Acasă Blog Pagina 466

România a câștigat procesul în cauza Alverley Investments Limited and Germen Properties Ltd

Prin decizia pronunțată, în cauza Alverley Investments Limited and Germen Properties Ltd vs. Romania – dosar ARB/18/30, Tribunalul arbitral ICSID a admis lipsa de jurisdicție cu privire la reclamantul Germen și a respins ca inadmisibilă cererea reclamantului Alverley.

Totodată, tribunalul i-a obligat pe reclamanți la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 4.140.779,24 dolari. Plata trebuie efectuată în termen de 60 de zile de la comunicarea hotărârii, în caz contrar reclamanții fiind obligați să plătească dobânzi penalizatoare de 6% pe an (calculată semestrial), până la data efectuării plății.

Reprezentarea României a fost asigurată cu succes în acest dosar de către Asocierea dintre Hunton Andrews Kurth Llp, SCP Toader și Asociații și SCP Cobuz și Asociații.

Pretențiile reclamanților au fost formulate în baza Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 26 iulie 1991 și ratificat prin Legea nr.30/1993.

Prin cererea înregistrată la ICSID în anul 2018, reclamanții au susținut faptul că, în calitate de acționari ai unor societăți românești, au realizat investiții în proiectul imobiliar Băneasa. Investiția a făcut obiectul unei investigații de natură penală, finalizată cu o hotărâre definitivă de condamnare.

Investitorii au susținut că România a încălcat tratatul prin acțiuni de intervenție arbitrală și discriminatorie, a organelor de cercetare penală și a instanțelor judecătorești, prin privarea acestora de posibilitatea de a-și valorifica dreptul de proprietate asupra investițiilor și dreptul la un proces echitabil. Acțiunea a avut ca urmare exproprierea indirectă a investițiilor, prin sechestrul instituit asupra bunurilor societăților românești și asupra titlului lor de proprietate a terenului din Băneasa și au solicitat despăgubiri în valoare de aproximativ 200 milioane de dolari.

Acordarea unor ajutoare de urgență pentru sprijinirea celor afectați de inundații, alunecări de teren, accidente ori cu probleme de sănătate

Guvernul a aprobat acordarea unor ajutoare de urgență în valoare totală de 1.573.150 lei pentru sprijinirea a 393 de familii și persoane singure afectate de inundații, alunecări de teren, accidente ori cu probleme de sănătate.

Sumele acordate sunt repartizate astfel:

  • 431.000 lei pentru 70 de familii și persoane singure afectate de incendii, din județele Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Buzău, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Iași, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Vrancea;
  • 17.500 lei pentru 5 familii aflate în situații de necesitate din cauza inundațiilor, din județele Bistrița-Năsăud, Dâmbovița și Vaslui;
  • 6.000 lei pentru 1 familie afectată de alunecările de teren care au avut loc în județul Neamț;
  • 57.000 lei pentru 7 familii care se confruntă cu probleme cauzate de accidente, din județele Neamț și Olt;
  • 1.061.650 lei pentru alte 310 familii și persoane singure cu probleme de sănătate ori aflate în diverse situații care pot conduce la sporirea riscului de excluziune socială, din județele Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Mureș, Neamț, Olt, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și municipiul București.

Beneficiarii ajutoarelor de urgență sunt stabiliți în baza anchetelor sociale efectuate de agențiile județene pentru plăți și inspecție socială. Sumele se acordă din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

 

Pași importanți făcuți pentru construcția Autostrăzii A7

,,Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR a avizat indicatorii tronsonului Bacău – Pașcani, care va avea o lungime de 77,39 kilometri și va traversa inclusiv județul Neamț! Da, Moldova are nevoie de infrastructură rutieră, iar finanțarea se va face cu fonduri alocate prin PNRR!’’, a declarat deputatul PNL de Neamț, Mugurel-Corneliu Cozmanciuc.

,,De asemenea, aproximativ 30 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7) vor fi construiți de asocierea româno – bulgară, în termen de 20 de luni de la semnarea contractului, în valoare de 1,249 miliarde de lei fără TVA, cu finanțare din PNRR. Este vorba de lotul 2, cuprins între localitățile Mizil și Pietroasele.’’, a adăugat deputatul.

Context

Autostrada Moldovei A7 este un proiect de infrastructură rutieră pentru regiunea Moldovei care ar trebui să absoarbă cel mai mult din alocările României din PNRR.

Primul tronson practic a fost construit, circa 16 km din actuala centură a Bacăului.

Aproape 440 de kilometri de autostradă în Moldova de la Nord la Sud – „Coloana vertebrală” a Moldovei – și care va prelua traficul pe ruta unde se înregistrează cele mai mari valori ale traficului din regiune și care în prezent se desfășoară pe DN2/E85. Un drum care, din punct de vedere al accidentelor, este cel mai periculos drum național din România.

 

 

Măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale

A fost adoptată Ordonanța de urgență privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Prim – ministrul Nicolae Ciucă: ”În cadrul ordonanței de urgență, am stabilit următoarele: pentru consumatorii casnici, care consumă până în 100 de kW, prețul va fi de 0,68 lei, măsură de care vor beneficia aproximativ 3,5 milioane de gospodării. Pentru cei care consumă între 100 și 300 de kW, prețul va fi de 0,80 lei, iar de această măsură vor beneficia aproximativ 4,5 milioane de gospodării. Pentru consumatorii non-casnici, prețul va fi de aproximativ 1 leu pe kilowatt, iar aici discutăm de întreprinderi mici și mijlocii, întreprinderi, de asemenea, din industria alimentară. De asemenea, pentru consumatorii energointensivi se va aplica o schemă de ajutor de stat. În ceea ce privește prețul gazelor naturale, pentru consumatorii casnici prețul va fi de maxim 0,31 lei pe kW, iar pentru consumatorii non-casnici prețul va fi de până la 0,37 lei pe kW, cu mențiunea că pentru întreprinderile care au avut un consum, la locul de consum, în anul 2021 de până la 50.000 de kW pe oră se menține același preț. Am luat toate aceste măsuri, așa cum am precizat anterior, astfel încât să continuăm cu programul și măsurile guvernamentale pentru a putea proteja cetățenii, pentru a stimula economia și a proteja locurile de muncă. Concomitent, la nivelul Ministerului Energiei se iau măsuri pentru tot ceea ce înseamnă identificarea de surse noi de energie și, de asemenea, pentru identificarea de surse noi de aprovizionare cu gaze naturale”.

Patru noi programe de finanțare pentru mediul de afaceri

Executivul a aprobat Ordonanța de Urgență elaborată de Ministerul Finanțelor prin care este reglementată finanţarea programelor IMM PROD – pentru industrializarea economiei, RURAL INVEST – pentru finanţarea afacerilor din mediul rural, GARANT CONSTRUCT – pentru sectorul construcţiilor și INNOVATION – pentru invenţii şi inovaţii.

Obiectivul programelor este facilitarea accesului la finanţare pentru firmele care se confruntă cu un deficit de lichidităţi necesar realizării proiectelor de investiţii și asigurarea continuităţii activităţii. Ministerul Finanțelor va implementa aceste programe sub formă de scheme de ajutor de stat în baza cărora se vor acorda garanții și granturi, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA-IFN, Fondul Român de Contragarantare SA, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural SA-IFN.

Ajutorul de stat acoperă maximum 90% din creditele bancare acordate pentru investiţii şi/sau pentru susţinerea activităţii curente, precum și un grant compus din o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantate, comisioane de administrare și de risc și parțial costul aferent dobânzilor.

“Mai ales în această situație de criză, susținerea companiilor românești este o urgență și sunt necesare măsuri de stimulare a economiei. Aprobarea acestor programe de finanțare este dovada clară că suntem un partener loial al mediului de afaceri, îi sprijinim pentru a-și realiza și dezvolta investițiile în toate localitățile din România“, a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Informații de background:

Programul IMM PROD asigură lichiditățile și finanțarea investițiilor realizate de către IMM-uri, inclusiv startup-uri, din zona urbană.

În vederea realizării obiectivelor specifice, în cadrul Programului IMM PROD se pot finanța următoarele activități:
a) Achiziția de echipamente și utilaje, inclusiv pentru reconversia de la intermediere la producție sau demararea de activități noi de producție;
b) Construcția, achiziția, amenajarea de terenuri și hale destinate producției;
c) Achiziția de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a IMM-urilor, inclusiv proiecte de retehnologizare pentru IMM-urile care activează și dezvoltă proiecte în industria producătoare;
d) Achiziția de echipamente în vederea alinierii la obiectivele de mediu (taxonomy) care să genereze eficiența energetică consumului propriu, panouri solare, stații de biogaz, stații de reciclare;
e) Finanțarea capitalului de lucru pentru stocuri de materii prime, materiale și mărfuri (în cazul companiilor producătoare care dețin propriile lanțuri de distribuție) și pentru alte cheltuieli de exploatare, pentru firmele care intenționează să deschidă/dezvolte/ diversifice activități de producție.

Pentru anul 2022, plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 1,5 miliarde lei. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 268.544.792 lei, fiind estimat un număr de 2.550 de beneficiari.

Programul RURAL INVEST are ca obiectiv asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor realizate de către beneficiarii eligibili care își localizează producția în mediul rural și urban mic.

În cadrul acestui program sunt eligibile următoarele destinații ale finanțărilor aferente creditelor de investiții și capital de lucru: achiziția de terenuri agricole; dotare/retehnologizare și automatizare; securitate energetică; certificate de depozit; piscicultura, acvacultura; industria alimentară; alinierea la obiectivele de mediu (taxonomy).

Bugetul schemei de ajutor de stat aferent Programului RURAL INVEST este de 530.583.333 lei, pentru un număr estimat de 4.286 de beneficiari, iar pentru anul 2022, plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 2,5 miliarde lei.

Programul GARANT CONSTRUCT vizează asigurarea lichidităților și finanțării investițiilor pentru IMM-urile din sectorul construcțiilor implicate în proiecte privind îmbunătățirea eficienței energetice, investiții în domeniul energiei verzi și aliniere la obiectivele de mediu.

În cadrul Programului GARANT CONSTRUCT vor fi eligibilie următoarele destinații ale finanțărilor:
a) Achiziția de echipamente și utilaje de constructii, logistică industrială, inclusiv pentru demararea de activități noi în sectorul construcții;
b) construcția, achiziția, amenajarea de hale pentru uz propriu, inclusiv pentru demararea de activități noi în sectorul construcții;
c) Achiziția de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a IMM-urilor care derulează contracte în sectorul construcții;
d) Achiziția de echipamente în vederea alinierii la obiectivele de mediu (taxonomy) care să genereze eficiența consumului propriu, panouri solare, stații de biogaz, stații de reciclare;e) Finanțarea capitalului de lucru pentru achiziția de materiale de construcții, combustibil, energie, salarii, pentru IMM-urile care derulează contracte în sectorul construcții.

Pentru anul 2022, plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 2,5 miliarde lei, din care 1,25 miliarde lei pentru Subprogramul de susținere a proiectelor de investiții pentru IMM-urile din sectorul construcții și 1,25 miliarde lei pentru Subprogramul de susținere a proiectelor de investiții de scară mică pentru UAT-uri, care presupun finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 495.572.822 lei pentru un număr estimat de 4.165 beneficiari.

Programul INNOVATION are ca obiectiv sprijinirea realizării invențiilor, susținerii activităților la export ale IMM-urilor cu activitate în domenii de comerț și servicii, cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. €, care activează în industria exportatoare, nepoluantă.

În cadrul Programului INOVATION se vor putea finanța activități constând în:

a) Stimularea exporturilor româneşti;
b) Susţinerea tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor româneşti în străinătate;
c) Stimularea comerțului on-line și a digitalizării;
d) Retehnologizarea companiilor locale;
e) Achiziții software și certificate de e-commerce și de administrare a unei firme (de tip ERP);
f) Obținerea brevetelor de inovare privind produse, strategii, mediu, digitalizare.

Pentru anul 2022, plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în cadrul programului de 1 miliard lei.

Bugetul schemei de ajutor de stat este de 214.550.000 lei, pentru un număr de 1.835 de beneficiari.

 

400 milioane euro – capital de risc pentru întreprinderile autohtone

Fondul de fonduri de capital de risc, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a devenit operațional și va asigura accesul la infuzii de capital pentru întreprinderile românești de cel puțin 400 de milioane de euro, a declarat deputatul PNL de Neamț, Mugurel-Corneliu Cozmanciuc.

,,Fondul European de Investiții (FEI) va demara procedura de selecție a fondurilor de investiții prin intermediul cărora se vor face infuziile de capital, după ce Guvernul a aprobat, miercuri, contractul de finanțare semnat la finalul anului trecut de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și FEI. Conform estimărilor, selecția fondurilor de investiții (cel mult 20) va începe în următoarele săptămâni, iar după semnarea contractelor, MIPE va începe să vireze banii care vor fi utilizați pentru creșterea capitalurilor companiilor romanești ce urmează a fi selectate. Potrivit contractului, vor beneficia de aceste finanțări minim 100 întreprinderi autohtone. Efectul de multiplicare estimat prin atragerea altor investitori în fondurile de equity create este de 1,5.’’, a precizat deputatul.

,,Sumele medii investite pe categorii de beneficiari finali, prevăzute în Componenta 9 din PNRR, pot fi estimate astfel:

  • 000-200.000 euro pentru start-up-uri;
  • 000 – 3.000.000 euro pentru companii în stagii incipiente de creștere;
  • 000.000 – 5.000.000 euro pentru întreprinderi în etape avansate de creștere;
  • peste 5.000.000 euro pentru midcaps (capitalizare medie);
  • 000.000 – 20.000.000 euro pentru proiecte de tip energie regenerabilă sau biomasă.

Instrumentul de capital de risc stabilit prin PNRR vine în sprijinul acoperirii unui deficit de finanțare de capital estimat la 4,8% PIB de către platforma fi-Compass a Comisiei Europene în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții, conform unui studiu publicat în decembrie 2019. Propunerea de încredințare a sarcinilor de implementare, prin atribuire directă pentru instrumentul de capital de risc de către FEI este inclusă în PNRR. Comisionul de management va include o componentă fixă, calculată ca procent din bugetul instrumentului, respectiv o componentă legată de performanța instrumentului. Se estimează că acest comision nu va depăși plafonul anual mediu de 0,5% din bugetul instrumentului. Comisionul este inclus în bugetul instrumentului și va fi facturat de 2 ori/an de către FEI. Menționăm că valoarea comisionului este mai mică decât a celui aplicat în acordul de finanțare JEREMIE (0,9%/ an din bugetul instrumentului și care reprezintă jumătate din bugetul instrumentul de equity din PNRR).’’, a conchis deputatul.

 

Rețelele de gaze – finanțate prin programul ”Anghel Saligny”

Până pe 26 aprilie 2022, autoritățile locale sunt așteptate să depună cereri de finanțare, prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, pentru proiecte care vizează sisteme de distribuție a gazelor naturale, inclusiv a branșamentelor, precum și a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale, a anunțat ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila.

”Ordinul comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și al ministrului energiei nr. 278/167/2022 privind aprobarea Normelor metodologice a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, astfel că, din acest moment, autoritățile locale pot cere finanțare pentru proiectele prin care vom realiza 2.500 km de conducte de gaze și vom branșa 150.000 familii la rețeaua de distribuție a gazelor naturale”, a subliniat ministrul dezvoltării.

Ministerul a pus la dispoziția autorităților locale și platforma digitală https://investitii.mdlpa.ro/, prin care se pot depune cererile de finanțare conform ghidului disponibil atât pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (www.mdlpa.ro), cât și în platforma electronică investitii.mdlpa.ro.

Selecția obiectivelor de investiții se va realiza, ulterior perioadei de depunere a cererilor de finanțare, pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare, cuprinse în Normele metodologice.

Ministrul Cseke Attila a reamintit că, prin Programul ”Anghel Saligny”, sunt alocate 50 de miliarde de lei pentru extinderea și modernizarea rețelelor de drumuri, poduri, apă, canalizare și gaz, iar, în urma preluării finanțării altor 105 de proiecte de rețele de gaz de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, bugetul total se va ridica la 55,5 miliarde de lei.

”Ordinul comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și al ministrului energiei nr. 278/167/2022 privind aprobarea Normelor metodologice a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, astfel că, din acest moment, autoritățile locale pot cere finanțare pentru proiectele prin care vom realiza 2.500 km de conducte de gaze și vom branșa 150.000 familii la rețeaua de distribuție a gazelor naturale”, a subliniat ministrul dezvoltării.

Ministerul a pus la dispoziția autorităților locale și platforma digitală https://investitii.mdlpa.ro/, prin care se pot depune cererile de finanțare conform ghidului disponibil atât pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (www.mdlpa.ro), cât și în platforma electronică investitii.mdlpa.ro.

Selecția obiectivelor de investiții se va realiza, ulterior perioadei de depunere a cererilor de finanțare, pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare, cuprinse în Normele metodologice.

Ministrul Cseke Attila a reamintit că, prin Programul ”Anghel Saligny”, sunt alocate 50 de miliarde de lei pentru extinderea și modernizarea rețelelor de drumuri, poduri, apă, canalizare și gaz, iar, în urma preluării finanțării altor 105 de proiecte de rețele de gaz de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, bugetul total se va ridica la 55,5 miliarde de lei.

Ministerul Dezvoltării restaurează Palatul Universității din București

Cea mai mare investiție în infrastructura educațională și în restaurarea clădirilor monument istoric a Ministerului Dezvoltării a fost demarată, anunță ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, după semnarea contractului de execuție pentru restaurarea Palatului Universității din București.

”Acesta este cel mai mare proiect din domeniul cultural și educațional pe care îl va implementa Ministerul Dezvoltării. Am asigurat o finanțare în valoare de peste 317 milioane de lei pentru acest proiect”, a precizat ministrul Cseke Attila.

Universitatea din București este una dintre cele mai importante instituții de învățământ și cercetare din România, iar în locația ce se va reabilita complet funcționează, în prezent, 7 dintre cele mai vechi și mai prestigioase facultăți: Chimie, Geografie, Geologie și Geofizică, Istorie, Limbi și Literaturi străine, Litere și Matematică și Informatică.

”Prin restaurarea clădirii, vom asigura condiții optime pentru studenții și profesorii acestei instituții de învățământ, dar vom valorifica și patrimoniul construit al Capitalei, prin conservarea acestui monument istoric”, a subliniat ministrul dezvoltării.

Clădirea monument istoric, de importanță națională, construită în stil neoclasic, între 1857 – 1869, este situată în centrul capitalei, pe B-dul Regina Elisabeta, nr. 4-12. Instituția Universității din București a fost înființată în iulie 1864, iar procesul de modernizare vizează restaurarea și consolidarea clădirii și va include lucrări privind întregul ansamblu arhitectural, de la acoperiș până la detaliile decorative ale fațadelor, inclusiv punerea în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal, a detaliat ministrul.

Cseke Attila a adăugat: prin proiect se au în vedere consolidarea structurală a clădirii, refacerea învelitorii și înlocuirea elementelor din lemn degradate ale șarpantei (sau chiar înlocuirea acesteia), restaurarea faţadelor (inclusiv tâmplăria exterioară), eliminarea umidităţii şi a infiltraţiilor, amenajarea curţii interioare, realizarea de modificări funcţionale şi restaurarea finisajelor interioare.

Un rabin este investigat pentru cetățenia portugheză obținută pentru Abramovici

Un rabin care l-a ajutat pe miliardarul rus, Roman Abramovici să-și obțină cetățenia portugheză i s-a spus că nu poate părăsi Portugalia și că trebuie să se prezinte autorităților atunci când este necesar. Daniel Litvak a fost reținut în cadrul unei investigații privind modul în care a fost acordată cetățenia.

Procesul de naturalizare a mai multor evrei este investigat.

Roman Abramovici a fost sancționat de Regatul Unit ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Abramovici, în vârstă de 55 de ani, este proprietarul Chelsea FC și este unul dintre cei șapte oligarhi care vor fi loviti de noi sancțiuni, inclusiv înghețarea activelor și interdicțiile de călătorie. Premier League l-a înlocuit din funcția de director al clubului.

Abramovici a primit cetățenia portugheză în aprilie 2021, în temeiul unei legi care oferea naturalizarea descendenților evreilor sefarzi, care au fost expulzați din peninsula Iberică în urmă cu mai bine de 400 de ani în timpul Inchiziției. Solicitanții pentru cetățenia portugheză prin această rută sunt evaluați de experți la una dintre comunitățile evreiești din Portugalia, fie din Lisabona, fie din Porto.

Litvak este rabinul comunității din Porto (nordul Portugaliei) și a fost responsabil cu evaluarea cererii lui Abramovici. Litvak a fost reținut de autorități în timp ce se pregătea să călătorească în Israel. I s-a cerut să-și predea pașaportul și va trebui să se prezinte periodic autorităților. Poliția Judiciară și procurorul din Portugalia au declarat vineri că există suspiciuni de spălare de bani, corupție, fraudă și falsificare de documente în procesul de acordare a cetățeniei descendenților evreilor sefarzi.

Comunitatea evreiască din Porto a negat orice faptă greșită și a spus că a fost ținta unei campanii de defăimare. Ei au adăugat că Litvak a supravegheat departamentul care acordă certificarea moștenirii evreiești sefardă a unei persoane, iar criteriile utilizate pentru acordarea cuiva a naționalității portugheze „au fost acceptate de guvernele succesive”.

Aplicație interactivă în care sunt reprezentate coridoarele de tranzit pentru ucraineni

Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), sucursală a C.N.A.I.R. sub coordonarea M.T.I., în parteneriat cu Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (C.N.C.C.I.) și I.G.P.R. au realizat o aplicație interactivă GIS în care sunt reprezentate coridoarele de tranzit recomandate cetățenilor ucraineni pe teritoriul României.

Sunt detaliate toate facilitățile: conexiuni, parcări, benzinării, stații CFR, aeroporturi, spații de cazare. Informațiile sunt scrise în limbile română, engleză și ucraineană.

Aplicația poate fi accesată https://s9.ro/1kxr

Guvernul României, la propunerea Ministerului Transporturilor, a aprobat noi gratuități și facilități la transportul refugiaților:

  • se acordă gratuitate la toate călătoriile efectuate cu trenul regio și InterRegio, clasa a doua, pe perioada staționării temporare sau a tranzitării României.
  • scutirea de la plata tarifelor pentru trecerea cu bacul pe ruta Isaccea – Orlivka, precum și acordarea de gratuitate pentru transportul fluvial pe ruta Isaccea – Galați.
  • acordarea de gratuitate la transportul rutier național sau internațional pe perioada staționării sau tranzitării României.
  • scutirea de la perceperea taxelor aferente autorizațiilor de transport de persoane și marfă.

În situații excepționale, la solicitarea Ministerului Afacerilor de Interne, se vor putea organiza transporturi gratuite ale celor care vor să părăsească România cu curse charter, acordul statului de destinație urmând să se transmită Ministerului Transporturilor.