Într-un gest fără precedent, regele Willem-Alexander al Ţărilor de Jos a prezentat scuze oficiale pentru implicarea naţiunii sale în comerţul cu sclavi. Acesta a afirmat că a fost „personal şi intens” afectat de trecutul colonial al ţării sale, conform rapoartelor News.ro.
Încă din secolul al XVII-lea, Ţările de Jos au devenit o forţă colonială majoră, deţinând teritorii în diverse părţi ale lumii. În acea perioadă, comercianţii olandezi de sclavi au traficat peste 600.000 de persoane.
În cadrul unui discurs pronunţat sâmbătă, regele Willem-Alexander a numit această practică o „oroare” și a recunoscut că familia regală nu a luat măsuri pentru a o stopa.
Regele a vorbit la un eveniment care a marcat cea de-a 160-a aniversare a abolirii sclaviei în Ţările de Jos. Înaintea acestui eveniment, nu a fost clar dacă regele avea intenţia să-și prezinte scuzele pentru implicarea familiei regale în comerţul cu sclavi.
WATCH: Dutch King Willem-Alexander apologized for his country’s historic involvement in slavery, as the Netherlands marked 150 years since the end of slavery in Dutch colonies. pic.twitter.com/Zvbq5WMZSZ
— DW News (@dwnews) July 2, 2023
Un studiu recent, publicat în iunie, a dezvăluit că, între anii 1675 și 1770, conducătorii olandezi au primit echivalentul a 545 de milioane de euro (595 de milioane de dolari), în moneda actuală, din coloniile unde sclavia era practicată.
În timpul discursului său la Amsterdam, regele Willem-Alexander a recunoscut că „monarhii şi conducătorii Casei de Orange nu au luat nicio măsură împotriva [sclaviei]”. Acesta a adăugat: „Astăzi mă aflu aici, în faţa voastră, în calitate de rege al vostru şi ca parte a guvernului. Astăzi eu însumi cer scuze. Astăzi, îmi cer iertare pentru lipsa de acţiune”.
Însoţit de soţia sa, regina Maxima, regele a menţionat că nu poate vorbi în numele întregii naţiuni, dar a asigurat publicul că „marea majoritate” a cetăţenilor olandezi „sprijină lupta pentru egalitate pentru toţi oamenii, indiferent de culoare sau de mediul cultural”.
Discursul său, care s-a încheiat cu promisiunea unei lupte pentru „vindecare, reconciliere şi restaurare”, a fost primit cu aplauze la Festivalul Keti Koti, care marchează comemorarea anuală a ţării pentru abolirea sclaviei.
În secolul al XVII-lea, Ţările de Jos au cucerit vaste suprafeţe de teritoriu în regiunile care astăzi formează Indonezia, Africa de Sud, Curaçao şi Papua de Vest, jucând un rol cheie în comerțul transatlantic cu sclavi.
Sclavii, care numărau mii, erau transportați din Africa către coloniile olandeze din Caraibe și America de Sud – acest trafic reprezentând aproximativ 5% din întregul comerț transatlantic cu sclavi. Această practică inumană a fost interzisă în cele din urmă în anul 1863.
Cu toate acestea, în națiunea africană Surinam, sclavia a continuat pe parcursul unei perioade de tranziție obligatorii de 10 ani, aducând suferință și durere de nedescris.
Anul trecut, premierul Mark Rutte și-a exprimat, de asemenea, scuzele pentru rolul istoric al Ţărilor de Jos în comerţul cu sclavi. Într-un discurs la Haga, acesta a afirmat că aceasta trebuie să fie recunoscută în „termenii cei mai clari” ca fiind „o crimă împotriva umanității”.
Mai multe orașe olandeze, printre care Amsterdam și Rotterdam, și-au cerut de asemenea scuze pentru implicarea lor în acest comerț.
Chiar dacă procesul a fost încet, Ţările de Jos au început să își confrunte trecutul colonial. Abia în 2006, istoria sclaviei olandeze a fost inclusă în programa școlară. Acest gest al regelui Willem-Alexander marchează un nou pas către reconcilierea cu acest capitol dureros al istoriei naționale.
