Apele Române, una dintre cele mai mari instituții publice din România, cu aproape 9000 de angajați, este în centrul unui nou scandal ce ridică întrebări despre gestionarea resurselor publice, transparența și eficiența acestei entități.
Cu angajați supranumerari, un număr mare de șoferi și un management adesea ineficient, Apele Române se află sub lupa publicului, al jurnaliștilor și al autorităților, în contextul mai multor scandaluri legate de gestionarea defectuoasă a resurselor și de practici cel puțin îngrijorătoare.
Apele Române, regia care gestionează rețeaua națională de gospodărire a apelor și protecția acestora, este o instituție publică cu un număr semnificativ de angajați. La finalul anului 2023, instituția număra peste 8700 de angajați, ceea ce ridică un semn de întrebare despre eficiența și nevoia unei astfel de mase de personal, având în vedere că multe dintre funcțiile instituției sunt suprapopulate cu angajați care nu contribuie eficient la activitățile de bază ale regiei.
Mai mult, un raport recent arată că la Apele Prut-Bârlad sunt 5 șoferi pentru fiecare inspector de teren, iar la Apele Mureș, 79 de șoferi, ceea ce arată un management al resurselor umane complet defectuos și ineficient. La un simplu calcul, acest număr impresionant de angajați contribuie la costuri considerabile pentru bugetul public, fără a justifica o producție sau un beneficiu corespunzător.
Printre scandalurile recente în care Apele Române au fost implicate se numără și cazul plajelor de pe litoralul românesc. Publicația Info Sud-Est a semnalat faptul că operatorii economici de pe plajele litoralului românesc au continuat să opereze ilegal, sub „neputința” Apelor Române de a opri acest fenomen. Deși fenomenul era deja bine cunoscut, autoritățile nu au luat măsuri, iar plajele funcționau în continuare fără licitații și fără contracte semnate cu Apele Române. În ciuda sesizărilor publice, instituția nu a intervenit eficient, arătând o inacțiune gravă în fața unor ilegalități evidente.
Alte controale și anchete au scos la iveală un alt fenomen alarmant: rețele de angajări pe criterii politice și de familie. În cazul Apele Române Iași, reporterii de investigație au descoperit o rețea de cumetrii și rude angajate, iar conducerea instituției a refuzat să ofere informații detaliate despre câte astfel de „familie” sunt angajate la nivel național. Aceste practici de nepotism și angajări pe bază de relații, în loc de competență, subminează grav integritatea și eficiența instituției și contribuie la menținerea unui sistem iresponsabil și ineficient.
Apele Române nu sunt străine de scandaluri legate de corupție și fraude. Un exemplu remarcabil este cazul Petru Avram, fost șef la Apele Prut-Bârlad, care a fost acuzat de DNA pentru angajări fictive și abuz în serviciu. Avram a fost acuzat că a numit în posturi de conducere persoane fără experiență, dar cu legături politice, și pentru că a fost implicat în angajări fictive. Aceasta nu este o excepție, ci o regulă în multe dintre regiunile unde Apele Române are filiale. Numirile politice și angajările pe bază de influență continuă să fie o practică frecventă în această instituție, subminând principiul meritocrației și afectând calitatea serviciilor oferite de regia națională.
În ceea ce privește cheltuielile, Apele Române au fost implicate și în scandaluri legate de contracte fictive și nereguli financiare. De exemplu, un contract de pază semnat între ABA Prut-Bârlad și o firmă din București a ridicat suspiciuni, după ce firma nu a prestat serviciile contractuale pe o perioadă semnificativă, iar banii au fost plătiți fără ca serviciile să fie efectuate corespunzător. Astfel de practici nu doar că afectează bugetul public, dar subminează și încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
În mijlocul acestor scandaluri și al problemelor de management, sindicaliștii de la Apele Române au organizat proteste pentru a cere „siguranța locurilor de muncă” și pentru a-și exprima nemulțumirea față de tăierea sporurilor de „condiții vătămătoare”. Într-un context economic dificil, cu presiuni bugetare crescute și cu nevoia de a face economii la nivelul instituțiilor publice, angajații de la Apele Române sunt îngrijorați de securitatea locurilor lor de muncă și de viitorul lor financiar. Aceste revendicări vin în contextul unui sistem suprapopulat și ineficient, care generează costuri semnificative pentru stat, iar aceleași autorități nu par să ia măsuri pentru a reforma structurile ierarhice ale instituției și pentru a îmbunătăți performanța acesteia.
În fața acestor scandaluri și critici, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat că o eventuală demitere a conducătorilor Apele Române ar putea fi o măsură necesară. În plus, se discută despre comasarea Apele Române cu alte instituții de control de la Ministerul Mediului, o măsură ce ar putea contribui la economii și la o mai bună gestionare a resurselor. De asemenea, noua ministră a Mediului, Diana Buzoianu (USR), a propus implementarea de măsuri de securitate pentru angajații instituțiilor sub autoritatea sa, inclusiv dotarea inspectorilor de teren cu bodycam pentru a proteja angajații în timpul acțiunilor de control.
Apele Române se află într-o perioadă de criză, cu multiple scandaluri legate de managementul defectuos al resurselor, corupție, angajări politice și ineficiență. În fața acestor probleme, sindicaliștii cer protejarea locurilor de muncă, dar și reformarea profundă a instituției. Este clar că instituțiile de control și gestionare a apelor din România au nevoie de o reformă serioasă, pentru a deveni mai eficiente, transparente și responsabile în fața cetățenilor. În condițiile actuale, doar printr-o reformă profundă și prin măsuri clare se poate asigura o mai bună gestionare a resurselor naturale ale țării și o mai mare responsabilitate a autorităților publice.
