Acasă Blog Pagina 467

Sârmă ghimpată instalată de-a lungul frontierei polono-bieloruse

Garda de frontieră poloneză a înregistrat miercuri 138 de persoane care au încercat să treacă ilegal frontiera din Belarus, a scris rmx.news.

Guvernul polonez este dornic să evidențieze efortul de combatere a creșterii migrației ilegale din Belarus, adjunctul ministrului de interne Maciej Wsik postând fotografii ale noii garduri pe rețelele sociale.

„Aproape 100 de kilometri de sârmă au fost amplasați la granița polono-bielorusă. În curând vor urma încă 50 de kilometri ”, a scris Wsik.

Lungimea totală a frontierei polono-bieloruse este de 418 kilometri, secțiunea cea mai vulnerabilă la treceri ilegale fiind de 187 de kilometri.

Potrivit Ministerului de Interne, 1.000 de soldați din forțele armate poloneze și ofițeri suplimentari ai poliției de frontieră au fost trimiși pentru a ajuta la protejarea acelei secțiuni a frontierei.

De asemenea, Garda de Frontieră folosește echipamente de observație, permițându-i să răspundă rapid la încercările de trecere ilegale.

Frontiera este monitorizată constant de patrule, vehicule și aeronave, potrivit Ministerului de Interne. Barcile de patrulare sunt folosite și pe secțiunile de frontieră care circulă de-a lungul râurilor și al altor corpuri de apă.

Turnurile de observație dotate cu camere de imagine termică cu rază lungă de acțiune, vehicule de observare, ochelari de vedere nocturnă și truse parametrice portabile sunt, de asemenea, utilizate de Garda de Frontieră.

„Dacă va fi necesar, pot fi trimiși soldați sau ofițeri de poliție suplimentari pentru a consolida granița”, a declarat ministerul.

Începând de ieri, 138 de persoane încercaseră să treacă frontiera ilegal. Aproximativ 130 de încercări au fost stricate și opt străini au fost arestați.

Au fost duși la securizarea facilităților și identitatea lor a fost verificată pentru a asigura siguranța cetățenilor polonezi. Aceste centre sunt, de asemenea, acolo unde se desfășoară proceduri de solicitare a ajutorului internațional sau de deportare în țările de origine.

„Legea și justiția (PiS) s-au opus migrației ilegale și necontrolate de la început. Polonia nu permite intrarea în țara noastră a celor care ar putea reprezenta o amenințare pentru cetățenii noștri”, citește declarația Ministerului de Interne polonez.

Potrivit ministerului, ofițerii polonezi ai Grănicerilor sunt în contact constant și strâns cu omologii lor lituanieni în ceea ce privește criza de frontieră din Polonia.

Reacțiile organizațiilor internaționale după agresiunile din Cuba

Pe 11 iulie 2021, în Cuba au fost realizate o serie de proteste împotriva guvernului cubanez și a Partidului Comunist. La o lună după aceste evenimente organizațiile pentru protecția drepturilor omului își exprimă îngrijorarea în urma reacțiilor dure ale guvernului cubanez. Încălcarea drepturilor omului împotriva protestatarilor generate de către guvern nu fac decât să înrăutățească situația actuală.

Protestele au fost generate de către numărul limitat de alimente și medicamente, amplificate de defectuoasa gestionare a pandemiei de COVID-19, care revenise în Cuba. Agresiunile guvernului asupra protestatarilor au creat o nouă divizare în rândul populației, care face încă o dată imposibil dialogul și deschiderea către nevoile sociale.

Au fost realizate acte care încalcă drepturile omului, care pun în pericol bunăstarea fizică și psihică a protestatarilor, precum și securitatea lor personală și juridică. Un număr mare de protestatari au fost arestați și închiși atât în data de 11 și 12 iulie, cât și mai târziu. A fost încălcată și legislația cubaneză, deoarece o parte dintre cei arestați au vârste cuprinse între 14 și 18 ani, vârsta minimă pentru răspunderea penală fiind de 16 ani. Alții au fost obligați să plătească o garanție între 2.000 și 5.000 de pesos cubanezi, mulți raportând numeroase acte de tortură și abuz.

Organizațiile internaționale pentru protejarea drepturilor omului au anunțat faptul că vor trimite comunicări experților pentru drepturile omului Organizației Națiunilor Unite, cu privire la situația din Cuba. Toate aceste măsuri au drept scop mobilizarea guvernul cubanez spre a adopta măsuri care să sfârșească represiunile și încălcarea sistematică a drepturilor oamenilor.

Apelului societății civile cubaneze adresat diferitelor organisme internaționale și guvernelor democratice care s-au mobilizat împotriva violenței realizate de către guvernul cubanez după protestele din 11 iulie. Informează de asemenea faptul că:

„Susținem diversele inițiative cetățenești și solicită în primul rând eliberarea imediată fără acuzații a celor reținuți în timpul protestelor și eliberarea activiștilor și a artiștilor care așteaptă procesul în timp ce sunt privați de libertate.” – Organizațiile internaționale

 

Clarificări și recomandări în situația popririlor pe conturile de proiect

Mulți beneficiari de finanțare europeană, dar și prin alte programe cu fonduri nerambursabile se confruntă adesea cu poprire pe conturile de proiect atunci când nu virează la timp impozitele și contribuțiile obligatorii cu reținere la sursă. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) îi informează pe aceștia că, potrivit legii, conturile de proiecte cu finanțare europeană nu sunt supuse popririlor, iar acest lucru trebuie clarificat cu banca la care au deschise aceste conturi.

În cazul proiectelor cu fonduri UE, pot apărea decalaje între momentul depunerii documentelor și, ulterior, al primirii banilor din proiect și momentul în care beneficiarii trebuie să plătească către ANAF impozitele și contribuțiile obligatorii cu reținere la sursă.

În schimb, Codul de Procedură Civilă, dar și alte acte normative arată că nu sunt supuse executării silite prin poprire „sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte” (Art. 781, alin. 5, lit. b – Codul de Procedură Civilă).

„Pentru a evita sau a debloca acest tip de situații, venim în sprijinul beneficiarilor cu recomandarea ca aceștia să informeze băncile comerciale, unde au deschise conturile de proiect, privind specificul conturilor deschise în vederea implementării proiectelor cu finanțare europeană. Totodată, solicităm sprijinul Asociației Române a Băncilor pentru a se asigura că prevederile legale sunt cunoscute și aplicate”, a declarat Cătălina Bădoiu, secretar de stat, coordonator al procesului de simplificare în cadrul MIPE.

MIPE va transmite, prin Autoritățile de Management, o adresă cu explicații detaliate atât către aceștia, cât și către Asociația Română a Băncilor (ARB). Documentul informativ pentru beneficiari, cu detalii legislative, poate fi găsit aici, iar scrisoarea către ARB, aici.

 

Amenzi aplicate pentru exploatări ilegale de agregate minerale

Aproape 𝟐 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢, acesta a fost cuantumul amenzilor aplicate pentru exploatări ilegale de agregate minerale, în cadrul a peste 𝟖𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥 𝐢̂𝐧𝐜𝐫𝐮𝐜𝐢𝐬̦𝐚𝐭𝐞, efectuate în ultimele trei luni, de către inspectorii de la Apele Române. Acțiunile au fost organizate în județele Olt, Neamț, Buzău, Mureș, Vrancea, Teleorman, Bacău, Dolj, Argeș, Gorj, Arad, Prahova, Suceava, Hunedoara, Cluj, Alba, împreună cu Comisariatele Județene ale Gărzii de Mediu, Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Inspectoratele Județene de Poliție. Sancțiunile au vizat extragerea de agregate fără acte de reglementare sau în afara perimetrelor, folosirea inadecvată a tehnologiei de exploatare, precum și nereguli în ceea ce privește documentele de transport.

,,Reluăm avertismentul că exploatările ilegale de agregate minerale au impact major asupra activității de gospodărire a apelor. Acestea pun în pericol stabilitatea malurilor, iar, prin crearea unor depozite de material aluvionar, secțiunile de scurgere a cursurilor de apă pot fi diminuate provocând creșteri artificiale de niveluri ale acestora.  Acțiunile de control comun vor continua la nivel național pe toată durata anului.” au declarat reprezentanții de la Apele Române. 

Afganistan: 16 cetățeni români au fost evacuați în Dubai, alți 27 așteaptă

Informații de ultimă oră referitoare la cetățenii români aflați încă pe teritoriul afgan. Conform Ministerului Afacerilor Externe doar 16 dintre aceștia, au plecat cu avioane militare străine, în urma negocierilor cu aliații. În timp ce aceștia au debarcat deja în Dubai, alți 27 de cetățeni români așteaptă să fie evacuați.

„Au fost parcurse în regim de urgență, pe parcursul zilei de ieri și al nopții, proceduri pentru deplasarea avionului militar la Kabul în vederea evacuării cetățenilor români.”– au informat Ministerul Afacerilor Externe, alături de Ministerul Apărării și Forțele Aeriene Române.

„Procedurile, extrem de complexe, sunt finalizate, urmând a fi obținută în foarte scurt timp și ultima autorizație de survol pentru unul dintre segmentele traseului de zbor.” – mai adaugă Ministerul Afacerilor Externe.

Prezența altor 7 cetățeni români a fost înregistrată după solicitarea MAE, de ieri pentru românii care se află încă în Afganistan și care nu și-au declarat prezența să contacteze Ambasada României la Islamabad. Conform datelor MAE, există în prezent 27 de cetățeni români blocați pe teritoriul Afganistanului.
Cei 16 români au fost salvați doar în urma intervenției MAE, care a purtat negocierile cu aliații.

Strategia militară a României a fost aprobată

,,Documentul reflectă orientările în domeniul securității și apărării ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene, luând în considerare riscurile și amenințările de natură militară la adresa României, misiunile Armatei și obiectivele militare naționale prevăzute în Carta albă a apărării. Realizarea obiectivelor Strategiei militare pentru perioada 2021 – 2024 asigură îndeplinirea misiunii fundamentale a Armatei României – garantarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței naționale, în baza unei capacități reale de descurajare și de proiecție a forței, integrată flexibil în structurile Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene. Totodată, Strategia militară stabilește prioritățile în dezvoltarea capabilităților de apărare ale Armatei, continuând liniile de acțiune ale strategiilor anterioare, în mod corelat cu garanțiile de securitate ce decurg din dubla apartenență a Românei la NATO și UE, precum și din parteneriatele strategice cu alte state.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu – Mugurel Cozmanciuc. 

,,Pentru continuarea programelor de înzestrare esențiale și planurilor de transformare ale structurii de forțe, Strategia militară prezintă conceptele operaționale aplicate pentru finalizarea Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă (Programul Armata 2026), ca primă etapă în derularea Programului Armata 2040. În acest context, alocarea pentru Ministerul Apărării Naționale a minimum 2% din Produsul Intern Brut, din care minimum 20% pentru înzestrare și modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare și inovare, va asigura continuarea procesului de transformare și modernizare a Armatei României, precum și îndeplinirea obiectivelor planificate, în concordanță cu misiunile, responsabilitățile și angajamentele asumate România în cadrul organizațiilor internaționale. Concomitent, noua strategie subliniază necesitatea inovării, adaptării și implementării unor obiective realizabile, destinate configurării structurii de comandă și a structurii de forțe, creșterii capacității de reacție a unităților, digitalizării și utilizării noilor tehnologii, modernizării sistemului de învățământ și al celui medico-militar, precum și adaptării cadrului juridic.”, a conchis deputatul. 

 

Cinci persoane ucise pe aeroportul internațional Kabul

Potrivit declarațiilor martorilor, cel puțin cinci persoane au fost ucise în aeroportul din Kabul, în timp ce sute de oameni au încercat să își forțeze drumul spre avioanele care pleacă din capitala afgană.

Potrivit unui martor ocular, el a văzut cadavrele a cinci persoane fiind transportate la un automobil. Un alt martor ocular a declarat că nu este clar dacă victimele au murit ca urmare a unui foc de armă sau a unei lovituri.

Potrivit unui reprezentanților SUA, forțele militare americane responsabile de aerodrom, au tras în aer focuri de armă mai devreme pentru a dispersa mulțimea.

Autoritățile nu au putut să-și exprime imediat opinia cu privire la decese.

Talibanii au intrat în Kabul. Președintele afgan a fugit!

Talibanii au preluat controlul asupra Kabul, capitala Afganistanului și ultimul oraș important aflat sub autoritatea guvernului afgan. Evenimentele se desfășoară rapid și este dificil să verificați informațiile. Potrivit mai multor oficiali, președintele țării a părăsit Kabul.

Talibanii vor proclama că au preluat deja controlul asupra Afganistanului, care va fi cunoscut sub numele de Emiratul Islamic al Afganistanului, potrivit The Guardian, care citează un purtător de cuvânt al talibanilor.

Declarația urmează să fie transmisă de la palatul prezidențial din Kabul, care a căzut sub controlul talibanilor după plecarea președintelui Ashraf Ghani, potrivit The Guardian.

Dacă talibanii declară Emiratul Islamic al Afganistanului, acesta va fi același nume folosit de grupul extremist înainte de a fi alungat de la putere după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 de către invazia SUA și a Aliaților occidentali.

Talibanii cau căpătat și controlul celui de-al doilea oraș ca mărime din Afganistan, anume Kandahar. SUA a plecat și a lăsat misiunea apărării guvernului afgan pe mâinile Turciei, însă până la instalarea noilor trupe talibanii au lansat un atac fulger împotriva oricăror baze militare ce au rămas în urma americanilor.

La 9 iulie 2021, soldații Armatei Naționale Afgane (ANA) păzesc un punct de control în districtul Guzala din provincia Herat, Afganistan. În timp ce militanții talibani ocupă un oraș de provincie unul după altul, eșecul armatei afgane oferă o oportunitate pentru oricine se îndoiește de succesul celor două decenii ale SUA – eforturi dirijate pentru înființarea unei armate locale.

Chiar și după un buget de 89 de miliarde de dolari pentru instruirea forțelor armate afgane, talibanii au început să ia mai puțin de o lună pentru a-l concedia. Teroriștii au preluat controlul asupra fiecărei zone metropolitane majore din Afganistan în ultimele zile, de la Kandahar în sud până la Mazar-i-Sharif în nord, Herat în vest până la Jalalabad în est. Acum sunt aproape de porțile capitalei afgane, Kabul.

Președintele Afganistanului Ashraf Ghani sâmbătă, în scurtul său discurs TV, a felicitat forțele de securitate afgane și forțele de apărare, spunând că, aveau „un spirit puternic pentru a-și apăra poporul și țara”.

Dar lipsa de rezistență a multor unități ale armatei afgane a fost încă șocată. Unii și-au părăsit postul, iar ceilalți au refuzat să continue lupta și să predea echipamentului militar talibanilor.

În unele cazuri, spun oficialii americani, guvernatorii provinciali au cerut poliției și armatei să renunțe sau să încerce să fugă, poate doar pentru a preveni moartea și distrugerea chiar mai departe. Deoarece aceștia credeau că înfrângerea este imposibil de evitat.

Acolo unde acordurile nu au fost încălcate, trupele afgane par să fi dispărut cu totul.

„Odată ce moralul dispare, acesta se răspândește foarte repede și asta este cel puțin parțial de vină”, a spus un oficial american.

Armata Statelor Unite este îngrijorată de multă vreme de faptul că corupția masivă din conducerea politică și militară a Afganistanului ar pune în pericol rezolvarea soldaților din prima linie slab plătiți, hrăniți și furnizați inconsistent, dintre care unii au fost lăsați în avanposturi izolate de luni sau chiar ani, unde puteau fi ridicați de talibani.

Sute de soldați afgani au fost uciși în fiecare lună timp de mulți ani. Dar, atâta timp cât a fost prezent sprijinul internațional, armata a luptat, fără evacuarea în aer a victimelor sau îngrijirea chirurgicală de specialitate care este standard în armatele occidentale. Hotărârea lor a dispărut odată ce a dispărut.

„V-ați da viața pentru liderii care nu vă plătesc la timp și sunt mai interesați de propriul lor viitor?” un al doilea oficial american, vorbind cu condiția anonimatului, a întrebat.

Unii dintre cei din mișcarea talibanilor sunt de acord cu această evaluare.

Potrivit unui comandant taliban din provincia centrală Ghazni, prăbușirea forțelor guvernamentale a început imediat ce forțele SUA au început să se retragă „deoarece nu aveau nicio ideologie în afară de fugirea americanilor”.

„Singurul motiv pentru această cădere neașteptată a provinciilor a fost angajamentul nostru și retragerea trupelor americane”, a spus acesta.

21 de posturi de conducere și execuție scoase la concurs la MIPE

La începutul lunii septembrie 2021 vor fi organizate concursuri de ocupare a mai multor funcții publice de conducere și execuție din cadrul structurilor din aparatul propriu al ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene:

  • director general la Direcția generală programare și coordonare sistem (DGPCS), Direcția generală management mecanism de redresare și reziliență (PNRR), Direcția generală asistență tehnică programe europene (DGATPE);
  • director la Direcția de analiză și programare – DGPCS;
  • director la Direcția de evaluare impact și dezvoltare proiecte majore – DGPCS;
  • director la Direcția implementare POAD, director la DRI Galați – DGPEIM;
  • director la Direcția achiziții publice – DGAPSI;
  • șef serviciu la Serviciul monitorizare tehnică a stadiului de realizarea a proiectelor/reformelor, Serviciul evaluare și selecție, Serviciul programare și gestionare plan, Serviciul prevenție din cadrul Direcției generale management mecanism de redresare și reziliență (PNRR);
  • șef serviciu la Serviciul programare CEE și asistență IFI – DGPCS;
  • șef serviciu la Serviciul constatare nereguli și antifraudă – DGPECU;
  • șef serviciu la Serviciul evaluare și contractare proiecte – DGPEIM;
  • șef serviciu la Serviciul relația cu Parlamentul – DGJRP;
  • șef birou la Biroul Corp control și implementare strategie anticorupție;
  • 4 funcții publice de execuție din cadrul Direcției de comunicare – DGITDS.

Activitatea se va desfășura în domenii precum:

  • programarea fondurilor europene;
  • coordonarea activității de negociere și gestionare a cadrului și mecanismelor de implementare și control al Planului Național de Redresare și Reziliență;
  • gestionarea programelor operaționale Asistență Tehnică;
  • implementarea politicilor menite să ofere asistență materială celor mai sărace categorii ale populației prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD);
  • evaluare și contractare proiecte POIM;
  • control, constatare nereguli și antifraudă, achiziții publice, relația cu Parlamentul;
  • comunicare și relații publice.

Concursurile vor avea loc în data de 9 septembrie, iar data limită pentru depunerea dosarelor este 30 august 2021.

Selecția candidaților are în vedere asigurarea tratamentului egal, transparenței și liberului acces la informație, concurenței loiale, nediscriminarea și se va realiza în trei etape, analiza și selecția dosarelor, o probă scrisă și un interviu în care vor fi analizate, printre altele, comportamentul candidaților în situațiile de criză, capacitatea de a lua decizii și de a evalua impactul acestora, exercitarea controlului decizional și capacitatea managerială, creativitatea, rezistența la condiții de stres, abilitățile de relaționare și comunicare, în scopul selectării celor mai bine pregătiți și implicați candidați.

Vor fi testate, de asemenea, cunoștințele de limbă străină și operare pe calculator, iar subiectele la proba scrisă vor testa capacitatea de analiză și sinteză, modul de rezolvare a unor probleme practice, identificarea de soluții etc.

Detalii privind bibliografia de concurs, data și locul desfășurării se pot găsi în anunțurile publicate pe site-ul ministerului la secțiunea „Minister”, subsecțiunea „Carieră”: https://mfe.gov.ro/minister/anunturi-angajare/

și pe site-ul ANFP, aici:

http://www.anfp.gov.ro/Concurs/145856

http://www.anfp.gov.ro/Concurs/145854

http://www.anfp.gov.ro/Concurs/145949

În anunțuri se pot găsi atribuțiile specifice fiecărui post, precum și informații referitoare la etapele care trebuie parcurse pentru înscrierea candidaților, în condițiile legii.

 

 

Personalul din casele teritoriale de pensii va fi suplimentat

Personalul din casele teritoriale de pensii va fi suplimentat cu 1 000 de posturi, pe perioadă determinată până la 31 decembrie 2022, pentru evaluarea dosarelor de pensii.

Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care vor fi selectate, prin concurs, 800 de persoane cu studii superioare și 200 cu studii liceale, care vor lucra în casele teritoriale de pensii cu contracte pe perioadă determinată, adică până la încheierea procesului de evaluare a tuturor celor 5 milioane de dosare de pensii.

Conform calendarului asumat prin PNRR, procesul de evaluare al celor 5 milioane de dosare ar urma să fie finalizat în trimestrul al treilea al anului viitor, or acest obiectiv nu poate fi atins cu personalul care activează în prezent în casele de pensii. Necesarul total de posturi pentru structurile CNPP este estimat la 5.500, față de 3.480 câte sunt în prezent. Din cei 3.480 de angajați, 3.186 au atribuții de stabilire și plată a pensiilor, dar și a altor drepturi prevăzute de acte normative cu caracter special aflate în gestionarea CNPP, dar și pentru evidența asiguraților și activități conexe.

Fondurile pentru salarizarea personalului suplimentar vor fi suportate în primă fază din bugetul asigurărilor sociale de stat, urmând ca ele să poată fi ulterior decontate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.