Ministerul Finanțelor a propus un proiect de ordonanță de urgență care prevede eșalonarea plăților pentru creșterile salariale aprobate pentru judecători și procurori până în 2029.
Această decizie vine ca răspuns la creșterea salariilor în sectorul justiției, decizie luată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetul General în 2023, care au aprobat majorări retroactive ale salariilor cu 25%, bazate pe valoarea de referință sectorială majorată la 605,225 lei, scrie G4Media.
Creșteri salariale retroactive și impactul asupra bugetului
În 2023, atât ÎCCJ cât și Parchetul General au decis majorarea salariilor magistraților și grefierilor cu 25%, aplicabil retroactiv începând cu 2018. Creșterile au fost justificate prin hotărâri judecătorești definitive care au stabilit un indice de salarizare mai mare decât cel prevăzut în Legea salarizării unitare din 2017. Astfel, magistrații beneficiază acum de un salariu calculat pe baza unui indice de 605,225 lei, față de 484,18 lei anterior.
Aceste creșteri nu doar că vor majora veniturile lunare ale magistraților, dar vor avea un impact semnificativ și asupra pensiilor speciale, care sunt calculate în funcție de veniturile curente. De exemplu, un stagiar va avea un salariu net de 7.000 de lei, iar un președinte de Curte de Apel poate ajunge la 23.000 de lei net lunar. Diferențele salariale retroactive vor genera restanțe de zeci de mii de euro pentru fiecare magistrat.
Eșalonarea plăților până în 2029
Proiectul ordonanței de urgență prevede că diferențele salariale neplătite până la data de 15 noiembrie 2023 vor fi achitate în perioada 2025-2029, conform unui calendar prestabilit:
- În anul 2025, se va plăti 5% din diferența salarială.
- În anul 2026, se va plăti 10% din diferență.
- În anul 2027, se va plăti 25% din diferență.
- În anul 2028, se va plăti 25% din diferență.
- În anul 2029, se va plăti 35% din diferență.
Sumele acordate vor fi actualizate cu rata inflației de la data emiterii ordinului de majorare până la data plății efective, pentru a asigura menținerea valorii reale a banilor.
Deciziile ÎCCJ și Parchetul General: fundamentarea majorărilor
ÎCCJ și Parchetul General au fundamentat aceste majorări pe hotărâri judecătorești definitive emise de instanțe precum Tribunalul Dâmbovița și Curtea de Apel Ploiești, care au stabilit că personalul din justiție beneficiază de un indice de salarizare mai mare decât cel aplicat anterior. În urma acestor hotărâri, șefa ÎCCJ, Corina Corbu, a emis mai multe ordine prin care a dispus majorarea salariilor la nivelul Înaltei Curți și, ulterior, pentru toate instanțele din țară.
În condițiile în care magistrații primesc retroactiv creșterile salariale din ultimii cinci ani, costurile totale pentru bugetul de stat vor fi semnificative, necesitând o gestionare atentă a resurselor financiare.
Rămâne de văzut cum va fi primit acest proiect de ordonanță de urgență în dezbaterea publică și dacă vor exista ajustări înainte de adoptarea finală. Cert este că aceste măsuri reflectă provocările financiare ale statului în gestionarea cheltuielilor cu personalul din sistemul judiciar, într-un context economic marcat de presiuni fiscale și necesitatea de a respecta angajamentele bugetare.
