Acasă Blog Pagina 465

Sinteza măsurilor de prevenire a răspândirii virusului

Reguli privind purtarea măștii de protecție

Masca de protecție trebuie purtată în toate spațiile publice închise și deschise.  Acest lucru înseamnă că masca trebuie purtată și pe stradă.

Măștile din material textil sau plastic nu sunt eficiente pentru prevenirea infectării, cele mai eficiente fiind cele chirurgicale cu trei pliuri sau cele FFP 2. Nu purtați măști din material textil sau plastic pentru că riscați să vă îmbolnăviți și să îi îmbolnăviți pe cei din jurul dumneavoastră. Singurele măști acceptate sunt cele chirugicale și cele FFP 2.

Persoane exceptate de la portul măștii:

  • Copiii cu vârste sub 5 ani
  • Persoanele care sunt singure în birou
  • Prezentatorii tv și invitații acestora, cu condiția păstrării distanței de 3 metri între persoane
  • Reprezentanții cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane
  • Vorbitorii aflați în spații închise sau deschise, cu condiția păstrarii distanței de 3 metri față de alte persoane
  • Persoanele care desfășoară activități fizice intense sau în condiții de muncă solicitate, ori activități sportive
  • Persoanele cu dizabilități cognitive

Pot fi scutite de portul măștii, la locul de muncă, persoanele care suferă de boli ce afectează capacitatea de oxigenare, dar numai după evaluarea medicului de medicina muncii.

Noi reguli pentru izolarea persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2

Persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 (au rezultat pozitiv la testul RT-PCR sau antigen) care nu prezintă simptome vor fi izolate, la domiciliu sau instituționalizat, pentru o perioadă de 7 zile dacă sunt vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 180 de zile, sau pentru o perioadă de 10 zile dacă sunt nevaccinate sau nu au trecut prin boală în ultimele 180 de zile.

Persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 care prezintă simptome vor fi evaluate de către medicul de familie sau în centrele de evaluare.

La centrele de evaluare se pot prezenta doar persoanele care au primit rezultatul poztiv al unui test RT-PCR sau antigen. La centrele de evaluare nu se realizează testare.

Persoanele care prezintă forme grave trebuie să apeleze în continuare la 112 și vor fi preluați de către echipajele de ambulanță și SMURD.

Instituirea carantinei pentru persoanele care sosesc în România sau sunt contact direct cu o persoană infectată cu SARS-CoV-2

  • 10 zile pentru persoanele nevaccinate sau care nu se află în perioada cuprinsă între a 11-a și a 180-a zi de la data confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2;
  • 5 zile pentru persoanele vaccinate și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare, precum și pentru persoanele care au fost confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în perioada cuprinsă între a 11-a și a 180-a zi anterioare datei intrării în țară sau contactului cu persoana infectată.

Persoanele care sosesc în România nu intră în carantină dacă se află în una dintre următoarele situații

  1. Pentru persoanele care vin din state ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European sau Confederația Elvețiană sunt instituite următoarele excepții de la carantină (persoanele aflate în aceste situații nu intră în carantină):
  • persoanele care vin din state încadrate în zona verde sau galbenă și prezintă dovada vaccinării, dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data confirmării până la data intrării în țară ori dovada testării negative RT-PCR pentru COVID-19 efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
  • persoanele care sosesc din state încadrate în zona roșie și prezintă dovada vaccinării, dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data confirmării până la data intrării în țară;
  • copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani;
  • copiii cu vârsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, indiferent de încadrarea țării în zona de risc, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
  • persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona roșie și rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). ATENȚIE!!! În situația în care aceste persoane nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;
  • persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;
  • lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria sau Bulgaria, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respective;
  • elevii/studenții, cetățeni români sau cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare;
  • membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona roșie pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARSCoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și participă doar la activități în cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate;
  • conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă;
  • persoanele predate autorităților române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerate;
  • membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic și Consular al României și posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din zona roșie și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
  • elevii/studenții, cetățeni români sau cetățeni cu domiciliul sau reședința în afara României care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități/instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și prezintă documente doveditoare;
  • piloții de aeronave și personalul navigant al acestora, precum și mecanicii de locomotivă și personalul feroviar;
  • conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, dacă fac dovada vaccinării cu schemă completă și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea acesteia ori dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară sau prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;
  • personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară cât și de la bordul navelor și elicopterelor de transport persoane sau de suport evacuare medicală precum și de la bordul celor care operează în zona economică exclusiva a României, care arborează pavilion român sau pavilion străin, dar aflat în managementul unui operator roman, într-un port românesc, cu condiția asigurări a echipamentelor individuale de protecție împotriva COVID-19;
  • personalul navigant maritim român care se repatriază prin orice mijloc de transport și cel care efectuează schimbul de echipaj la bordurile navelor aflate în porturile românești, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, la intrarea în țară, precum și la îmbarcarea/debarcarea de pe navă;
  • personalul tehnic care lucrează pe platformele fixe și mobile de extracție petrol și gaze in zona exclusiva economică a României.
  1. Pentru persoanele care sosesc pe teritoriul României din statele terțe, indiferent de încadrarea acestora în zona de risc epidemiologic, sunt instituite următoarele excepții de la carantină (persoanele aflate în aceste situații nu intră în carantină):
  • persoanele care prezintă dovada vaccinării sau dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data confirmării până la data intrării în țară, însoțite de rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii)
  • copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani;
  • copiii cu vârsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
  • persoanele nevaccinate ori persoanele care nu au fost confirmate pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea direcției de sănătate publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;
  • persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;
  • lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum și cetățenii români angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
  • elevii/studenții, cetățeni români sau cetățeni cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare;
  • membrii delegațiilor sportive, precum și artiștii și staff-ul acestora care sunt nevaccinați ori care nu au fost confirmați;
  • pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, sosesc pentru participarea la competiții sportive, respectiv evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și participă doar la activități în cadrul competițiilor sau, după caz, evenimentelor menționate;
  • conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă;
  • persoanele predate autorităților române în baza acordurilor de readmisie, returnate în procedură accelerată;
  • membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic și Consular al României și posesorii de pașapoarte diplomatice și de serviciu, nevaccinați ori care nu au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, care sosesc din statele terțe, indiferent de încadrarea acestora în zona de risc și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
  • elevii/studenții, cetățeni români sau cetățeni cu domiciliul sau reședința în afara României, care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități/instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii) și prezintă documente doveditoare;
  • angajații sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională care se întorc în România de la activități desfășurate în interes profesional în afara țării și sunt vaccinați ori au fost confirmați pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară;
  • piloții de aeronave și personalul navigant al acestora, precum și mecanicii de locomotivă și personalul feroviar;
  • conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, dacă fac dovada vaccinării cu schema completă și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea acesteia ori dovada confirmării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară sau prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul național, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional;
  • personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară cât și de la bordul navelor și elicopterelor de transport persoane sau de suport evacuare medicală precum și de la bordul celor care operează în zona economică exclusiva a României, care arborează pavilion român sau pavilion străin, dar aflat în managementul unui operator roman, într-un port românesc, cu condiția asigurări a echipamentelor individuale de protecție împotriva COVID-19;
  • personalul navigant maritim român care se repatriază prin orice mijloc de transport și cel care efectuează schimbul de echipaj la bordurile navelor aflate în porturile românești, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, la intrarea în țară, precum și la îmbarcarea/debarcarea de pe navă;
  • personalul tehnic care lucrează pe platformele fixe și mobile de extracție petrol și gaze in zona economică exclusivă a României.

Suspendarea temporară a măsurii de carantină

Pentru situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții/tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare cum ar fi afecțiuni oncologice, insuficiență renală cronică în program de hemodializă, fără a se limita la acestea, preschimbare documente de identitate, părăsirea țării, prezentarea la centrul de vaccinare conform programării în vederea vaccinării ș.a., poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină, pe baza documentelor justificative.

Analiza este realizată la nivelul centrelor județene de coordonare și conducere a intervenției.

Diferența dintre carantină și izolare:

Carantina se instituie pentru persoanele care nu sunt infectate cu virusul SARS-CoV-2, dar sunt în una din două situații: sosesc în România din alte state sau sunt contact direct cu o persoană infectată.

Pentru persoanele infectate (care au rezultatul pozitiv la un test PCR sau antigen) se instituie măsura izolării.

Principalele activități interzise pe perioada stării de alertă:

  • evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive şi altele asemenea), activitatea în baruri, cluburi sau discoteci.

Principalele activități premise dacă sunt îndeplinite anumite condiții:

  • competiţiile sportive se pot desfăşura pe teritoriul României, în spaţiile închise sau deschise, cu participarea spectatorilor până la:
  1. 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între persoane şi purtarea măştii de protecţie în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Repartizarea spectatorilor se face pe întreaga suprafață a spațiului. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2;
  2. 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanţe de minimum 2 metri între persoane şi purtarea măştii de protecţie în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Repartizarea spectatorilor se face pe întreaga suprafață a spațiului. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
  • organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte în spaţii închise sau deschise sunt permise cu participarea publicului până la:
  1. 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00 şi cu purtarea măştii de protecţie în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2;
  2. 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00 şi cu purtarea măştii de protecţie în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
  • organizarea şi desfăşurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise cu participarea publicului până la:
  1. 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 1.000 de persoane, în intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri între persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie, în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2;
  2. 30% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 500 de persoane, în intervalul orar 5,00-22,00, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri între persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană, precum şi cu purtarea măştii de protecţie, în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

se permite, în condiţiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, cu modificările ulterioare, organizarea de mitinguri şi demonstraţii cu un număr de participanţi de maximum 100 de persoane şi cu purtarea măştii de protecţie. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2;

  • activitatea restaurantelor și cafenelelor este permisă, în interiorul clădirilor, precum şi la terase, până la:
  1. 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00 în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2;
  2. 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00 în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
  • activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, precum şi la terasele acestora este permisă până la:
  1. 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00 în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2;
  2. 30% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00 în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
  • activitatea cu publicul în centrele şi parcurile comerciale este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Măsura nu se aplică persoanelor care se prezintă la centrele de vaccinare în vederea administrării unei doze de vaccin, dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire în/din centrele şi parcurile comerciale;
  • activitatea cu publicul a operatorilor economici care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor nealimentare este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Măsura nu se aplică unităţilor farmaceutice dispuse în afara centrelor şi parcurilor comerciale, precum şi benzinăriilor;
  • este permis accesul în cadrul spațiilor de comercializare a produselor nealimentare cu suprafața mai mică sau egală de 200 mp a tuturor persoanelor fără a fi necesară dovada vaccinării, testării sau vindecării de infecția cu virusul SARS-CoV-2, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri între persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană și afișarea la intrarea în spațiul comercial a numărului maxim de persoane care se pot afla simultan în incintă;
  • activitatea în baruri, cluburi şi discoteci este interzisă;
  • activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activitatea în spaţii închise în domeniul sălilor de sport şi fitness este permisă fără a depăşi:
  1. 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri între persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2;
  2. 30% din capacitatea maximă a spaţiului, cu asigurarea unei distanțe de 2 metri între persoane și a unei suprafețe de minimum 4 mp pentru fiecare persoană în județele/localitățile în care rata de incidență cumulată la 14 zile este mai mare de 1/1.000 de locuitori. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.
  • activitatea operatorilor economici care administrează locuri de joacă pentru copii în spaţii închise sau deschise este permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului în intervalul orar 5,00-22,00. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2;
  • În cadrul instituţiilor de învăţământ sunt permise activităţile didactice şi alte activităţi specifice, precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru elevi/studenţi, cadre didactice, în condiţiile respectării măsurilor de prevenire, stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.

 

 

 

Registrul unic al utilajelor și echipamentelor, în domeniul proiectelor de infrastructură de interes național

Registrul unic al utilajelor și echipamentelor va fi înființat și operaționalizat de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român” (R.A.R.), unitate aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în termen de 60 de zile de la data publicării Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial și se va păstra în format electronic.

Registrul unic al utilajelor și echipamentelor devine accesibil publicului, pe cale electronică, în termen de 30 de zile de la data operaționalizării Registrului.

Registrul unic va fi o bază de date electronică care cuprinde informațiile necesare pentru identificarea utilajelor și echipamentelor de care pot dispune operatorii economici care desfășoară activități în domeniul proiectelor de infrastructură de interes național, în vederea participării la procedurile de achiziții publice.

Scopul înființării Registrului unic este reprezentat de crearea unui mecanism de verificare, pentru autoritățile contractante, a disponibilității utilajelor și echipamentelor declarate de către operatorii economici ofertanți, ca fiind utilizabile în implementarea proiectelor de infrastructură de interes național.

În vederea participării la procedurile de achiziție publică în domeniul proiectelor de infrastructură de interes național, operatorii economici au obligația de a încărca în Registrul unic informațiile relevante cu privire la identitatea proprie și cu privire la numărul și identitatea utilajelor și echipamentelor de care pot dispune.

Registrul trebuie să asigure informații corecte și transparență corespunzătoare, în special la nivelul autorităților care vor avea acces la conținutul său.

Registrul va fi completat și menținut prin încărcarea de către respectivii operatori economici a informațiilor necesare, prin intermediul unui portal informatic, datele de identificare ale utilajelor și echipamentelor autopropulsate urmând a fi validate de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român” (R.A.R.) pe baza cărții de identitate a vehiculului (CIV), pe baza Atestatului tehnic (AT) sau pe baza Raportului tehnic (RT), după caz, documente emise de R.A.R., după identificarea utilajului sau echipamentului.

Datele referitoare la utilaje sau echipamente care vor fi înregistrate vor privi acele utilaje sau echipamente autopropulsate.

Registrul unic va cuprinde, minim, următoarele informații:

a) operatorii economici care desfășoară activități în domeniul proiectelor de infrastructură de interes național, respectiv denumirea și datele de identificare, precum și domeniul relevant de activitate. Aceste informații sunt încărcate în registru de către operatorii economici în cauză;

b) numărul și datele de identificare ale utilajelor și echipamentelor de care pot dispune operatorii economici prevăzuți la lit.a); datele de identificare ale fiecărui utilaj/echipament autopropulsat se referă la denumirea acestuia (conform nomenclatorului pus la dispoziție de către R.A.R), marca (denumirea producătorului), tipul (cod sau denumire comercială), numărul său de identificare (seria șasiului), numărul de înmatriculare sau de înregistrare în circulație ori numărul de inventar. Aceste informații sunt încărcate în Registru de către operatorii economici prevăzuți la lit.a) și sunt validate de către R.A.R.;

c) în cazul în care operatorii economici prevăzuți la lit.a) au încheiate contracte și acestea sunt aflate în derulare, date referitoare la contractul de achiziție publică încheiat, respectiv lucrarea și părțile contractante. Aceste informații sunt încărcate în registru de către operatorii economici în cauză;

d) în cazul în care operatorii economici prevăzuți la lit.a) au încheiate contracte aflate în derulare, numărul și datele de identificare ale utilajelor și echipamentelor autopropulsate declarate de operatorii economici în contractul de achiziție publică (inclusiv forma de deținere: proprietate/închiriere/comodat etc.), precum și perioada/perioadele în care utilajele și echipamentele autopropulsate sunt utilizate, conform graficelor de execuție ale lucrărilor, potrivit contractului de achiziție publică. Aceste informații sunt încărcate în registru de către agenții economici în cauză.

Operatorii economici au obligația furnizării de informații corecte și complete; R.A.R. este exonerat de orice răspundere în ceea ce privește eventuale consecințe negative determinate de informații care nu au corespuns realității.

Registrul se actualizează de fiecare dată când există o modificare survenită asupra utilajelor și echipamentelor declarate în contracte și publicate în Registru, precum și asupra perioadei de utilizare, cu menținerea unui istoric al modificărilor. Actualizarea se realizează pe baza informațiilor transmise de către operatorii economici, împreună cu acordul autorităților contractante în ceea ce privește existența modificărilor asupra utilajelor și echipamentelor declarate în contracte și publicate în Registru.

În vederea finanțării înființării și menținerii Registrului, R.A.R. percepe operatorilor economici/autorității contractante un tarif de utilizare aplicabil pentru fiecare utilaj/echipament încărcat și actualizat în Registru, tarif stabilit de Consiliul de Administrație al R.A.R

 

Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare

Executivul a aprobat Hotărârea de Guvern privind aprobarea Programului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă, act normativ care constituie una dintre țintele asumate în cadrul PNRR pentru finalul anului 2021.

La sfârșitul lunii septembrie 2021 a fost aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României document ce prevede un set de reforme și de investiții prioritizate în baza unor criterii menite să asigure accesibilitatea și conectivitatea, elemente cheie pentru dezvoltarea economică și socială.

În cadrul PNRR a fost propusă reforma ”Dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul traficului feroviar”. Obiectivul acestei reforme este de a consolida eficiența și competitivitatea căilor ferate din România.

Măsura propusă are în vedere realizarea următoarelor:

  • aprobarea Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, punerea în aplicare a Programului de acțiune și începerea implementării;
  • introducerea unui sistem de eficientizare a utilizării energiei electrice în transportul feroviar;
  • implementarea de noi proceduri operaționale de management al traficului feroviar, inclusiv modernizarea software-ului care susține aceste proceduri;
  • Plan de acțiune național privind implementarea ERTMS.

În procesul de elaborare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost agreată necesitatea unui program de acţiune pentru atingerea obiectivelor de reformă asumate în ceea ce priveşte creşterea traficului feroviar până în anul 2026. Acest program include:

  • un sistem cu indicatori pentru prioritizarea investițiilor;
  • o structură responsabilă cu pregătirea proiectului;
  • măsuri de creștere a traficului de marfă feroviar cu cel puțin 25 % până în 2026 față de 2020;
  • măsuri specifice în vederea atingerii unui obiectiv de creștere a numărului de călători din transportul feroviar cu o medie de 25 % față de nivelul de referință din 2021;
  • măsuri de creștere a utilizării materialului rulant nou achiziționat;
  • măsuri de transfer al călătorilor de la transportul cu autobuze/microbuze la transportul feroviar pe rutele de navetă.

O componentă importantă a acestui program de acţiune se referă la implementarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025, document aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 985/2020. Rolul determinant al implementării acestei strategii în cadrul programului de acţiune destinat creşterii masive a traficului feroviar este dat de orientarea prevalentă a strategiei spre creşterea competitivităţii serviciilor de transport feroviar pe piaţa internă a transporturilor de călători şi marfă, în principal prin creşterea performanţelor circulaţiei trenurilor.

În conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare, instrumentul prin care se asigură cadrul legal de implementare a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 este contractul de activitate şi performanţă al administratorului infrastructurii feroviare pentru perioada 2021-2025, contract încheiat cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, în numele statului. Acest contract a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 920/2021.

Implementarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 reprezintă o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, pentru atingerea obiectivelor de reformă asumate prin PNRR în ceea ce priveşte creşterea traficului feroviar până în anul 2026.

Ca urmare, actul normativ adoptat configurează sintetic un program de acţiune cuprinzător destinat să asigure realizarea cu succes a obiectivelor de reformă asumate în ceea ce priveşte creşterea traficului feroviar până în anul 2026. Documentul include:

  • analiza preliminară a obiectivelor de reformă asumate şi identificarea principalelor direcţii de acţiune necesare;
  • acţiunile necesare în vederea implementării cu succes a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025;
  • definirea unui sistem de prioritizare a investiţiilor în infrastructura feroviară, bazat pe indicatori şi criterii clare;
  • acţiunile necesare pentru compensarea handicapului competitiv al transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport, handicap generat de externalizarea masivă a costurilor transportului rutier şi a altor moduri de transport;
  • acţiunile necesare pentru creşterea nivelului intrinsec de competitivitate al serviciilor de transport feroviar, prin creşterea parametrilor de performanţă şi calitate ai acestor servicii, precum şi prin creşterea nivelului de adecvare la cerinţele pieţei. Această categorie include şi acţiunile care exced domeniului de aplicabilitate al Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare;
  • modificările legislative necesare pentru a asigura fezabilitatea programului de acţiune propus;
  • definirea cadrului instituţional adecvat care să asigure implementarea programului de acţiune;
  • stabilirea termenelor şi responsabilităţilor privind realizarea acţiunilor necesare.

Programul de acţiuni include seturi de acţiuni specifice fiecărui tip de trafic vizat, respectiv: traficul feroviar de călători, traficul combinat de marfă pe rute terestre care utilizează preponderent transportul feroviar, traficul feroviar de marfă în vagoane izolate.

 

 

Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030

Executivul a aprobat Hotărârea de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României, act normativ prin care este aprobat Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030.

Aprobarea Programului Investițional este parte a jaloanelor asumate de România în cadrul Planului național de Redresare și Reziliență, fiind în același timp o condiție favorizantă pentru aprobarea noului cadru financiar multi-anual 2021-2027.

În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, care prevede realizarea unei rețele europene integrate, orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România trebuie să crească eficiența investițiilor în infrastructura de transport atât de interes european, cât și de interes național orientate spre dezvoltarea conectivității naționale și internaționale, precum și creșterea accesibilității tuturor regiunilor României la oportunitățile Pieței Unice.

Lipsa unei coerențe în planificare la nivel național reprezintă un obstacol care împiedică realizarea investițiilor în infrastructura de transport din România, prin urmare, dezvoltarea unui cadru strategic stabil în sectorul transporturilor reprezintă o necesitate la care acest Program își propune să răspundă în mod adecvat și eficient printr-o foaie de parcurs cu obiective clare.

Din punct de vedere al abordării politicilor europene și naționale prezentul Program Investițional reprezintă corelarea a trei arii majore de interes pentru perioada 2021 – 2030, referitoare la recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel național pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier, aplicând politicile și standardele UE referitoare la rețelele transeuropene de transport, îndeosebi în cadrul sectorului feroviar, cu respectarea țintelor de înverzire a sectorului de transport stabilite în cadrul Pactului Ecologic European și a pachetului Fit for 55, mai ales în ceea ce privește sectorul rutier.

În acest sens, măsurile, investițiile individuale, precum și metodologia de prioritizare a proiectelor din prezentul program sunt ghidate și condiționate de cele trei domenii majore de interes menționate mai sus.

Odată cadrul politic european și național setat, prezentul Program descrie pentru fiecare sector de transport situația existentă, principalele nevoi de dezvoltare, identificarea proiectelor de investiții, metodologia de prioritizare, bugete și calendar de implementare, precum și aspectele legate de guvernanța sectorului, operarea și întreținerea infrastructurii nou create, siguranță și tehnologii de management al traficului, precum și, nu în ultimul rând, aspecte privind protecția mediului și adaptarea climatică.

La baza dezvoltării componentelor din capitolele strategice sectoriale a stat utilizarea modelelor de trafic naționale gestionate la nivelul MT și al Cestrin, precum și cooperarea cu experții Băncii Europene de Investiții în cadrul asistențelor tehnice JASPERS și PASSA.

Abordările strategice sectoriale reflectă gândirea europeană de stabilire a diferite paliere de importanță în cadrul rețelelor de transport, astfel încât pentru fiecare sector Programul prezintă o ierarhizare a importanței strategice la nivel de rețele primare, secundare și terțiare după caz. De asemenea, programul investițional atinge aspectele integrării tiparelor de călătorie de lung parcurs cu cele de scurt parcurs în special în nodurile urbane importante ale României.

Programul acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România și prevede necesitatea realizării a 6624.1 km de rețea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2900,5 km aferenți rețelei primare și 3723,6 km aferenți rețelei secundare. În ceea ce privește rețeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3274,8 km de cale ferată aferenți rețelei primare și 1228 km aferenți rețelei secundare.

Din perspectiva sumelor prevăzute în cadrul financiar dezvoltat de prezentul Program, este importantă asigurarea capacității de cheltuire a acestor fonduri și de aceea Programul cuprinde prevederi cu privire la creșterea capacității administrative și a cooperării interinstituționale pentru asigurarea unui parcurs eficient al proiectelor prioritizate.

Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România pe perioada 2021-2030 reprezintă o actualizare a Master Planului de Transport a României aprobat în 2016, nemodificând aspectele importante ale acestuia, dar folosindu-se de experiența obținută la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a beneficiarilor acestuia, vizează un parcurs eficient al proiectelor astfel încât la finele decadei să se recupereze o mare parte din decalajul de dezvoltare față de celelalte State membre, precum și o participare activă la modernizarea conectivității europene și introducerea noilor tehnologii sustenabile.

Master Planul General de Transport al României analizează obiectivele majore ale sistemului naţional de transport. Prin urmare, acesta constituie un instrument strategic de planificare a intervenţiilor majore (proiecte şi alte acţiuni) ce sunt semnificative pentru obiectivele de transport la scară naţională.

Managementul produselor fertilizante și regimul de import al mostrelor de îngrășăminte și al îngrășămintelor

Actul normativ stabilește regimul juridic al produselor fertilizante, contravențiile și amenzile pentru comercializarea acestora fără respectarea regulilor.

Scopul ordonanței este crearea cadrului instituțional de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață sau introducerea pe piață a produselor fertilizante.

Produsele fertilizante provenite din spațiul Uniunii Europene, puse la dispoziție pe piață sau introduse pe piață, trebuie să fie însoțite de documente care să ateste că sunt fabricate și autorizate în Uniunea Europeană, inclusiv existența marcajului ,,EC fertilizer”.

Operatorii economici care dețin autorizații RO-ÎNGRĂŞĂMÂNT, eliberate până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, sunt obligați să solicite înlocuirea acesteia cu autorizația RO-fertilizant, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe.

Pentru produsele fertilizante cu un procent mai mare de 28% azot este obligatorie efectuarea testului de rezistență la detonare de către operatorul economic care solicită autorizarea, valabilitatea testului fiind de 6 luni, în condițiile respectării fișei tehnice de securitate a produsului fertilizant.

Comercianții de produse fertilizante care sunt înregistrați, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, la Oficiul Național al Registrului Comerțului, au obligația să informeze în scris DAJ pe raza teritorială a căreia își desfășoară activitatea, cu privire la comercializarea produselor fertilizante, în termen de cel mult 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

Comercianții de produse fertilizante care se înregistrează, după data intrării în vigoare a ordonanței, la Oficiul Național al Registrului Comerțului, au obligația să informeze în scris DAJ pe raza teritorială a căreia își desfășoară activitatea, cu privire la comercializarea produselor fertilizante, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru Magistrala I de metrou Cluj

Guvernul a adoptat Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Tren metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj”.

Prin obiectivul de investiții menționat se are în vedere construcția unei linii de metrou ușor cu o lungime 21,03 km, cu 19 stații subterane și un depou suprateran. Amplasamentul este în Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca și Comuna Florești. Ordonatorul principal de credite este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, iar beneficiarii sunt UAT Municipiul Cluj-Napoca și UAT Comuna Florești.

Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de 10.112.816 mii lei, iar finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile (inclusiv PNRR), de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, precum și de la bugetul local al UAT Municipiul Cluj-Napoca și al UAT Comuna Florești, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.

Obiectivele principale ale obiectivului de investiții menționat sunt:

  1. Îmbunătățirea atractivității sistemului de transport public durabil metropolitan în vederea accesării rapide a oportunităților socio-economice din zona aflată pe axa est-vest a municipiului Cluj-Napoca;
  2. Creșterea economică și a gradului de ocupare a forței de muncă prin asigurarea unei capacități de transport îmbunătățite pentru deservirea axei est-vest a zonei metropolitane;
  3. Reducerea impactului activităților de transport (poluarea aerului și zgomotul) asupra mediului în cadrul zonei, prin asigurarea unei axe de transport durabil care să contribuie la redistribuția modală de la transportul cu autoturismul personal.

 

Aprobarea schemei de ajutor de stat pentru aeroporturile din România

A fost semnat Ordinul Comun al ministrului Transporturilor și Infrastructurii și ministrului Lucrărilor Publice și Administrației, prin care este aprobată schema de ajutor de stat pentru aeroporturile cu un trafic anual cuprins între 200 de mii și 3 milioane de pasageri.

Prin aprobarea acestui Ordin se va asigura astfel acoperirea deficitului de lichidități cu care se confruntă un număr de 7 aeroporturi din România, din cauza crizei generate de pandemia COVID 19.

  • Aeroportul Internațional “Avram Iancu” din Cluj
  • Aeroportul Internațional Iași, Sibiu, Craiova
  • Aeroportul Internațional “George Enescu” din Bacău
  • Aeroportul Internațional “Ștefan cel Mare” din Suceava
  • Aeroportul Internațional “Traian Vuia” din Timișoara.

Valoarea totală a bugetului schemei de ajutor de stat este de până la 51,5 milioane de lei.

Schema de ajutor de stat a fost autorizată de către Comisia Europeană, în data de 13.12.2021. Sumele pot fi utilizate pentru achitarea facturilor restante, ceea ce va aduce la echilibrarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale respectivelor aeroporturilor.

Aeroportul “Traian Vuia” din Timișoara, aflat sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), poate primi până la 9 milioane de lei, bani alocați prin bugetul MTI. Astfel, anul viitor, Aeroportul “Traian Vuia”, din Timișoara, va putea să își continue activitatea la standardele specifice de siguranță, securitate și de calitate a serviciilor.

Informații suplimentare:

Guvernul României a primit din partea Asociației Aeroporturilor din România cererea de acordare a unui sprijin financiar, pentru aeroporturile care în anul 2019 au înregistrat un trafic mai mare de 200.000 de pasageri și mai mic de 3 milioane de pasageri, respectiv Bacău, Cluj, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava, Timișoara și care în prezent se confruntă cu dificultăți majore cauzate de nivelul scăzut al traficului și implicit al veniturilor în perioada iulie 2020 – decembrie 2021.

Aeroporturile din Cluj, Iași, Sibiu, Suceava, Craiova și Bacău funcționează ca regii autonome de interes regional, în subordinea județelor, în timp ce aeroportul din Timișoara este organizat ca societate pe acțiuni la care statul, reprezentat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, deține 80% din pachetul de acțiuni.

În raport cu solicitarea Asociației Aeroporturilor din România, la propunerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Guvernul a aprobat, în ședința din data de 04.10.2021, Memorandumul cu tema: Acordarea unor ajutoare de stat operatorilor economici care administrează aeroporturile care în anul 2019 au înregistrat un trafic de pasageri mai mare de 200.000 de pasageri și mai mic de 3 milioane pasageri, pentru depășirea dificultăților financiare cu care se confruntă, cauzate de criza generată de pandemia COVID-19, în baza art. 107 alin.(3) lit. b) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și a Cadrului temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19, promovat de Comisia Europeană, care prevede un buget total de 51.544 mii lei, pentru operatorii economici care administrează aeroporturile mai sus menționate.

Întrucât măsura de sprijin reprezintă ajutor de stat, aceasta este supusă obligației de notificare la Comisia Europeană, în temeiul dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Tratatul de funcționare al Uniunii Europene.

În acest sens, intenția statului român de a acorda un ajutor de stat operatorilor economici care administrează aeroporturile care în anul 2019 au înregistrat un trafic mai mare de 200.000 de pasageri și mai mic de 3 milioane pasageri, pentru depășirea dificultăților financiare cu care se confruntă, cauzate de criza generată de pandemia COVID-19, a fost pre-notificată Comisiei Europene.

În data de 18.11.2021, Comisia Europeană a invitat autoritățile române să transmită notificarea formală, în vederea autorizării schemei de ajutor de stat. Aceasta a fost transmisă, validată și înregistrată de Comisia Europeană în data de 25.11.2021.

Suma autorizată de Comisia Europeană va fi alocată prin bugetele ordonatorilor principali de credite, consiliile județene pentru aeroporturile regionale și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru Societatea Națională Aeroportul Internațional Traian Vuia – Timișoara, cu respectarea prevederilor deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat.

 

Acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public

Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022.

Măsura este prevăzută în Programul de guvernare 2021-2024 și este menită să vină în sprijinul acestei categorii de persoane vulnerabile, în perioada de iarnă, ca sprijin excepțional.

Actul normativ prevede ca ajutorul financiar să se acordă diferențiat, astfel:

  • 1.200 lei pentru pensionarii sistemului public de pensii și pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special cu venituri mai mici sau egale cu 1.000 lei;
  • ca diferență între nivelul de 2.200 lei și nivelul veniturilor cumulate din pensie sau din drepturile prevăzute de actele normative cu caracter special, pentru pensionarii și beneficiarii cu venituri între 1.001 – 1.600 lei inclusiv. Spre exemplu, pentru o pensie de 1.001 lei se acordă un ajutor de 1.199 lei, pentru o pensie de 1.002 lei, ajutorul va fi de 1.198 lei, iar suma acordată va scădea pe măsură ce pensia este mai mare, astfel că pentru o pensie de 1.600 de lei, ajutorul va fi de 600 de lei.

Ajutorul financiar se acordă din oficiu, în luna ianuarie 2022, odată cu drepturile de pensie aferente acestei luni, persoanelor din evidența caselor teritoriale de pensii care au domiciliul în România.

Guvernul a stabilit ca ajutorul financiar să nu se ia în calcul la stabilirea ajutorului pentru încălzire și a suplimentului pentru energie. De asemenea, nici majorarea punctului de pensie și a indemnizației sociale să nu fie luată în calcul pentru acordarea ajutorului de încalzire și a suplimentului pentru energie în acest sezon rece.

În total, 2,45 milioane pensionari vor beneficia de acest tip de sprijin.

 

Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: Precizări legate de PNRR

,,Nu există nicio dispoziție specifică în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care să oblige autoritățile române să impună interzicerea încălzirii pe bază de lemne până în 2023. Planul de redresare și reziliență al României cuprinde reforme și investiții privind sistemele de gestionare și de guvernanță ale pădurilor menite să abordeze problema exploatării forestiere ilegale intensive a pădurilor din România, din cauza căreia asistăm la o reducere a absorbției naturale de carbon de către păduri, la pierderea semnificativă a biodiversității și la o creștere a riscurilor de dezastre (componenta „Păduri și protecția biodiversității”). În mod similar, reforma privind decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire asigură sustenabilitatea și trasabilitatea biomasei, pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor și pentru a diversifica mixul energetic utilizat, pe lângă biomasa forestieră, pentru încălzire și răcire. (Componenta „energie”)”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc. 

,,Acestea fiind spuse, o nouă strategie națională pentru păduri și legislația secundară ulterioară vor stabili criterii de durabilitate pentru biomasa forestieră utilizată în scopuri energetice și vor include acțiuni specifice de combatere a exploatării forestiere ilegale și de îmbunătățire a gestionării pădurilor. Se preconizează că un sistem informatic integrat (care va include SUMAL – sistemul românesc de urmărire a materialelor lemnoase) va monitoriza obligațiile legale referitoare la recoltarea lemnului, regenerarea în timp util a pădurilor, sănătatea pădurilor, starea de conservare a habitatelor forestiere, impactul schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice a diferitelor ecosisteme forestiere. De asemenea, trebuie remarcat faptul că planul include măsuri de eficiență energetică pentru clădirile private/publice, cu obiectivul de a se realiza cel puțin o renovare la nivel mediu, reducându-se astfel consumul de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 %. În plus, planul include investiții în centrale de cogenerare de înaltă eficiență pentru sistemele de termoficare. Mai mult, se preconizează că rețeaua de distribuție a gazelor care va permite transportul hidrogenului verde în regiunea Oltenia va înlocui combustibilii solizi și biomasa, care se utilizează în prezent pentru încălzirea locuințelor, apa caldă menajeră și gătit.”, a conchis deputatul. 

 

Au fost aprobate plafoanele alocate schemelor de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic

În Ședința Guvernului a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora, pentru anul de cerere 2021.

Prin prezentul act normativ s-a aprobat plafonul de 114.156.810 euro, respectiv 564.790.817,475 lei, care se acordă crescătorilor de animale pentru anul de cerere 2021, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, repartizat astfel:

a) 1.680.000 euro, respectiv 311.800 lei, pentru specia bovine, categoria bivolițe de lapte;

b) 13.125.000 euro, respectiv 935.937,5 lei, pentru specia bovine, categoria taurine din rase de carne;

c) 99.324.810 euro, respectiv 409.497,475lei, pentru specia bovine, categoria vaci de lapte;

d) 27.000 euro, respectiv 582,5lei, pentru specia viermi de mătase.

Cuantumul sprijinului per unitate pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor menționate anterior la efectivul de animale eligibile, respectiv la kilogramul de gogoși crude de mătase eligibile.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,9475 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021.

Resursele financiare se asigură de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anii 2021 şi 2022.

Temeiul legal al prezentei Hotărâri este OUG nr.11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.  Condițiile de eligibilitate pentru accesarea schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic sunt reglementate în Ordinul MADR nr.45/2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condițiilor specifice și a modului de implementare a schemelor de plăți prevăzute la art. 1 alin. (2) și (3) și art. 35 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2021.