România continuă să piardă sume uriașe din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), programul european care ar fi trebuit să transforme țara și să aducă infrastructură modernă în localitățile mici. La aproape patru ani de la lansarea PNRR, țara noastră a pierdut deja peste 7 miliarde de euro, iar alte sute de milioane riscă să fie returnate din cauza incapacității autorităților locale de a implementa proiectele asumate.
Potrivit unei anchete realizate de emisiunea „România, te iubesc!”, doar o treime din proiectele finanțate prin PNRR pentru apă, canalizare și digitalizare locală au fost duse la bun sfârșit. Restul au fost întârziate, blocate sau abandonate, fie din incompetență, fie din interese politice și economice locale.
Din cele 600 de milioane de euro alocate pentru introducerea canalizării și a apei curente în zeci de localități, 355 de milioane s-au pierdut deja, iar alte 200 de milioane sunt în pericol de a fi returnate.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că dacă țintele asumate nu sunt atinse, România va plăti penalități de peste 278 de milioane de euro:
„Dacă nu se îndeplinește niciun fel de țintă, România riscă penalități uriașe. Primarii ar trebui sancționați la vot, dar și legal, pentru modul defectuos în care gestionează fondurile.”
Problema majoră este că multe proiecte nici măcar nu au început lucrările, deși finanțarea a fost aprobată și banii au fost alocați.
Un alt capitol eșuat din PNRR este digitalizarea administrației locale. Jumătate de miliard de euro au fost alocați pentru modernizarea primăriilor, crearea arhivelor digitale, plata online a taxelor și emiterea semnăturilor electronice.
Rezultatul? În multe comune, angajații încă lucrează pe hârtie, iar calculatoarele zac nefolosite.
Reporter: „Nu lucrați la calculator?”
Primarul Dumitru Costea, comuna Găneasa: „Nu lucrăm. Lucrăm pe telefon, că lucrăm pe teren.”
România riscă să piardă peste 250 de milioane de euro doar din această componentă, în condițiile în care termenul pentru finalizarea proiectelor de digitalizare expiră în primăvara lui 2026.
Guvernul a decis să oprească toate proiectele care nu au fost implementate în proporție de cel puțin 30%, iar lista localităților vizate este lungă. Printre ele se află și Lehliu Gară, unde lucrările de canalizare și apă au rămas doar pe hârtie.
Liviu Juncu, administrator public Lehliu Gară: „Dacă facem depresie la fiecare pierdere, nu mai suntem capabili să mergem mai departe. Deci nu facem depresie din asta.”
În realitate, autoritățile locale au pierdut ani întregi în contestații și documentații incomplete, iar cetățenii au rămas fără utilități esențiale.
Din totalul de 28,4 miliarde de euro alocați prin PNRR, România a reușit să atragă mai puțin de jumătate. Fostul ministru al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează că 7,8 miliarde de euro sunt în aer:
„Dacă și fostul ministru recunoaște că stăm în aer cu 7,8 miliarde, înseamnă că așa stau lucrurile. Ritmul de implementare e extrem de lent.”
Blocajele administrative, birocrația și corupția locală sunt principalele cauze identificate de experți. În unele cazuri, proiectele au fost „adaptate” de autorități pentru a servi interese personale.
Investigația ProTV a descoperit multiple cazuri în care fondurile PNRR au fost redirecționate către proiecte cu beneficii directe pentru aleși locali și rudele acestora.
În comuna Modelu (Călărași), o finanțare de două milioane de euro pentru canalizare a fost pierdută complet, după ce primăria a cerut schimbarea proiectului cu doar câteva luni înainte de termenul-limită.
Laurențiu Arsenescu, șef Achiziții: „La un moment dat am avut două proiecte. Unul a intrat în execuție, celălalt a rămas în lucru. E firesc ca acum proiectul de canalizare să fie adaptat.”
În realitate, proiectul a fost blocat pentru că lucrările ar fi trebuit să traverseze străzi asfaltate recent — asfaltări făcute de o firmă apropiată de primărie.
Un angajat al primăriei a recunoscut pentru reporterii ProTV:
„Au zis că sunt asfaltate, dar nu e asfaltată niciuna. Aia a fost așa, la vrăjeală. Ca să schimbăm soluția tehnică. Să nu mai spargă străzile.”
În Lehliu Gară, proiectele pentru apă și canalizare au fost gestionate de societatea URBAN SA, controlată de apropiați ai administrației locale.
Prima investiție urma să aducă utilități într-un cartier nou, construit pe terenurile fostului administrator public al orașului – actual primar – cumnat cu șeful URBAN SA, compania care a depus proiectul.
Al doilea proiect, pentru conectarea familiilor nevoiașe, este executat de firma de casă a președintelui Consiliului Județean, rudă prin alianță cu un deputat local.
Aceste conexiuni de afaceri au ridicat suspiciuni de conflict de interese și deturnare a fondurilor PNRR, dar până acum niciuna nu a fost investigată penal.
În cartierul nou din Lehliu Gară, 349 de locuințe așteaptă de trei ani să fie conectate la rețeaua de apă și canalizare. Oamenii s-au mutat cu speranța unei vieți decente, dar realitatea este că nu există nici măcar infrastructura de bază.
„Avem doar rețeaua de gaze care se oprește la colțul străzii. Nu avem apă, canalizare sau drumuri asfaltate”, a spus un locuitor.
Acesta este doar un exemplu din cele sute de localități mici care ar fi trebuit să beneficieze de investițiile prin PNRR, dar unde birocrația, incompetența și interesele politice au blocat dezvoltarea.
Pierderile nu sunt doar simbolice, ci se traduc în miliarde de euro care nu vor mai ajunge în economia locală.
-
7 miliarde de euro – sume pierdute sau în pericol de pierdere;
-
355 de milioane – pierderi confirmate pentru proiectele de apă și canalizare;
-
278 de milioane – penalități posibile;
-
sub 50% – rata totală de atragere a fondurilor PNRR.
În plus, proiectele neterminate riscă să genereze obligații de rambursare și pierderi suplimentare la bugetul de stat.
De la autostrăzi nefinalizate la școli smart fără elevi, România riscă să devină „țara proiectelor neterminate”, în ciuda celei mai mari finanțări europene din istorie.
„Corupție, incompetență, toate pot fi bifate când vorbim despre PNRR. A fost un examen național pentru administrația locală, iar majoritatea primarilor l-au picat”, concluzionează echipa România, te iubesc!.
Uniunea Europeană a oferit României o șansă istorică de modernizare, dar banii se pierd din cauza indolenței și a lipsei de viziune.
Până la finalul anului 2025, guvernul trebuie să demonstreze că poate implementa cel puțin 70% din proiectele asumate, altfel alte miliarde de euro vor fi pierdute definitiv.
