La Roșia Montană, în centrul României, o mină de aur din epoca antică romană a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, ceea ce face mai dificilă pentru companii reluarea operațiunilor miniere în această zonă bogată în metale prețioase.
Marți, Organizația Națiunilor Unite pentru protecția patrimoniului cultural a desemnat Roșia Montană ca sit al Patrimoniului Mondial, ceea ce a pus capăt unor săptămâni de incertitudine de la București. Mai ales că administrația de la București s-a gândit să își retragă candidatura pentru protecția UNESCO pentru vechea mină de aur care datează din epoca romană.
Conservatorii care s-au opus reluării exploatării miniere în zonă se simt mai relaxați în urma acestei decizii.
Decizia de a adăuga peisajul minier de la Roșia Montană pe lista Patrimoniului Mondial în pericol fusese luată în cadrul unei ședințe a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial al UNESCO din Fuzhou, China.
Activiștii pentru mediu urmăreau de zeci de ani această decizie
Declararea Roșiei Montane ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO a fost de mult timp un scop al organizațiilor societății civile românești și internaționale.
A căror acțiune a contribuit la oprirea unui proiect de exploatare auriferă și argintiferă pe bază de cianuri în zonă, realizat de compania minieră canadiană Gabriel Resources.
Eșecul planurilor a determinat Gabriel Resources să dea în judecată guvernul român pentru 5,7 miliarde de dolari în cadrul Centrului Internațional de Soluționare a Disputelor privind Investițiile, ICSID, care face parte din Banca Mondială, pentru presupusă încălcare a contractului. Procedura este încă în desfășurare.
Statutul de sit al Patrimoniului Mondial UNESCO este considerat de ONG-urile anti-miniere ca fiind o condiție esențială pentru ca acest cătun, care este unul dintre cele mai vechi centre miniere tradiționale din lume, să creeze alternative ecologice la minerit, cum ar fi turismul cultural și ecologic.
Solul este bogat în materiale prețioase
Însă, solul din zonă conține sute de tone de aur și argint, ceea ce face ca aceasta să fie una dintre cele mai mari rezerve de materiale valoroase din Europa, iar mulți oameni sunt sceptici cu privire la faptul că populația locală își poate permite să renunțe la o asemenea bogăție.
„Nu aduce beneficii nici comunității, nici țării”, a afirmat primarul comunei Roșia Montană, Eugen Furdui, după aflarea deciziei UNESCO.
„Să nu uităm că blochează, pe termen mediu și lung, cea mai mare rezervă de aur și argint din Europa”, el a adăugat.
Reacția lui Iohannis
Klaus Iohannis, președintele României, a reacționat cu entuziasm la aflarea acestei veste.
„Salut includerea peisajului cultural minier de la Roșia Montană în [lista] patrimoniului mondial”, scria Iohannis pe Facebook, precizând că acest lucru „ar trebui să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei”.
Sub un guvern tehnocrat, România a depus prima cerere la UNESCO pentru desemnarea sitului minier roman în 2017. Aceasta a fost retrasă în anul următor de un guvern condus de Partidul Social Democrat, pentru a fi reintrodusă în 2020 de un guvern condus de Partidul Național Liberal.
