AUDIT: Un sfert dintre români nu au apă curentă, iar 40% nu au canalizare. Critici dure la adresa autorităților

Un audit al performanţei sectorului de apă din România, publicat joi, 1 august, de către Curtea de Conturi, arată un tablou trist în ceea ce privește accesul la apă pentru români.

Unul din patru români nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă și doar 40% dintre români au acces la canalizare. De asemenea, calitatea apei lasă de dorit.

Raportul Curții de Conturi a criticat lipsa unei viziuni strategice integrate și coerente, subliniind faptul că responsabilitățile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere. Auditul, realizat în semestrul doi al anului 2022 și pe toată durata anului 2023, vizează performanța cu tema „Politici publice în domeniul serviciului public de apă și canalizare. Echitate vs. disparitate privind accesul populației la aceste servicii”.

„Unul din patru români nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă şi aproximativ 40% din populaţia ţării nu este racordată la sistemul de canalizare. În mediul rural, la nivelul anului 2022, accesul la aceste servicii esențiale era și mai redus: 59% dintre locuitorii satelor nu aveau acces la sistemul public de apă, iar 84% nu erau racordați la rețele publice de canalizare. Deși situația s-a îmbunătățit semnificativ față de momentul aderării la Uniunea Europeană, România înregistrează, în continuare, cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare dintre țările UE, unde rata medie de conectare la rețele publice de alimentare cu apă depășește 94%, respectiv 81% la sisteme de canalizare”, a transmis Curtea de Conturi, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, în ceea ce privește accesul populației la condițiile unui trai decent, la nivelul anului 2020, circa o cincime (21%) din populația României nu avea acces la baie/duș și nici toaletă în locuință.

„Acest indicator este și mai pronunțat la categoria de populație vulnerabilă care trăiește la limita subzistenței și care este denumită, generic, „în risc de sărăcie”: mai mult de jumătate (57%) dintre românii aflați în această situație nu beneficiau nici de baie/duș și nici de toaletă în locuință la nivelul anului 2020, cel mai recent pentru care există date în acest sens. Dimensiunea ponderilor de mai sus relevă, conform profilului calitativ al indicatorului statistic urmărit, un aspect semnificativ de deprivare materială în rândul gospodăriilor acestei categorii de populație vulnerabilă din România”, a transmis Curtea de Conturi în urma auditului.

Instituția anunță că a auditat implementarea politicilor publice privind accesul cetățenilor la serviciul public de apă și canalizare, din perspectiva accesibilității, echității și calității serviciilor, respectiv a coordonării finanțării și eficienței investițiilor în acest domeniu.

„Concluziile rezultate și recomandările formulate de auditori pentru remedierea deficiențelor și îmbunătățirea activității din sectorul de apă și apă uzată din România au fost cuprinse într-un raport de audit transmis autorităților responsabile. Misiunea de audit al performanței cu tema „Politici publice în domeniul serviciului public de apă și canalizare. Echitate vs. disparitate privind accesul populației la aceste servicii” s-a desfășurat în semestrul II 2022 și anul 2023. Au fost analizate datele disponibile la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și, ulterior, au fost colectate informații atât de la instituții ale administrației publice centrale, cât și de la instituții și operatori de apă de la nivel teritorial”, a mai transmis instituția.

Potrivit acesteia, au fost evaluate cu prioritate activitățile și evenimentele din ultimii cinci ani, iar pentru analiza unor evoluții și tendințe pe perioade mai îndelungate au fost prelucrate date statistice pe o perioadă de cel puțin zece ani.

Principalele concluzii ale auditului

1. Responsabilitățile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere și autorități publice, iar politica investițională guvernamentală a fost deseori neunitară și inconsecventă.
2. Acordarea finanțărilor se face pe baza unor criterii neunitare, ceea ce reflectă lipsa unei viziuni de consolidare strategică a sectorului.
3. Doar 78% din fondurile europene și 74% din cele naționale au fost utilizate până la 31.12.2022, indicând o eficacitate redusă a programelor de investiții.
4. Întârzierile mari în execuție, soluțiile tehnice necorespunzătoare și problemele de calitate a lucrărilor au condus la o performanță redusă a programelor de investiții.
5. Mulți operatori funcționează fără licență sau autorizație sanitară, ceea ce indică o capacitate insuficientă a instituțiilor de reglementare și control de a garanta respectarea standardelor de calitate.

Recomandările Curții de Conturi după audit

1. Guvernul trebuie să se implice mai activ la nivel strategic și în coordonarea activităților ministerelor implicate în sectorul apei.
2. Se impune o ierarhizare clară a nevoilor și o prioritizare responsabilă și transparentă a domeniilor și obiectivelor finanțate.
3. Introducerea mecanismelor de control și monitorizare ex-ante și ex-post a investițiilor pentru a asigura eficiența și eficacitatea utilizării fondurilor publice.
4. Se impun măsuri legislative-administrative pentru accelerarea procesului de absorbție a micilor operatori din mediul rural de către marii operatori regionali.
5. Autoritățile cu atribuții de licențiere și control trebuie să-și crească capacitatea instituțională și să asigure independența și autonomia instituțiilor responsabile în domeniul calității apei.

Curtea de Conturi remarcă înființarea, în urmă cu doi ani, a Grupului de lucru interministerial la nivelul Secretariatului General al Guvernului, care a realizat progrese în elaborarea „Planului accelerat de conformare cu directivele europene în domeniul apei și apei uzate”.

„Un exemplu de bună practică l-ar putea constitui Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document programatic prin care au fost stabiliți indicatori de rezultat pentru sectorul de apă și valori țintă pentru aceștia, precum și calendare de implementare precise. Însă, pentru îndeplinirea țintelor în termenele stabilite, trebuie susținută întărirea capacității administrative și responsabilizarea factorilor implicați”, a mai transmis instituția.