Numărul infracțiunilor de evaziune fiscală a înregistrat o creștere alarmantă în primele patru luni ale anului 2024, conform unui raport publicat de Poliția Română.
În timp ce infracțiunile economico-financiare au crescut cu peste 21%, cele de evaziune fiscală au cunoscut o creștere de 64%, cu 846 de cazuri suplimentare față de aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea semnificativă a cazurilor de evaziune fiscală vine pe fondul unei legi controversate propuse de liderii coaliției PSD-PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, în decembrie 2023. Proiectul de lege, care dezincriminează evaziunea fiscală sub un milion de euro dacă prejudiciul este plătit, a fost adoptat rapid de Parlament și promulgat de președintele Klaus Iohannis pe 10 mai 2024. Deși societatea civilă a avertizat că măsura va duce la o explozie a cazurilor de evaziune, legea a trecut fără probleme majore prin procesul legislativ.
USR și Forța Dreptei au atacat la Curtea Constituțională legea Ciucă-Ciolacu, dar Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea opoziției. Aceasta nu este prima dată când președintele Iohannis procedează astfel; în 2021, el a promulgat o lege inițiată de PSD care permitea celor acuzați de evaziune fiscală sub 100.000 de euro să scape doar cu amendă dacă achitau integral prejudiciul.
Noua lege prevede că evazioniștii care produc prejudicii sub un milion de euro sunt exonerați de răspundere penală dacă plătesc prejudiciul plus 25% în timpul urmăririi penale. În plus, dacă prejudiciul este achitat până la primul termen de judecată, indiferent de valoarea acestuia, limitele pedepsei prevăzute de lege se reduc la jumătate.
Procurorul general Alex Florența a declarat în martie că legea reprezintă „o formă de legiferare modernă”, subliniind că scopul principal este recuperarea prejudiciilor la bugetul de stat. Această opinie a fost reflectată și de lipsa protestelor publice din partea șefilor parchetelor față de noile reglementări.
Creșterea cazurilor de evaziune fiscală subliniază vulnerabilitățile actuale din legislația fiscală și necesitatea unor măsuri mai stricte pentru a combate această problemă. În timp ce autoritățile argumentează că noile legi sunt menite să simplifice procedurile și să asigure recuperarea prejudiciilor, criticii susțin că acestea încurajează infracționalitatea economică.
Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în următoarele luni și dacă măsurile adoptate vor avea un impact pozitiv asupra bugetului de stat sau dacă vor stimula și mai mult infracțiunile economico-financiare. Cert este că evoluția numărului de infracțiuni de evaziune fiscală va fi un subiect de interes major pentru opinia publică și autoritățile competente.
