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt Brașov.

Implementarea proiectului va fi realizată până la finalul anului 2023.