Într-un sistem în care transparența și responsabilitatea sunt mai necesare ca oricând, Nuclearelectrica, compania de stat care administrează centrala nucleară de la Cernavodă, a ajuns în centrul unui scandal de proporții, legat de cumulurile de venituri de zeci de mii de lei din pensii și salarii, dar și de angajările controversate din interiorul companiei.
În contextul unei crize economice globale și al unei Românii care se confruntă cu deficit bugetar, acest caz ridică întrebări grave privind utilizarea resurselor financiare și etica în managementul companiilor de stat.
Documentele obținute de G4Media.ro arată că Nuclearelectrica a devenit un loc în care mai mulți angajați încasează venituri impresionante, cumulate din salarii și pensii, care ajung la sume lunare între 40.000 și 117.000 de lei net. Aceste cifre sunt șocante, având în vedere că Nuclearelectrica este o companie de stat, iar banii pentru plăți sunt în mare parte proveniți din fonduri publice.
De exemplu, Gabriel Alexandru Mihăilă, dispecer coordonator la Sucursala Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, a avut un venit lunar cumulat de aproape 58.500 lei net în 2023, având un salariu de 376.960 lei și o pensie de 324.000 lei. De asemenea, Aurel Țucu, un alt dispecer coordonator de la Cernavodă, a avut un venit lunar de 54.940 lei net în 2023 și de 40.144 lei net în 2024, în ciuda faptului că a fost reangajat după pensionare. Alte exemple sunt Daniela Maria Costea, inginer-șef la Fabrica de Combustibil Nuclear Pitești, cu un venit lunar de 56.667 lei net, și Nicușor Dascălu, dispecer șef tură la Cernavodă, cu un venit lunar de 43.333 lei net în 2023.
Aceste venituri masive ridică întrebări serioase despre sistemul de plată al Nuclearelectrica, mai ales având în vedere că statul român se află într-un deficit bugetar și multe alte domenii publice au fost afectate de tăieri de fonduri și reduceri salariale.
Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, este un alt exemplu de venituri exorbitante. Conform unui document oficial, Ghiță a încasat în 2024 un total de 2,29 milioane de lei brut, dintre care 30% reprezintă salariul fix, iar restul este recompensă pentru performanțe, în funcție de atingerea anumitor indicatori. În prezent, Ghiță este unul dintre cei mai bine plătiți directori de companii de stat din România, cu venituri care depășesc 190.000 de lei lunar. Această sumă ridicată, cu toate că Nuclearelectrica se află sub conducerea unui guvern care cere economii de la populație, pune sub semnul întrebării politicile de remunerare ale funcționarilor de stat.
Este interesant de menționat că Ghiță a ajuns la conducerea Nuclearelectrica în urma unei numiri controversate în 2017, la vârsta de doar 28 de ani, fiind susținut de PSD și Dragnea, conform surselor politice. Înainte de această numire, Ghiță lucra în domeniul relațiilor publice la o companie privată care furniza echipamente medicale. Această legătură politică ridică întrebări despre modul în care numirile în funcțiile publice din România sunt influențate de interesele politice, mai degrabă decât de competențele profesionale.
Unul dintre aspectele cele mai controversate din acest scandal este posibilitatea cumulului pensiei cu salariul în Nuclearelectrica. Conform legislației în vigoare, acest cumul este permis atâta timp cât angajatul este apt de muncă. Cu toate acestea, practica de a angaja pensionari și de a le plăti atât salariul, cât și pensia, în multe cazuri cu sume considerabile, este privită cu din ce în ce mai multă opoziție din partea publicului și a opiniei publice.
În această situație, se ridică întrebări etice serioase privind echitatea și transparența în utilizarea resurselor publice. Cum poate fi justificat ca unii dintre cei mai importanți angajați ai Nuclearelectrica să încaseze sume uriașe în timp ce mulți pensionari din România se confruntă cu pensii mici și condiții de trai dificile?
Pe lângă acest aspect al salariilor și pensiilor mari, Nuclearelectrica este implicată și într-o serie de controverse legate de angajări. În special, au apărut informații despre angajarea unor persoane cu legături politice sau de familie. Un exemplu semnificativ este angajarea fiului fostului judecător constituțional și senator Toni Greblă, Silviu Mihai Greblă. Acesta a ajuns la Nuclearelectrica în 2011, în ciuda faptului că la acea vreme era student la Științe Politice, și a avansat constant în cadrul companiei, având un venit lunar de aproape 27.400 lei.
De asemenea, Maria Silvia Nae, fiica fostului director al Centralei Cernavodă, Valentin-Ovidiu Nae, a fost angajată în 2023 la Nuclearelectrica, după ce a urmat un internship în cadrul companiei. Există speculații că angajarea acesteia a avut legătură cu influența tatălui său în companie, fapt pe care Nae l-a negat, afirmând că procesul a fost unul transparent.
Criticile legate de aceste angajări și de politica salarială din cadrul Nuclearelectrica au fost puternice, mai ales din partea avertizorilor de integritate din cadrul companiei. Aceste critici subliniază nu doar inechitatea dintre angajații care lucrează corect și cei care beneficiază de aceste privilegii, ci și pericolele unui sistem în care angajările nu se fac pe baza meritului, ci pe baza relațiilor personale sau politice.
În plus, în contextul unei economii aflate în criză și cu deficit bugetar, utilizarea resurselor publice pentru a plăti salarii mari și pensii uriașe nu este un comportament sustenabil. Multe dintre aceste practici sunt percepute ca fiind imorale și inechitabile față de restul populației care nu beneficiază de aceleași privilegii.
Cazul Nuclearelectrica evidențiază problemele structurale din multe dintre companiile de stat din România. De la angajări controversate la venituri uriașe și cumuluri de pensii și salarii, această situație ridică întrebări fundamentale despre modul în care sunt gestionate resursele publice. Este clar că reformele sunt necesare pentru a asigura transparența, corectitudinea și eficiența în utilizarea banilor publici.
Foto: Inquam Photos / George Călin
