Ucraina a ripostat mult mai bine în prima săptămână decât se aștepta Vladimir Putin. Dar sunt încă primele etape ale unui război foarte urât. Putin ar fi sperat că după câteva zile de la invadarea forțelor ruse, Kievul să fi căzut. Și cu siguranță se aștepta ca țările occidentale, înfricoșate și dezbinate, să fi acceptat că a recuperat un teritoriu despre care spunea că face parte istoric din Rusia. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Ucraina s-a dovedit o nucă greu de spart, iar reacția țărilor occidentale, în special a Germaniei, a fost mult mai aprigă decât credea el.

Economia Rusiei a fost deja lovită. O țară prietenă al lui Putin, China, pare acum îngrijorată că această ascensiune a furiei occidentale s-ar putea, într-o zi, să fie întoarsă împotriva Chinei însăși – și că ar putea provoca daune grave economiei chineze. S-a distanțat deja de invazie. NATO, dimpotrivă, ar putea fi consolidată. Finlanda și Suedia ar putea ajunge ambele să se alăture alianței pentru propria lor protecție. Putin a lansat acest război parțial pentru a împiedica Ucraina să adere la NATO, dar ar putea găsi mai mulți membri NATO la granița sa de nord-vest.

Toate acestea sunt eșecuri majore pentru el. Ele provin din propriile calcule greșite ale lui Putin, făcute în timp ce s-a izolat de Covid. A văzut doar câțiva consilieri, despre care putem presupune că i-au spus ceea ce voia să audă. Acum va trebui să caute noi opțiuni. Întotdeauna a refuzat să dea înapoi când este respins. El va lovi mai tare – și are armele să o facă. Ambasadorul ucrainean în SUA susține că forțele ruse au folosit deja o armă periculoasă – ceea ce oamenii numesc o „bombă cu vid”, care aspiră oxigen pentru a genera o explozie la temperatură ridicată. Analiştii spun că este probabil doar o chestiune de timp până când acestea vor fi utilizate pe scară largă.

Fotografiile arată, de asemenea, că presupuse bombe cu dispersie au fost folosite împotriva civililor din Harkov. Acestea provoacă răni îngrozitoare. O convenție internațională le-a interzis în 2008, dar Rusia nu a semnat-o, susținând că folosește bombe cu dispersie în conformitate cu dreptul internațional umanitar. Oamenii din Harkov ar putea să nu fie de acord în acest sens.

Vladimir Putin nu a avut niciodată nicio reținere în a folosi arme excesiv de periculoase. Se crede că el a aprobat utilizarea poloniului radioactiv pentru a-l ucide pe fostul agent KGB Alexander Litvinenko la Londra în 2006. De asemenea, este probabil să fi fost de acord ca forțele militare ruse să-l atace pe Serghei Skripal, un alt dezertor, cu substanțe toxice. Skripal a supraviețuit, deși o femeie, Dawn Sturgess, a murit după ce a fost expusă la substanța mortală. Pericolul pentru civilii complet nevinovați nu pare să-l fi îngrijorat. Viețile civililor nu contează dacă sunt în joc interesele largi ale Rusiei.

Ar fi el pregătit să folosească arme nucleare dacă nu va ajunge peste Ucraina? Este adevărat că Putin a spus nervos că, dacă cineva ia în considerare  să se amestice în Ucraina, se va confrunta cu consecințe mai grave decât orice eveniment din istorie. Și a repetat adesea că, dacă lumea nu include Rusia, de ce ar trebui să continue să existe această lume?

Istoria se poate repeta – în 1939, Stalin a atacat Finlanda, așteptându-se să se prăbușească în câteva zile. În schimb, a ripostat, iar armata rusă a primit o baie de sânge. A trecut aproape un an până când așa-numitul Război de Iarnă s-a terminat. S-a încheiat cu Finlanda pierzând teritoriu, dar rămânând o țară independentă. Există cel puțin posibilitatea ca războiul din Ucraina să se încheie într-un mod similar. Suntem abia la începutul evenimentelor și doar pentru că Ucraina a rezistat până acum, asta nu înseamnă că poate rezista mult timp întregii puteri a Rusiei. Însă, prima rundă a decurs, fără îndoială, bine, iar răspunsul Occidentului a fost mult mai robust decât se așteptau majoritatea oamenilor. Principalul dintre ei, Vladimir Putin.

Președintele, Vladimir Putin a ordonat ca forțele nucleare ale Rusiei să fie puse în alertă maximă, pe măsură ce tensiunile cu Occidentul cresc în legătură cu invazia sa în Ucraina. La o întâlnire cu înalți oficiali ai săi, președintele rus a susținut că principalele puteri NATO au făcut „declarații agresive” și au impus sancțiuni financiare puternice împotriva Rusiei și a oficialilor din conducere. Putin i-a ordonat ministrului rus al Apărării și șefului Statului Major al armatei ca forțele nucleare să fie puse în alertă maximă într-un „regim special de luptă”.

,,Țările occidentale nu doar întreprind acțiuni neprietenoase împotriva țării noastre în sfera economică, dar oficiali de rang înalt, membrii din conducerea NATO au făcut declarații agresive cu privire la țara noastră”, a spus Putin în comentarii televizate.

Ordinul de invadare a Ucrainei de către Rusia ar putea duce la utilizarea armelor nucleare. Înainte de invazia de acum patru zile, forțele nucleare strategice ale Rusiei au organizat exerciții supravegheate de Putin. Exercițiile au vizat rachete lansate de pe nave, avioane și submarine. Președintele rus a urmărit intervențiile alături de liderul Belarusului, Alexander Lukașenko.

Rusia deține în jur de 6.000 de focoase nucleare, cele mai multe din lume. Membrii NATO, Franța, Marea Britanie și SUA sunt, de asemenea, înarmați nuclear. Liderul rus a amenințat săptămâna aceasta că se va răzbuna aspru împotriva oricărei națiuni care a intervenit direct în conflictul din Ucraina. În prezent, nu există trupe NATO în Ucraina, dar alianța trimite sprijin prin arme și resurse.

Mulți se așteptau ca forțele ruse să se miște mult mai repede decât în prezent și au subestimat rezistența ucraineană. Așadar, în timp ce președintele Rusiei stă la Kremlin și se gândește la economia rusă care se poate prăbuși și rubla rusă să scadă, oficialii ruși amenință cu arme nucleare.

Chiar weekendul trecut, Rusia a efectuat exerciții cu rachete de croazieră cu capacitate nucleară. Ele se întâmplă în mod normal în fiecare toamnă, dar momentul a fost un mesaj clar către țările occidentale de a nu interfera cu invazia Rusiei asupra Ucrainei. Joi, când forțele sale au început atacul, el a transmis un avertisment clar pentru orice națiune care se gândește să răspundă la acțiunile Rusiei: „consecințele vor fi așa cum nu le-ați văzut niciodată în toată istoria voastră”. Și așa, în ziua a patra a acestei invazii, el a decis să reamintească lumii în cei mai clari termeni posibili că Rusia are cel mai mare arsenal nuclear din lume.

Momentul acestui lucru poate fi legat de negocierile dintre o echipă a guvernului ucrainean și rușii de la granița cu Belarus. Poate că președintele Putin consideră că acum este momentul să încerce să exercite presiune maximă asupra oricărui astfel de acord pentru a obține cele mai bune condiții posibile. Dar pentru a opri acest război, toate părțile vor trebui să facă compromisuri – și rapid – având în vedere pericolul ca situația să scape și mai mult de sub control.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski le-a spus liderilor UE că „ar putea fi ultima dată când mă vedeți în viață” în timpul unei videoconferințe, au declarat două surse europene.

Pentagonul a avertizat că scopul principal al Rusiei pare să fie încercuirea Kievului și „decapitarea” guvernului din Ucraina. Între timp, Zelensky a spus că „forțele de sabotare” ruse se află la Kiev și îl vânează pe el și pe familia lui.

Zelensky s-a adresat tuturor națiunilor pentru a ajuta Ucraina și de a izola Rusia.

Apelul video a avut loc înainte ca liderii țărilor UE să decidă o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei. Zelensky le-a transmis faptul că ar trebui să ia măsurile pe care nu au fost dispuși să le adopte până acum, a spus un diplomat european.

Cu puțin timp înainte de apel, Zelensky a spus că este ținta „numărul unu” a Rusiei pentru capturare sau asasinare, iar membrii familiei sale sunt ținta „numărul doi”. Prim-ministrul suedez, Magdalena Andersson, care a participat la videoconferința, a declarat că, atunci când liderii UE și-au luat rămas bun de la Zelensky, au știut că s-ar putea să nu-l mai vadă.

Președintele rus, Vladimir Putin a cerut armatei ucrainene să producă o lovitură de stat împotriva lui Zelensky și apoi să negocieze cu Rusia. Ambasada Ucrainei în Israel a refuzat să comenteze această poveste.

Principalele națiuni occidentale au reacționat la invazia Ucrainei de către Rusia, acuzând-o că aduce războiul înapoi în Europa.

Președintele american Joe Biden se teme de o „pierdere de vieți omenești” și a spus că aliații vor impune sancțiuni severe. În Europa de Est, temerile s-au extins și toți speră că vor face față unui val de refugiați. China nu a reacționat și nu a luat vreo poziție împotriva Rusiei, ci dimpotrivă a dat de înțeles că o va sprijini.

Cele mai multe state europene s-au concentrat mai mult pe siguranța cetățenilor lor din Ucraina. Ucraina spune că Rusia efectuează un atac la scară largă din mai multe direcții, dar detaliile atacului și numărul victimelor nu sunt încă clare. Președintele rus, Vladimir Putin a vorbit despre o „operație militară specială” care vizează demilitarizarea Ucrainei, dar și obiectivele sale generale.

Joe Biden a spus: „Președintele Putin a ales un război premeditat care va aduce o pierdere catastrofală de vieți omenești și suferință umană”. El a spus că Statele Unite împreuncă cu aliații vor stabili sancțiuni economice.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Putin este „responsabil pentru aducerea războiului înapoi în Europa”. Sancțiunile ar „slăbi baza economică a Rusiei și capacitatea acesteia de a se moderniza”.

Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat că Putin „a ales o cale de vărsare de sânge și distrugere” printr-un „atac neprovocat”. Cancelarul german Olaf Scholz a spus că este alături de aliații săi din Europa de Est, spunând că Putin va plăti un „preț amar” pentru „eroarea sa gravă”. Cerând un summit rapid al NATO, dl Macron și-a exprimat solidaritatea Franței cu Ucraina.

Premierul italian Mario Draghi a numit atacul Rusiei „nejustificat”. Existăși o mare îngrijorare cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla în continuare. Un ministru german a vorbit despre un „război terestru în Europa pe care credeam că îl găsim doar în cărțile de istorie”, în timp ce un altul, ministrul de Interne Nancy Faeser, a spus că Germania va ajuta vecinii dacă ar exista un „aflux pe scară largă” de refugiați.

Președintele Lituaniei, membru NATO, a declarat că va impune starea de urgență. Un decret similar a fost emis de Moldova. Zeci de mașini făceau coadă la granița cu Ucraina, Moldova afirmând că va accepta zeci de mii de refugiați. România a spus că ar putea prelua jumătate de milion. Polonia înființează puncte de primire pentru refugiați. A transmis Rusiei să pună capăt atacurilor și să lase Ucraina în pace.

Georgia – care s-a luptat cu Rusia în 2008 pentru regiunile aflate în litigiu – a sprijinit Ucraina, spunând că atacul rusesc va avea „consecințe grave” pentru comunitatea internațională. Aliatul Rusiei, Belarus, a spus că nu ia parte la acțiunea militară, dar că ar lua în considerare acest lucru dacă ar fi solicitată. Belarus a găzduit trupe rusești în timpul crizei, iar acestea au traversat țara în Ucraina.

Ucraina a cerut Turciei, membru NATO, să închidă strâmtorile Bosfor și Dardanele navelor rusești. Turcia a spus că va lua în considerare cererea și a sprijinit integritatea teritorială a Ucrainei.

Diplomatul senior Wang Yi a declarat că China a înțeles preocupările de securitate ale Rusiei. China și Rusia au acum un parteneriat strategic menit să contracareze influența SUA, pecetluit atunci când domnul Putin și președintele Xi Jinping s-au întâlnit chiar înainte de Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing. China le-a spus cetățenilor săi din Ucraina să arboreze un steag chinez pentru a încerca să se protejeze.

India s-a concentrat pe sfătuirea cetățenilor să rămână calmi și să părăsească țara. Coreea de Sud și Japonia au condamnat atacul, acesta din urmă spunând că „afectează fundamentul ordinii internaționale”. Coreea de Sud se va alătura sancțiunilor economice internaționale, a spus președintele acesteia. Și Australia le va extinde pe cele pe care le-a aplicat deja. Trebuie să existe „un cost pentru acest comportament violent, inacceptabil și flagrant”, a spus prim-ministrul Scott Morrison.

Iranul a cerut o soluție politică, ministrul său de externe dând vina pe provocările NATO pentru criza din Ucraina.

Uniunea Europeană va „îngreuna cât mai mult” Kremlinul să-și continue „acțiunile agresive” în Ucraina, a avertizat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Vorbind într-o conferință de presă comună cu șeful NATO, Jens Stoltenberg și cu șeful Consiliului, European Charles Michel, la Bruxelles, von der Leyen a spus că UE va „trage la răspundere Rusia pentru această încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”.

Șefa UE a spus că a avut un apel telefonic cu președintele ucrainean, Volodymyr Zelensky, în timpul căruia i-a cerut „să fie informată cu privire la situația actuală și ce ajutor ar avea nevoie.’’

UE urmează să anunțe un alt pachet de sancțiuni „masive” împotriva Rusiei, a precizat șefa UE.

Pachetul va include „sancțiuni financiare care limitează dur accesul Rusiei la piețele de capital” și „suprimă creșterea economică a Rusiei”, a menționat Ursula von der Leyen.

Al doilea pilon al acestui pachet va limita accesul Rusiei la „tehnologia esențială”, a continuat von der Leyen, în încercarea de a „îndepărta industria Rusiei de tehnologiile necesare astăzi pentru a construi un viitor”.

„Măsurile noastre vor slăbi poziția tehnologică a Rusiei în domeniile cheie, din care elita își câștigă cei mai mulți bani. Și aceasta variază de la componente de înaltă tehnologie până la software de ultimă generație. Acest lucru va degrada serios și economia Rusiei în toate domeniile. ,” a conchis Ursula von der Leyen.

„Occidentul trebuie să acționeze astăzi”, spune consilierul prezidențial ucrainean, Mykhailo Podolyak. Acesta a declarat pentru CNN că „un război la scară largă a început în Europa”. 

Rusia atacă nu doar Ucraina, ci toate regulile a unei vieți normale în lumea modernă. Ce va mai rămâne din sistemul de securitate de pe continent? Nimic”, a spus Podolyak.

Podolyak a spus că forțele ruse au intrat în ofensivă împotriva țării sale prin nord, est și sud. „Armata noastră respinge atacurile, inamicul suferă pierderi semnificative”, a adăugat el.

„Principalul lucru acum este să ne concentrăm cât mai mult posibil pe apărarea țării, respectiv a vieții oamenilor”, a menționat Podolyak.

„Dar Ucraina are nevoie de mai mult sprijin din partea lumii – sprijin militar-tehnic și financiar, sancțiuni dure împotriva Rusiei. Occidentul trebuie să acționeze astăzi.”, a conchis Podolyak.