Într-o serie de evenimente recente, doi înalți funcționari din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) sunt implicați în situații delicate care atrag atenția opiniei publice și ridică semne de întrebare privind integritatea lor, scrie G4Media.
Primul dintre acești șefi, Aurelian Eugen Lungoci, șeful Departamentului IT din MIPE, se confruntă cu acuzații de complicitate la fals intelectual în legătură cu procesul de vaccinare împotriva virusului COVID-19. Lungoci a recunoscut săvârșirea acestei infracțiuni în cadrul unui proces care urmează să fie judecat de Judecătoria Sectorului 5 din București pe 22 martie.
Într-un răspuns pentru G4media.ro, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a confirmat că Lungoci și soția sa au fost puși sub acuzare și au acceptat să fie condamnați la câte 1 an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
MIPE a reacționat imediat la aflarea acestor informații, suspendându-l pe Lungoci din funcția sa conform prevederilor Codului Administrativ. Totuși, Ministerul a precizat că dosarul penal nu vizează activitatea desfășurată de Lungoci în cadrul MIPE și că instituția nu este implicată în acest caz.
Într-o declarație ulterioară, Eugen Lungoci a subliniat că acuzațiile îi afectează viața personală și nu au nicio legătură cu munca sa în cadrul ministerului.
Al doilea șef implicat în această serie de evenimente este Corneliu Victor Ștefănescu, șeful Corpului de Control din cadrul MIPE. Acesta se confruntă cu acuzații din partea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care susține că Ștefănescu ar fi fost colaborator al Securității înainte de 1989.
Într-o acțiune depusă la Curtea de Apel București, CNSAS a solicitat constatarea calității de colaborator al Securității pentru Ștefănescu, pe baza unor documente care arată că acesta ar fi furnizat informații privind activități potrivnice regimului comunist.
MIPE a informat că a solicitat CNSAS confirmarea sau infirmarea acestor acuzații și că este necesară o decizie definitivă a instanței judecătorești pentru a stabili oficial statutul lui Ștefănescu.
În cazul în care Curtea de Apel va decide că Ștefănescu a fost colaborator al Securității, acesta riscă să își piardă funcția de conducere din Minister.
Aceste evenimente ridica serioase întrebări privind integritatea și transparența în cadrul MIPE și arată necesitatea unei monitorizări atente a activității funcționarilor publici din România.
