Președintele Klaus Iohannis a provocat o dezbatere aprinsă în spațiul public prin recentele sale decizii de a decerna distincții naționale unor figuri controversate din domeniul educației românești.
Printre cei decorați se numără fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, care a demisionat urmare a unui scandal de plagiat, și Mihnea Costoiu, fost condamnat cu suspendare într-un caz de corupție, dar care a evitat în final pedeapsa prin prescripție, scrie Edupedu.
Deciziile de decorare vin în contextul sărbătoririi a 30 de ani de la aderarea României la Organizația Internațională a Francofoniei (AUF), o ocazie marcată printr-o ceremonie fastuoasă la Clubul Diplomatic din București. În această lumină, președintele Iohannis a ales să evidențieze contribuțiile aduse de anumite personalități la promovarea limbii și culturii francofone, inclusiv în cadrul comunității academice.
Însă, în spatele medaliilor și aplauzelor, se ascund povestiri pline de controverse. Sorin Cîmpeanu, decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Ofițer, este o figură polarizantă, mai ales după demisia sa din 2022, urmare a acuzațiilor de plagiat. Aceste acuzații au umbrit realizările sale anterioare și au aruncat o umbră de îndoială asupra integrității academice în România.
Pe de altă parte, Mihnea Costoiu, onorat cu Ordinul „Serviciul Credincios”, este un alt exemplu de personalitate ale cărei merite sunt umbrite de trecutul judiciar. Faptul că a fost condamnat în dosarul „Baza Cutezătorii”, chiar dacă a scăpat ulterior datorită prescripției, ridică semne de întrebare cu privire la criteriile de selecție pentru astfel de onoruri.
Reacțiile nu au întârziat să apară. În spațiul academic și printre cetățenii obișnuiți, deciziile prezidențiale au stârnit un val de critici. Într-o eră în care transparența și integritatea sunt mai valorizate ca oricând, astfel de decizii par să meargă împotriva curentului, provocând indignare și dezbatere.
Într-un final de mandat care ar fi trebuit să fie o perioadă de bilanț și reflecție, președintele Iohannis pare să fi ales un drum controversat. Aceste decizii ar putea avea repercusiuni nu doar asupra imaginii sale, dar și asupra percepției publice asupra sistemului de onoruri naționale. Într-un context educațional și politic deja tensionat, aceste „cadouri” de final de mandat nu fac decât să adâncească diviziunile și să stârnească noi întrebări despre valorile și prioritățile națiunii române.
Pe măsură ce dezbaterile continuă, rămâne de văzut cum vor influența aceste decizii ale lui Klaus Iohannis, peisajul politic și academic din România și care vor fi consecințele pe termen lung ale acestor controversate „cadouri de adio”.
